Translate

vineri, 29 ianuarie 2010

o veste buna nu poate fi la fel de buna pentru toata lumea


o veste foarte buna

Confirmarea ştiinţifică a celor mai vechi moaşte de pe teritoriul României

Pe şantierul arheologic Halmyris, de lângă Murighiol, judeţul Tulcea, o echipă româno-americană, condusă de prof. Mihail Zahariade, a descoperit, în 2001, osemintele a doi martiri creştini. Identificarea acestora s-a finalizat în urma studiului efectuat de antropologii Nicolae Miriţoiu şi Andrei D. Soficaru, care au stabilit că este vorba de Moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet Preotul şi Astion Monahul.




1.Avem si am avut si nici nu stim inca ce mari duhovnici are neamul romanesc si lumea toata


# Pr. Dumitru Staniloaie: "Eu nu sunt pentru ecumenism! A avut dreptate un sarb, Iustin Popovici, care l-a numit panerezia timpurilor noastre"

# Pr. Gheorge Calciu Dumitreasa: "Eu sunt impotriva ecumenismului! O socot cea mai mare erezie a secolului nostru"

# Pr. Arsenie Papacioc: "Sunt impotriva! Pe viata si pe moarte impotriva! Ce ecumenism?"

# Pr. Ardian Fageteanu: "Ecumenismul este o erezie, erezia secolului XX"

# Pr. Ilie Cleopa: "Noi ortodocsii suntem putini dar suntem Biserica intreaga. Noua nu ne lipseste nimic! Noi n-avem ce imprumuta de la protestanti dar nici de la catolici!"

# Pr. Iustin Parvu: "Ecumenismul nu e nascut din parerile bisericilor, ci din gandirea proprie a unor pastori ce nu au nimic profund crestin si religios in ei ci doar o viata politica"

# Cuv. Paisie Aghioratul: "Cu durere in suflet marturisesc ca, dintre toti filounionistii (ecumenistii n.e.) pe care i-am cunoscut, nu am vazut pe nici unul sa aiba nu miez, dar nici macar coaja duhovniceasca. Cu toate acestea, stiu sa vorbeasca despre dragoste si unire, desi ei insisi nu sunt uniti cu Dumnezeu, fiindca nu L-au iubit."

# Sf. Efrem Sirul: "Vai acelora care se intineaza cu blasfemiatorii eretici! Vai acelora care batjocoresc Dumnezeiestile Scripturi! Vai de cei citi murdaresc sfinta credinta cu eresuri sau incheie vreo intelegere cu ereticii!"

2.Avem si Sfinte Moaste si 7 Sfinte Taine si 10 Sfaturi Divine ,cunoscute sub numele de porunci
3.avem nevoie sa ne rugam ca sa-l iubim si pe cel care cade , care vinde , care pana in ultima clipa a vietii se poate intoarce la Dumnezeu...asa cum fiecare din noi ar trebui sa ne intoarcem, sa iubim si sa nu judecam noi

daca Dumnezeu zice sa-l iubesc pe cel care ma mahneste, ma nedreptateste , ma raneste, inseamna ca pot, pot doar daca ma ajuta EL, singura as muri de ...inima rea (Doamne, glasuieste dragoste in inima mea ...ca sa-mi fac inima buna)
preanefericitul...
http://saccsiv.wordpress.com/2010/01/26/video-%E2%80%93-extrem-de-grav-dupa-rugaciunea-comuna-exagerat-de-fericitul-daniel-le-a-dat-catolicilor-moaste-ale-sfintilor-epictet-si-astion/


Mult-pătimitorilor pentru Hristos, Sfinţilor Mucenici Epictet si Astion, primiţi acum această rugăciune de la noi, cei ce plecăm genunchii înaintea sfintei voastre icoane şi, precum aţi luminat ochii orbilor şi aţi dăruit vindecare slăbănogilor, tot aşa tămăduiţi-ne şi pe noi de toată neputinţa trupească şi sufletească. Păziţi-ne de tot răul cel aducător de moarte trupească şi sufletească şi, din tot necazul, grabnic ne izbaviţi, pe noi cei ce cinstim pomenirea voastră şi mărturisim minunile pe care, cu puterea Sfintei Treimi, le săvârşiţi, celor ce cu credinţă, cântă Lui Dumnezeu: Aliluia!





o veste foarte buna

SE RESTABILEŞTE DREPTATEA ! A CÂTA OARĂ ?
Prof. Mariana Terra

Societatea Internaţională "Reînvierea Daciei" şi revista "Dacia magazin" se mândresc cu faptul că ideile şi dovezile despre vechimea şi prioritatea culturii daco-geţilor în ansamblul concertului mondial cultural

- idei ilustrate cu competenţă în cartea doctorului Napoleon Săvescu, "Noi nu suntem urmaşii Romei" - îşi găsesc confirmarea, o dată în plus, în expoziţia deschisă în New York la "Institutul pentru studiul lumii antice" din cadrul Muzeului Universităţii din Manhattan ( 15 E 84 St ) unde pot fi văzute şi admirate exponate uluitoare ce dovedesc, fără niciun dubiu, că CEA MAI VECHE CULTURĂ A LUMII A FOST ÎN SPAŢIUL NOSTRU DE ORIGINE (s.r.)

"THE NEW YORK TIMES", cel mai prestigios ziar din Statele Unite ale Americii, publică, la 1decembrie a.c. - în secţiunea Science - un articol despre această expoziţie, articol scris de John Noble Wilford şi intitulat "A Lost European Culture, Pulled From Obscurity".

Prezentăm mai jos fragmente traduse în limba română din acest articol.

O CULTURĂ EUROPEANĂ PIERDUTĂ, SCOASĂ DIN OBSCURITATE

Înaintea gloriei care a fost Grecia şi Roma, înainte chiar de primele oraşe ale Mesopotaniei sau a templelor de-a lungul Nilului, au trăit în valea de jos a Dunării şi la poalele Balcanilor oameni care au fost primii în artă, tehnologie şi comerţ la mare distanţă.
Timp de 1.500 de ani, începând mai devreme de anul 5.000 Î.Chr., ei au lucrat pământul şi au construit oraşe, unele cu 2.000 de locuinţe. Ei au fost meşteri pricepuţi în arta bronzului, noua tehnologie a acelui timp. În mormintele lor s-a găsit o varietate impresionantă de ornamente de cap şi bijuterii pentru gât şi, într-un cimitir, au fost descoperite, ca ansamblu de aur, cele mai vechi artifacte din întreaga lume.


Uluitoarele desene ale vaselor vorbesc de rafinamentul limbajului vizual al culturii lor... Peste 250 de artifacte muzeale din Bulgaria, Moldova şi România sunt expuse pentru prima dată în Statele Unite.

Doctorul David W. Anthony, profesor de antropologie la colegiul Hartwick din Oneonta, NY, curatorul expoziţiei: "Vechea Europă a fost printre cele mai sofisticate şi tehnologic avansate locuri din lume" şi a devzoltat "multe dintre semnele politice, tehnologice şi ideologice ale civilizaţiei. "...

La recenzia făcută expoziţiei, Roger S. Bagnall, director al institutului, a mărturisit că până acum "Foarte mulţi arheologi nu auziseră de aceste vechi culturi europene". Admirând ceramicile colorate, Dr. Bagdall, un specialist în arheologia egipteană, a remarcat că, în acel timp, "egiptenii cu siguranţă nu făceau vase ca acestea."


Un catalog al expoziţiei, publicat de Princeton University Press, este primul compendiu de cercetare în engleză despre descoperirile Vechii Europe... Cartea include eseuri ale experţilor din Marea Britanie, Franţa, Germania, Statele Unite şi din ţările în a existat acea cultură...


Pe un vast teritoriu care acum aparţine Bulgariei şi României, oamenii s-au stabilit în sate cu una sau mai multe case adunate înăuntrul gardurilor. Casele, unele cu două etaje, erau încadrate în lemn, cu pereţi în tencuială de argilă şi podea din pământ întărit...


Câteva oraşe ale oamenilor din Cucuteni,... o cultură robustă din nordul vechii Europe, au crescut la mai mult de 800 de acri, ceea ce arheologii consideră un spaţiu mai mare decât orice altă aşezare umană cunoscută în acel timp. Escavaţii viitoare au rolul de a descoperi dovezi definitive ale palatelor, templelor sau ale clădirilor civice mari...


Una dintre cele mai cunoscute (figurine) este figura în argilă arsă a uni om care şade, cu umerii aplecaţi şi mâinile la faţă, ca într-o contemplare. Numit "Gânditorul", această piesă şi o figurină feminină au fost găsite într-un cimitir al culturii Hamangia, în România...


Un set de 21 de figurine feminine mici, aşezate în cerc, a fost găsit într-un site aparţinând perioadei pre-Cucuteni din nord-estul României...
"Gânditorul", de exemplu, eşti tu sau eu, arheologii şi istoricii confruntaţi cu şi perplecşi de către o cultură "pierdută" din sud-estul Europei, cultură care a avut o viaţă adevărată înainte ca un singur cuvânt să fi fost scris şi o singură roată mişcată."...

N.R. Expoziţia este deschisă publicului larg până în 25 aprilie 2010.


Pe internet se pot vedea exponate la site-ul :

http://www.nytimes. com/2009/ 12/01/science/ 01arch.html


Nota redacţiei


Unii dintre cei mai renumiţi arheologi ai lumii sunt uluiţi şi recunosc vechimea şi perfecţiunea culturii înflorite pe meleagurile noastre străbune cu mult înaintea cunoscutelor civilizaţii greceşti şi romane.


Continuitatea noastră ca popor evoluat încă de la răsăritul civilizaţiei mondiale este dovedită, de asemenea, prin tradiţiile populare care s-au păstrat până în vremea noastră.
Discontinuitatea noastră ca popor şi ca limbă există numai în mintea acelora pentru care adevărul şi dovezile ştiinţifice remarcabile nu înseamnă nimic, fiindcă minciuna şi dezinformarea perpetuate de-a lungul anilor sunt aliaţii lor la care, spre ruşinea lor, nu renunţă.
Noi avem sacra datorie faţă de contemporani şi faţă de urmaşi de a prezenta adevărul, aşa cum a fost scos la iveală din ceaţa trecutului iar expoziţia recent deschisă în New York despre cultura vechii Europe, în care aportul popoarelor care au trait pe teritoriul României de azi, este de 80%, ne îndreptăţeşte să spunem lumii, din nou, tare şi răspicat: "Noi nu suntem urmaşii Romei! - Civilizatia nostra a existat înaintea Romei"

joi, 28 ianuarie 2010

postcard de colorat

in atentia iubitorilor de insecte englezesti






miercuri, 27 ianuarie 2010

Alfa şi Omega



Expresia biblică Alfa şi Omega apare în Noul Testament în următoarele 3 locuri:

Apocalipsa 1 (8): “Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul, zice Domnul Dumnezeu, cel ce este, cel ce era şi cel ce vine.”

Apocalipsa 21 (6): “Apoi a zis: S'a isprăvit ! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii.”

Apocalipsa 22 (13): “Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul."


,,Purtam în sufletul meu chipul unei fete, iubita mea, dar pe această fată n-am putut să o întâlnesc întruchipată într-o făptură reală. Așa încât, am rămas la modul meu de a trăi Iubirea. Revărsându-o în toate ființele, dar rămânând cu un gol în inimă, care se aștepta umplut...
La început a fost greu de tot. Dumnezeu însă. a fost mereu cu mine. Nu m-a părăsit nicio clipă. Am început să înfrunt suferințele trupului și încet, încet, am început a gusta din bucuriile noi. Am văzut că sunt un om păcătos. M-am cutremurat de păcatele mele, de neputința mea. Mi-am dat seama atunci că eu, care doream cu toată inima o lume Ideală, eu însumi, eram un om păcătos. Deci, mai întâi trebuia să devin eu, om curat, un om nou. Și am început să mă lupt cu răul din mine. Încet, încet, a coborât în mine lumina adevărului. Am început să trăiesc fericirea, în suferință. Și golul din inima mea, pe care eu așteptam să mi-l umple iubirea iubitei mele, l-a umplut Hristos, Iubirea cea Mare. Și am înțeles atunci că : „Mare cu adevărat este cel care are dragoste mare...”„Mare cu adevărat este cel ce se vede pe sine mic.”
Azi sunt fericit. Prin Hristos iubesc pe toți. Este o cale atât de greu înțeleasă de oameni, dar sunt convins că este singura care duce spre Fericire. Și dacă privesc la Viața mea, o mărturisesc deschis, regret din toată inima păcatele și greșelile săvârșite, dar sunt fericit că Dumnezeu mi-a arătat calea, întărindu-mi credința spre desăvârșirea Iubirii și spre apărarea scânteii de adevăr, ce ne-a fost sădită în Inimă. Iar dacă-mi văd viitorul, îl văd luminos cu sufletul și cu mintea luminată de adevăr. Iar dacă-mi văd iubita, o văd curată la suflet, întâlniți în Hristos.``

(Fragment din Calea spre fericire, Valeriu Gafencu, Aiud, 7 martie 1946)

marți, 26 ianuarie 2010

viata de cal, viata de melc, viata de om





Astazi m-a tras cu sania un melc.
Acest melc si-a pierdut casa la jocuri de noroc.
Si ca sa-si ispaseasca pacatele, umbla gol, naclait, de rasul lumii, ca intr-o pribegie patetica a iernii presimtind pustiul verii.
Asta e un melc misto ( de la germanul mit Stock ), altul in locul lui, cuprins de deznadejde, s-ar fi predat autoritatilor franceze, ca sa -l foloseasca drept decoratie tip destinatie intestinului subtire, dar si celui gros.Urmeaza un episod imputit!


http://www.urbaniulian.ro/2010/01/21/nemernicie-romania-va-experimenta-pe-populatie-produsul-cancerigen-initium-daca-nici-acum-nu-reactionam-atunci-cand/

(http://www.petitieonline.ro/petitie/petitie_impotriva_folosirii_produsului_cancerigen_initium-p66425048.html )

Si calul se balega!
Si melcul...
mizerabili mai suntem...



doi, doua


Nu era el, mi-am dat seama ca nu era el .
Mi-ar fi sprijinit barbia in podul palmelor lui si cu degetele mari mi-ar fi sters ridurile de la coltul ochilor si-am fi ras impreuna pentru ca i-as fi spus un cuvant stalcit intr-o limba straina, care cuvant ar fi putut sa insemne ceva , daca ar exista.
Odata stand in aceeiasi pozitie, intr-o noapte cu luna mare si stele nenumarabile, mi-a sters doua lacrimi imediat ivite de sub pleoape.
De atunci lacrimile n-au mai lipsit din ochii mei si nici cele de pe degetele lui.
eu, cu ochii in pamant, el cu palmele intoase catre soare .Asa am primit lumina in ultima vreme, de la soare la mainile lui, de la lacrimile de pe degetele lui in lacrimile din ochii mei, din ochii mei ...in ochii sufletului
Acolo am intalnit lumina.
Vrei doua picaturi de apa?
Ti-e sete de lumina?

Lumina nu vine de la soare.
Dumnezeu facu soarele dupa ce crescura copacii, florile, iarba...
Sa nu te inchini soarelui, inchina-te Luminii!
L-am cautat pe iubitul meu si nu l-am gasit, e plecat pe undeva,
oriunde in cautarea Lui Dumnezeu.
Noi nu suntem doi oameni singuri...el e in gandul meu , eu sunt in gandul lui, asa ne-a facut Dumnezeu, sa nu traim singuri.
Ne-a dat Duh Sfant, ca sa ne iubim .














luni, 25 ianuarie 2010

s-ar fi insurat si ar fi dat de baut!

In fiecare Duminica , la pranz, un domn cu o bijuterie de baston , in aceeiasi mana in care tine palaria din fetru de culoarea nisipului, isi plimba privirile pe la fiecare masa.
Cauta pe cineva.
In fiecare Duminica.
Se-ndreapta catre un colt, unde un chelnerul slab si carunt i-a asezat un scaun si o masuta din lemn de trandafir.
Fluierand incet doar pentru el, danseaza imperceptibil si-mi pare ca-n brate are o faptura...

s-a intrerupt lumina si muzica...nu-l mai vad

In fiecare Duminica...

ROG,VAI, Violet ! Te rog, Curcubeule...!


Azi te-am intalnit pe holul ingust cu ferestre mari, care leaga cele doua cladiri la etajul al doilea.
Desi te-ai sters de bratul meu , nu mi-ai raspuns la salut, nu poti sa spui ca nu m-ai vazut
Si m-am mahnit

Daca as fi Dumnezeu , m-as putea uita in inima ta ca sa aflu pentru ce buna ziua nu mi-ai dat ?
Dar sunt om si te-am judecat dupa inima mea, preocupata mai mult de ce i s-a intamplat ei ,primind nimic in schimbul unui bonjour, decat de ceea ce o fi in inima ta.

Rosu

Dragoste –iubire-Dumnezeu
Jertfa, altruism

Te judec ,m-am mahnit
Nu am alergat dupa tine
Ca sa te imbratisez
Pacat…
Doar 10 porunci de respectat ca sa fii in rosu fara de pata

Infinite pacate ale mintii, trupului si sufletului

Furie-ura-rautate,
Da, da…un rosu murdar,
Pana la negru,
pana la tatal mandriei si-al minciunii

Cineva ar trebui sa se spele,
Cineva ar trebui sa ne ajute
Cine Alta?

Toate sunt pe pamant
Pentru toate cele de pe Pamant se roaga Maica Domnului,
Adesea infatisata cu vesminte rosii in icoane

Domnul, Cel ce stapaneste toate cele de sus si cele de jos, vazandu-te pe tine Maica Sa, stand in biserica si rugandu-te Lui, a zis: cere, o , Maica mea, ca nu ma voi intoarce despre tine, ci voi indeplini cererile tale si voi milui pe toti care canta (se roaga) tie



Sub cele rosii un vesmant

Albastru

Marea Muntelui Athos,
oglinda Maicii Domnului din cer
Muntele Athos
Gradina Maicii Domnului
http://www.sfaturiortodoxe.ro/muntele-athos/ISTORIC.HTM
Cerul
Albastru, culoare cereasca prin excelenta

Imparatul nostru Dumnezeu
(cel ce a facut cerul si pamantul, cele vazute si cele nevazute)

Prea Sfanta Imparateasa (Maica Domnului), cu ingerii stai impreuna si te rogi zicand: Imparate Ceresc, primeste pe tot omul ce se roaga Tie si cheama numele meu in ajutor, ca sa nu plece nimeni de la fata mea, neajutat si neascultat

Aha, deci il mai ajuta cineva pe Dumnezeu, adevarul e ca la cat e de atent, milostiv si iubitor cu noi toti, am putea din cand in cand sa-l mai ajutam si noi.
Iertand, iubind, fiind milostivi
Milostiv inseamna sa aduci bucurie (asa cum aduce un copil in inima ta) in inima omului de langa tine ,a aproapelui
Poti sa-i iei o grija materiala sau poti sa-i spui o vorba buna
Tot milostenie se cheama
(oranj-iertare, bucurie, galben pana la auriu , verde-renastere, regenerare spirituala culoarea profetilor si a Sfantului Ioan Evanghelistul, a vestitorilor Duhului Sfant.)

Mare contrast intre rosu si albastru,
le amestec si obtin armonie deplina.
Amesteca-le si tu si spune-mi daca am obtinut acelasi rezultat violet (avertisment :nuantele sunt perceptibile cu inima si se disting putin cate putin , modul ziditor)

Si mai spune-mi daca tot mai crezi ca Maica Domnului este o simpla femeie!

Ca dupa judecata Lui Dumnezeu, chiar de-ar fi cineva vrednic de osanda, totusi prin Acoperamantul tau( Maica Domnului ) cel puternic, capata vreme de pocainta si canta tie : Aliluia
(Aliluia, in ebraica, inseamna Laudat sa fie Domnul)

(Sfantul Acoperamant al Maicii Domnului=placenta care a tinut pe Fiul Lui Dumnezeu si care ne acopera si pe noi ,care prin Botez devenim fiii Lui Dumnezeu, din fiii oamenilor-in icoane Acoperamantul este simbolizat printr-o panza, esarfa rosie , in partea de sus a icoanei, un acoperamant )

La multi ani! Ca sa ai vreme sa te intorci catre Dumnezeu 

Calea cea mai scurta intre Intuneric si Lumina, intre negru si alb este sa strabati curcubeul de la rosu la violet.E o inghetata mare ,al carei gust il simti diferit cand ajungi la fiecare culoare.

duminică, 24 ianuarie 2010

Rugaciunea Sfantului Valeriu Gafencu “Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul şi ia-mi libertatea care-mi robeşte sufletul”.






Suntem aproape unii de ceilalti prin fotografie, muzici, ganduri, prin facilitatea rapida de a ne intalni virtual.
Ne-am pierdut puntile, parca a venit o viitura , suvoiul timpului prezent, ne-a luat secundele din care construisem punti intre noi...si ne-am departat


Unde ne e bucuria?
De ce nu ne intalnim azi, sa ne prindem mainile,cu mainile sa ne lipim de inimi, cu inimile sa multumim Domnului, unde ne e bucuria si recunostinta pentru cei ai neamului nostru ?...

Suntem niste blogari, v-o spun vitejeste!

Hai sa dam mana cu mana
cei cu blogul in romana!
ha!ha!

Suntem uniti doar in trecut, prezentul e o punte de secunde sfaramata , nu exista proiect european pentru timpul meu romanesc, atunci o sa ma unesc in prezent cu trecutul meu ...Doamne Ajuta-ne!

rosu, galben, albastru
culorile primare
ele nu se pot forma prin amestecul altor culori
alte culori se formeaza insa din ele

prin amestecul tuturor culorilor
(frecventa)
apare si albul

ochiul orb nu vede negrul ,
nu vede nimic

negrul nu are definitie,
dar il simtim greu in sufletele noastre
negrul este de fapt,
absenta Luminii

...
Alexandru Vlahuţă povestea cum, vizitându-l la sanatoriul doctorului Şuţu, Eminescu i-a povestit „despre un plan al lui de reorganizare socială, la care se gândeşte de mult, o lucrare colosală."


...

Pe Bulevardul Carol I din Câmpina, la numărul 108, se află Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu". Pe aceeaşi stradă, la câteva sute de metri depărtare, lângă şcoala de poliţie, se mai găseşte şi Castelul "Iulia Hasdeu". (cititi aici :http://catalinfudulu.blogspot.com/2010/01/marsul-celor-100.html) În ultimii ani,s-a răspândit zvonul că şi Nicolae Grigorescu ar fi practicat spiritismul, deşi nu există nici o mărturie în acest sens. Poate pentru a-i seduce pe turişti cu bârfe din alte veacuri.
(din jurnalul.ro)
...

Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut - dar toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii.


În timpul copilăriei – am dormit în pat. În timpul adolescenţei – am aşteptat la uşă. În timpul maturităţii - am zburat înspre ceruri!


Constantin Brancusi


Tuturii au gust de inghetata





sâmbătă, 23 ianuarie 2010

poze oneste si fotografia onesta

strigatul unui fotograf
www.crosslightblog.ro

Fotografia si prietenia incep cu onestitate, desi despre prietenie pot sa spun ca incepe din dragoste, ca si fotografia.

joi, 21 ianuarie 2010

Ghicitoare cu MiMa






cele doua sunt:
una imbracata in negru
una imbracata in alb

numele uneia incepe cu MI
al celeilalte incepe cu Ma

(nu jucam ,,mima`` tocmai acum, potoleste-te)

Inainte sa danseze , Ma a fumat sau doar cineva a fumat langa ea
Mi danseaza, danseaza, danseaza si o multime fumeaza ritmic langa ea

se presupune ca fumul de tigara ...dar e doar o presupunere nefericita
in realitate inspiratia daca nu vine de la Dumnezeu , nu genereaza bucurie sufletului

Mi este ,,maiastra``...Pasarea Maiastra a lui Brancusi
Ma este Steaua de Aur

Mi si Ma sunt parti ale infinitei coloane de valori romanesti

Mi traieste in Romania
Ma in Canada,
unde traiesc multi ,multi,multi romani
(majoritatea fericiti?)

Nu am gasit niciun material video cu Mi sau cu Ma
Asta e putin stupid!


Mi a aparut in rastimpuri la televizor, nu si in carticica despre Istoria Dansului in Romania, au uitat-o pe Mi!
Ma...nu mai stiu nimic de Ma, am o pagina dintr-un almanah vechi,o fotografie, o pagina pe care o tin intr-o carte albastra ,, Dirijorul de lebede``(Oleg Danovski), Ma intr-un superb arabesque, dansand Giselle.Nu poti sa nu o remarci pe Ma de la varful poantelor si pana in crestet, de unde o remarci in continuare catre Dumnezeu ca si pe Mi

Mi iubeste jazzul
si feciorul iubit al jazzului romanesc al lumii
o iubeste pe ea
lui i se spune Johnny
Ma vine de la scoala rusa de balet( Kirov na Leningrade) si iubeste partiturile clasice

Pentru Mi si Ma ...un trandafir din gradina Manastirii Bujoreni
si pentru tine, dezlegarea ghicitorii si-un cantec cu Johny
si ca in fiecare zi ... Doamne miluieste-ne!

MI-Maiastra - Miriam Raducanu
Ma- Steaua de Aur- Magdalena Popa



,,Cand vorbesc despre ea, eu ii spun Maiastra! Viata mea de Artist a inceput odata cu aparitia in destinul meu a acestei fiinte extraordinare, numite Miriam Raducanu!``- Gigi Caciuleanu

,,Amatto Checiulescu – E greu sã afirmi cã a existat un anume moment. Sunt multe evenimente care, coroborate, au netezit drumul spre afirmare. Iar faptul cã nu am fost singur pe acest drum m-a ajutat mult. Imi amintesc totusi un important concurs la Paris, cred cã era in 1965 când am intrat în competitie cu câteva dintre marile stele ale baletului european, în speta rus. Magdalena îsi construise deja un nume datoritã unor competitii ca cea de la Viena, al cãrei Laureat a devenit in 1959 sau Varna, unde a obtinut Medalia de Argint. La Paris l-am înlocuit eu pe Gabriel Popescu care dupã doar douã spectacole a fugit. Am avut partituri dificile de sustinut: “Seherazada” lui Rimski Korsakov, câteva montãri originale la muzica “Le marteau sans maestre” de Boulez si Concertino de Dinu Lipatti, ambele în coregrafia lui Gelu Matei si actul al doilea al baletului “Giselle” de Adolphe Adam. În aceastã ultimã reprezentatie, Magda îl avea ca partener pe Sergiu Stefan. Dupã noi au urmat în concurs celebrii dansatori ai ansamblului Kirov din Leningrad, în frunte cu Makarova. Mã umple si acum de mândrie gândul cã o româncã, Magdalena Popa, a câstigat Steaua de Aur, în timp ce Makarova a luat atunci doar Premiul Criticii.``Observatorul-publicat in Toronto, Canada

marți, 19 ianuarie 2010

&DEX ALI, MENTA,...RAU , MA, neamule!


Mi-am cumparat o pereche de cizme kaki, din piele intoarsa.(imi plac asa de mult, incat am dormit cu ele :) )
Noi.Cizme noi!
Am reusiiiiiiiiiiiiiit! (Shit , era sa zic, ca pustanii!)
Intrucat legea urmatoare data spre binele intregii planete
denumita Codex Alimentarium
ma scoate din circuiul profesional,
revin la incaltamintea second hend.

Acceptam troc.
Nu-i nimic daca e un numar mai mare, mai pun o soseta!


La Craiova e un targ de vechituri, grozav, multime de lucruri vintage ( nu la mana a doua, nu...corect spunem vintage!)cu cele mai autentice chivute.
De la targul de renume se incalta si toata floarea medicala.
Daca esti sef de sectie la un spital mare, nu mai trebuie sa mergi in piata de vechituri, chivutele vin la tine cu o sacosa mare de rafie si-ti prezinta incaltamintea unicat , pe ales si numai din piele!

E bine!

Intr-o zi, la targ, am gasit un serviciu de ceai, pictat manual.
E atat de frumos si atat de expresiv din timpul din care vine, incat am uitat ca va vorbeam despre incaltamintea la mana a doua in care , nu-i asa, trebuie sa-ti bagi doar picioarele .


.............................................................................

a. Nu se va mai admite vinderea suplimentelor dietetice în scop profilactic sau terapeutic.

2. Potencies would be limited to extremely low dosages. Only the drug companies and the big phytopharmaceutical companies would have the right to produce and sell the higher potency products (at inflated prices).

3. Prescriptions would be required for anything above the extremely low doses allowed (such as 35 mg. on niacin).

4. Common foods such as garlic and peppermint would be classified as drugs or a third category (neither food nor drugs) that only big pharmaceutical companies could regulate and sell. Any food with any therapeutic effect can be considered a drug, even benign everyday substances like water.

a. Alimente curente cum sunt usturoiul şi menta vor fi considerate medicamente, astfel că nu vor putea fi vândute decât de marile companii farmaceutice.

b. Orice aliment care ar avea vreun efect terapeutic poate fi considerat ca medicament. Inclusiv apa.

5. Codex regulations for dietary supplements would become binding (escape clauses would be eliminated).

6. All new dietary supplements would be banned unless they go through Codex testing and approval.

7. Genetically altered food would be sold worldwide without labeling.

a. Alimentele alterate genetic vor putea fi vândute orinude în lume fără etichetare.

8. Toate suplimentele alimentare naturale vor fi interzise şi înlocuite cu 28 de produşi de sinteză.

9. Vitaminele, mineralele şi plantele medicinale vor fi permise numai în doze „care nu au impact asupra nimănui”.

10. Coenzima Q10 va fi interzisă şi folosirea ei se va pedepsi cu închisoarea.

11. Acupunctura va fi intezisă.

12. Animalelor li se administrează substanţe chimice recomandate de marile firme farmaceutice.

13. Se va permite folosirea a 7 substanţe care se ştie că sunt cancerigene şi au fost retrase.

14. Toate alimentele destinate omului vor fi iradiate cu doze mult mai mari ca în prezent.
In urma citirii mai multor varticole, am inteles ca:

1. Orice aliment care poate menţine starea de sănătate este un pericol pentru industria farmaceutică, care doreşte profituri cât mai mari.

2. Marile companii farmaceurice doresc să preia controlul asupra alimentelor şi să le vândă la preţuri exagerate.

3. Astfel ele vor putea fi cumpărate doar de cei foarte bogaţi, care le vor aduce profituri imense.

4. Ceilalţi, adică majoritatea oamenilor, nu îşi vor putea permite să îşi cumpere alimente nenocive. Ca urmare se vor îmbolnăvi, prilej de noi profituri pentru industria framaceutică. Sau vor muri – şi astfel cei ce susţin asemenea măsuri speră să îşi împlinească scopul de a reduce (ucide) cea mai mare parte a populaţiei...
Guvernul Romaniei s-a grabit sa se alieze acestor masuri. Vezi Legea nr. 247/2009 - aprobarea OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic.
Visez sau este adevarat? Mai rau ca in filmele horror...

http://www.natural- health-informati on-centre. com/codex- alimentarius. html

http://www.consumer health.org/ articles/ display.cfm? ID=1999030319025 7

http://www.timpolis .ro/index. php?page= column&nr=1568&r=22&a=1

http://www.avocatne t.ro/content/ articles/ id_16087/ Legea-nr- 247-2009- aprobarea- OUG-nr-43- 2007-privind- introducerea- deliberata- in-mediu- si-introducerea- pe-piata- a-organismelor- modificate- genetic.html

http://www.ziuacons tanta.ro/ rubrici/agentia- de-investigatii/ romania-a- aderat-la- codex-

alimentarius- 95132.html

luni, 18 ianuarie 2010

oro et laboro





Crezul zilelor noastre nu mai începe cu constientul „cred”, nici cu scepticul „nu cred”, ci cu tragicul „vreau sa cred”. (Lucian Blaga)

Când unii oameni nu găsesc răspuns la întrebarea Ta: „Voi cine ziceţi că sunt Eu?”, atunci eu, Doamne, sunt fericit că pot să Te văd pe Tine, Dumnezeu-Om şi Om-Dumnezeu.

În scutecele sărace, pe paiele din ieslea grajdului întunecos din Bethleem, Te văd om!

În glasul îngerilor, în lumina care Îţi învăluie locuinţa săracă, Te recunosc Dumnezeu!

Când fugi în Egipt de frica lui Irod, Te văd om slab.

Când, în Egipt, văd idolii din temple striviţi la pământ prin sosirea Ta, Te văd Dumnezeu atotputernic.

Când, în Nazaret, înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, creşti cu anii şi cu înţelepciunea, Te văd om Care n-ai ajuns încă la vârsta desăvârşită.

Iar când la doisprezece ani stai în mijlocul învăţaţilor din Templu, ascultându-i şi întrebându-i, pe lângă uimirea cărturarilor, mă uimesc şi eu, şi mărturisesc înţelepciunea veşnică ascunsă în omenirea Ta.

Om eşti când Ţi-e foame, om eşti când dormi în corabie. Dar când Te plimbi pe valuri, când porunceşti furtunii şi vânturilor, când saturi cinci mii de oameni cu cinci pâini – Te văd Dumnezeu.

Când Te cobori în râu şi Te botezi, când Te plângi că nu ai nici o piatră unde să-Ţi odihneşti capul, când Te laşi prins şi legat, Te văd om, înconjurat de slăbiciuni omeneşti.

Când însă cerul se deschide şi de sus Dumnezeu Tatăl glăsuieşte „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care bine am voit”, când aşterni la pământ pe călăii Tăi, când sub picioarele Tale pământul se cutremură, când soarele se întunecă, nesuferind să vadă răstignirea Ta, atunci Te văd Dumnezeu.

Când Te văd mort pe cruce, văd pe omul durerilor.

Om eşti în mormântul pecetluit.

Când ieşi din mormânt, nestricând peceţile, eşti Dumnezeu.

Cu aceşti ochi, cu această inimă, cu această credinţă, mă apropii şi eu de ieslea săracă din Bethleem, care a fost leagănul Tău, Doamne. Îmi plec genunchii cu păstorii cei simpli şi cu magii cei înţelepţi şi mă închin Dumnezeului meu, făcut Om pentru mine şi pentru noi toţi.

Arhimandritul Sofian (Boghiu) – Bethleem, 1970

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Botez = a scufunda, a afunda


1.Insemnari despre Taina Sfantului Botez
2.Cuvantul parintelui Ilie Cleopa


1.Insemnari despre Taina Sfantului Botez


In casa verisorilor mei,
in dar de la Dumnezeu
un copil a venit pe lume.
Ce minune!
Parintii au hotarat sa-i dea 2 nume.

Nu e bine,
In cartea vietii Dumnezeu ne striga dupa un singur nume.

Parintii nu fac ascultare!

In postul Sfintelor Pasti si in celelalte posturi de peste an, nu se fac nunti, petreceri ...ne infranam de la mancare , bautura , pacate in general, ne curatim , ne straduim sa nu-L mai rastignim la nesfarsit pe Mantuitorul nostru.

Parintii nu fac ascultare!

Au hotarat sa-l boteze pe micut in post , vor manaca si vor dansa si cica asta e botezul fiului lor.Unde e ascultarea, cea care odata calcata i-a gonit din rai pe protoparinti?
Botezul In Treimea Sfanta ne izbaveste de acest pacat din Vechiul Testament, dar odata cu venirea pe pamant a Domnului nostru Iisus Hristos, facem ascultare dupa noua lege ...Noul Testament (cele 10 porunci, cele 7 Sfinte Taine)

Parintii nu fac ascultare!

Nu-si spovedesc pacatele, nu-l duc pe micut in fiecare Duminica la Sfanta Liturghie ca sa primeasca Sfanta Impartasanie (pana la 7 ani ,cand copilul nu are constinta pacatelor pe care le face, el poate primi Sfintele Taine )De la 7 ani , asa cum sustin si psihologii omuletul devine constient de cele rele si cele bune pe care le face si atunci el va trebui sa se spovedeasca pentru a primi Sfintele Taine.
E varsta la care copilul incepe sa se joace de-a mama si de-a tata.Si daca mama si tata nu fac ascultare de Dumnezeu ... nici in joaca serioasa a copilului nu se va face ascultare de Dumnezeu.

In timpul rugaciunilor pe care le face preotul la Botez in loc sa fim atenti si smeriti, cu mintea la cele ce citeste preotul, ne risipim cu altele: sa fie lumanarea imbracata nu stiu cum , sa-i stea fundita si floricica uite-asa , nu asa ...sa ne imbracam cumva , nu chiar asa-asa, sa mai vorbim putin intre noi ,una doua sa fotografiem orice ,oriunde, oricand in timpul slujbei s.a.m.d.
Sunt nasi care isi inchipuie ca atunci cand ii intreaba preotul de trei ori: ,,te lepezi de satana?`` asta inseamna ca pana la botez copchilul era al aluia cu coarne ...mai,mai,mai cand am auzit asta m-am cutremurat,dara mi-a trecut repede, ca nu-s nimica daca judec eu pe altu`, indata- l voiu pierde pe Dumnezeu.
Nasul copilului, care e bine sa fie de acelasi sex cu copilul, marturiseste credinta cea adevarat pentru cel mic si pe parcursul vietii ii e parinte spiritual.Acesta e rolul nasului si nu pentru a da bine in pozele de la Botez.

,,Insemnatu-sa peste noi Lumina Fetei Tale Doamne``


Un copil se boteaza cu apa si Duh Sfant.Botezul ( o Sfanta Taina , nu un simbol) prin trei scufundari care inseamna Pogorarea Sfantului Duh ,moartea si invierea.
(Domnul nostru Iisus Hristos in apa Iordanului fiind, Duhul Sfant a coborat in chip de porumbel asupra Sa, cerurile s-au deschis, a murit dupa trei ani, rastignit la ora 9 -a zilelor noastre- si a inviat a treia zi dupa Scripturi.

Se cuvine ca Duminica sa fim la ora 9 la biserica la Sfanta Liturghie.

Există un Botez al muceniciei sau al sangelui (Matei X, 32 ; XVI, 25), cunoscut în cele dintâi veacuri crestine, întelegând prin el moartea martirică, în persecutii, pentru Mântuitorul Iisus Hristos. Sfintii părinti îl socotesc asemenea Botezului din apă si din Duh, umeori chiar mai de pret decât acesta (sfântul Grigorie Teologul).

(Asa si numai asa cu ajutorul Lui Dumnezeu vom putea trece si noi de aceste vremuri tulburi in care ala negru a iesit pe uscat.Prigoana crestinilor si mucenicia sa nu ne sperie, caci teama nu vine de la Dumnezeu .Vietile Sfintilor sunt intarire pentru incercarile un crestin ortodox.Cei care-l marturisesc pe Hristos si sunt prigoniti ne arata vietile sfintilor ca nici fiarele flamande nu-i ataca, nici cuptoarele incinse nu-i ard, nu simt suferintele pamantesti ale trupului.La toti acesti sfinti ,aflam ca rugaciunile catre Dumnezeu, neincetate in acele clipe de chin, ii includ mai ales pe cei care-i chinuiesc. ,,Si ne iarta noua gresalele noastre, precum iertam si noi gresitilor nostri``)

Mai cunoastem si Botezul dorintei care constă în dorinta arzătoare a cuiva de a ajunge membru al Sfintei Biserici, ducând o viată de pocăintă si în virtute. Dacă dintr-o pricină oarecare fără voia lui nu ajunge să primească botezul prin apă si prin Duh, el e socotit botezat cu Botezul dorintei.


2.Cuvantul parintelui Ilie Cleopa

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 18

DESPRE

TAINA SFÂNTULUI MIR

Dar voi aţi primit ungere din partea Celui Sfânt şi ştiţi toate.
(I Ioan 2, 20)

Taina Sfântului Mir este lucrarea sfântă instituită de Iisus Hristos, prin care, ungându-se cu mir sfinţit membrele celui botezat şi rostindu-se cuvintele rânduite: «Pecetea darului Sfântului Duh, Amin», se împărtăşeşte primitorului harul perfecţionării vieţii duhovniceşti începute prin Botez.
Această Sfântă Taină a «peceţii Duhului Sfânt», sau «ungerea cu Sfântul Mir», se administrează îndată după Sfântul Botez, de către episcop, preot sau diacon, noului botezat. Această «ungere» cu untdelemn sfinţit a noului botezat a fost profeţită prin Iacov, patriarhul. Pe când acesta dormea cu capul pe o piatră, noaptea i s-a arătat Dumnezeu în vis deasupra unei scări ce ajungea până la cer, pe care se suiau şi se pogorau îngerii lui Dumnezeu. Şi deşteptându-se Iacov din somn, a zis: Cât de înfricoşat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor! …şi a luat piatra pe care o pusese căpătâi şi a pus-o stâlp de aducere aminte şi a turnat untdelemn pe vârful ei (Fac. 28, 11–18). Ungerea pietrei cu untdelemn închipuie ungerea creştinului cu untdelemn sfinţit sub pecetea Sfântului Duh, căci zice Sfânta Scriptură: Şi voi (creştinii) ca nişte pietre vii sunteţi zidiţi ca să fiţi casă duhovnicească (I Petru 2, 5; Evrei 3, 6). «Pietre vii» sunt numiţi creştinii, şi ungerea pietrei cu untdelemn, de către Iacov, a însemnat ungerea pietrelor celor vii (a creştinilor), prin Duhul Sfânt, cu untdelemn sfinţit.
În Legea Veche a lui Moise, numai pe împăraţi aveau poruncă preoţii cei mari – arhiereii – să-i ungă cu untdelemn sfinţit (I Regi 10, 1; 16, 1–13), iar aceasta era o profeţie despre ungerea creştinilor cu untdelemn sfinţit. În Legea Darului, a Noului Testament, această Sfântă Taină a Mirului, a «ungerii», era administrată numai de către apostoli, prin punerea mâinilor, şi numai celor ce primiseră botezul creştin. Aceasta o adevereşte Sfânta Scriptură când zice: Iar apostolii din Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan, care, coborând, s-au rugat pentru ei, ca să primească Duh Sfânt, căci nu Se pogorâse încă peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezaţi în numele Domnului Iisus. Atunci îşi puneau mâinile peste ei şi luau Duh Sfânt (Fapte 8, 14–19). Din acest text se vede că este vorba de împărtăşirea Duhului Sfânt celor ce primiseră botezul şi că această împărtăşire o făceau numai apostolii, prin punerea mâinilor (vezi şi Fapte 19, 1–6). Şi marele Apostol Pavel adevereşte că această Sfântă Taină se dădea şi pe atunci, îndată după botez, când zice: Nu întristaţi pe Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţi fost pecetluiţi în ziua răscumpărării (Ef. 4, 30); «ziua răscumpărării» nu este ziua învierii Domnului, cum s-ar crede, în care s-a adus răscumpărarea obiectivă a lumii, ci ziua în care au fost ei răscumpăraţi subiectiv, primind Botezul creştin. Deci «pecetluirea» cu Sfântul Duh s-a făcut deodată cu Botezul.
Iată, dar, de ce se dă această mirungere sau «pecetea Duhului Sfânt», după botez:
– întâi, pentru că aşa s-a moştenit de la Sfinţii Apostoli, prin Tradiţie;
– al doilea, pentru că aşa ne arată şi Sfânta Evanghelie când zice: Întru care voi (creştinii), auzind cuvântul adevărului, Evanghelia mântuirii voastre, crezând în El (Iisus), aţi fost pecetluiţi cu Sfântul Duh al făgăduinţei, Care este arvuna moştenirii noastre, spre răscumpărarea celor dobândiţi de El şi spre lauda slavei Sale (Ef. 1, 13–14). Vedeţi dar că întâi se arată credinţa în Evanghelie şi în Iisus Hristos şi apoi se pune pecetea Duhului Sfânt.
Sectarul: Sfânta Scriptură nu pomeneşte nimic despre o taină a Mirului împărtăşită prin ungere cu mir. Ea pomeneşte, cel mult, despre punerea mâinilor, dar ortodocşii nu au nimic din «punerea mâinilor», în această aşa-zisă Taină. Ea este o inovaţie care nu poate fi socotită nici ca provenind de la Hristos, nici ca fiind o Taină Sfântă.
Preotul: Nu este nici o inovaţie, deoarece lucrarea de transmitere a Sfântului Duh în om prin această Taină se numeşte în Sfânta Scriptură «ungere» (II Cor. 1, 21–22; I Ioan 2, 20–27). În aceste locuri, deşi se vorbeşte în special despre întărirea lăuntrică prin Duhul Sfânt, totuşi cuvântul «ungere» presupune şi ungere externă, prin care se împărtăşeşte harul. Că punerea mâinilor peste cei botezaţi şi ungerea cu Mir este una şi aceeaşi Taină, se adevereşte prin aceea că Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti din vechime arată, ca temeiuri scripturistice ale Tainei Mirului, locurile din Faptele Apostolilor care vorbesc de punerea mâinilor. Prin urmare, atât punerea mâinilor, cât şi ungerea cu mir, sunt apostolice. Apostolii au săvârşit aceasta sub ambele forme, mai ales atunci când, răspândindu-se creştinismul, ei n-au mai putut merge personal la toate comunităţile şi au administrat această Taină prin ungerea cu Sfântul Mir. În nici un caz nu se poate presupune că practicarea ungerii cu Sfântul Mir s-ar fi introdus într-un timp postapostolic, deoarece Biserica n-a introdus şi n-a permis nici o schimbare în cele orânduite de apostoli. Şi chiar dacă s-ar fi încercat vreo schimbare, s-ar fi născut opoziţii despre care ar fi cu neputinţă să n-avem vreo mărturie, dacă ele ar fi existat.
Esenţialul în această Taină este revărsarea Sfântului Duh, ungerea, în acest caz, reprezentând ceva secundar şi fiind identică sau sinonimă cu «punerea mâinilor». «Ungerea» şi «punerea mâinilor» sunt cuvinte reprezentând două acţiuni care în cazul de faţă sunt deosebite numai ca formă, dar în fond sunt identice, având acelaşi efect.
Sectarul: Dacă prin Taina Mirului se împărtăşeşte Sfântul Duh şi dacă ea se aplică numai celor botezaţi, în ce măsură mai este ea necesară, de vreme ce cei botezaţi au primit la Sfântul Botez pe Sfântul Duh? În acest sens ne lămuresc cuvintele Scripturii: Ce este născut din Duh, duh este (Ioan 3,6) Despre cei botezaţi zice şi Sfântul Apostol Pavel, că sunt sfinţi: …v-aţi spălat, v-aţi sfinţit, v-aţi îndreptat întru numele Domnului Iisus Hristos şi întru Duhul Dumnezeului nostru (I Cor. 6, 11). Deci nu mai este nevoie de o altă Taină prin care să se împărtăşească Duhul Sfânt, mai ales imediat după Botez.
Preotul: Foarte mă mir de viclenia voastră, a sectarilor, cum ştiţi a întoarce lucrurile pe dos, numai ca să vă susţineţi rătăcirea voastră. Când am vorbit despre Sfântul Botez, dumneata ai zis că Botezul nu este o Taină, ci un simbol; este o lucrare simbolică, care închipuieşte curăţirea de păcate, iar acum îmi înşiri citate din Sfânta Scriptură, prin care te sileşti să-mi arăţi că Botezul are caracter de „Taină” şi că prin el se dă Darul Duhului Sfânt spre curăţirea păcatelor şi spre sfinţire. Şi nu sunt acestea neadevărate, dar de mirare este cum ştiţi voi a suci tâlcuirea înţelesurilor Sfintei Scripturi după placul vostru, numai ca să vă susţineţi rătăcirea voastră împotriva adevărului.
La cele ce ai obiectat acum, că Botezul este o Taină prin care se primeşte Duhul Sfânt şi că nu mai este nevoie de o altă Taină – mai ales imediat după Botez – prin care să se împărtăşească Duhul Sfânt, trebuie să ştii că, într-adevăr, Botezul şi Mirungerea sunt două Taine ale Bisericii lui Hristos deosebite una de alta, dar şi darurile Sfântului Duh sunt deosebite şi felurite (Rom. 12, 6; I Cor. 12, 4–6). Aşa încât, în Taina Sfântului Botez se dă darul Sfântului Duh spre iertarea păcatului strămoşesc şi a celorlalte păcate, pe când în Taina Sfântului Mir se dă darul Sfântului Duh de a stărui în curăţia primită la Botez. Încă prin aceasta Sfântă Taină se dă şi darul cunoştinţei, care este unul din cele şapte daruri ale Sfântului Duh (Isaia 11,2). Iar Sfânta Scriptură, arătând acest adevăr, zice: Dar voi aţi primit ungerea din partea Celui Sfânt şi ştiţi toate (I Ioan 2, 20), şi iarăşi: Cât despre voi, ungerea pe care aţi primit-o de la El rămâne întru voi şi nu aveţi trebuinţă ca să vă înveţe cineva, ci precum ungerea Lui vă învaţă despre toate, şi adevărat este şi nu este minciună, rămâneţi întru El, aşa cum v-a învăţat (I Ioan 2, 27). Din aceste cuvinte dumnezeieşti de mai sus putem destul de clar a înţelege că ungerea cu Sfântul Mir are o mare importanţă pentru mântuirea noastră.
Mai întâi de toate, prin pecetluire ni se dă Duhul Sfânt, Care ne fusese făgăduit şi Care este arvuna moştenirii noastre, spre răscumpărarea celor dobândiţi de El şi spre lauda slavei Sale (Ef. 1, 14; 4, 30). În al doilea rând, ni se dă darul cunoştinţei prin care ştim toate lucrurile (I Ioan 2, 20, 27). Deci «ungerea» ne învaţă toate lucrurile ce trebuie a fi cunoscute pentru a ne putea mântui, adică:
1. să credem statornic în Iisus Hristos;
2. să credem în cuvintele Evangheliei Lui;
3. să fim ascultători faţă de apostolii Lui (Evrei 13, 17; Luca 10, 16; Ioan 13, 20; 20, 19–21);
4. să răbdăm până la moarte, când vom fi prigoniţi pentru adevărul lui Hristos şi pentru Evanghelia Lui;
5. să dăm dovadă de aceste virtuţi creştineşti, pentru ca să rămână cu noi «ungerea», «pecetea Duhului Sfânt», arvuna luată pentru ziua răscumpărării, căci altfel ni se va lua «arvuna» înapoi şi nu mai avem răscumpărare. Eu vin curând! Ţine ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa (Apoc. 3, 11).
Prin urmare, iată pe scurt în ce constă puterea Tainei Sfântului Mir.
Formula prin care se împărtăşeşte Taina Sfântului Mir este: Pecetea darului Sfântului Duh. Această formulă este alcătuită pe baza textelor biblice, care sunt în legătură cu Sfânta Taină a Mirului, ţinându-se seama de fondul şi de esenţa sa, de partea internă a acestei Sfinte Taine. În Sfânta Scriptură sunt texte în care Taina aceasta este numită «pecetluire» (II Cor. 1, 21–22; Ef. 4, 30) şi în care se spune că prin ea se împărtăşeşte darul Sfântului Duh, după cum este scris: Petru le-a răspuns: Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt (Fapte 2, 38).
Din cauza formei prin care era împărtăşită, această Taină se mai chema şi «punerea mâinilor» (Fapte 8, 15–18), spre deosebire de hirotonie, ce se chema «punerea mâinilor preoţiei» (I Tim. 4, 14; 5, 22; II Tim. 1, 6).
Vezi Teologia dogmatică şi simbolică, Manual pentru Institutele Teologice, Bucureşti, 1958, vol. II, p. 859.
Vezi Gavril al Filadelfiei, op. cit., c.7, p. 13.
La romano-catolici, această Taină şi până azi o administrează numai episcopii – fiecare în eparhia sa – şi nu odată cu botezul, ci în mod greşit abia mai târziu, în vizitele lor canonice, când o împărtăşesc la mai mulţi odată şi anume tuturor celor ce au depăşit o anumită vârstă şi încă n-au primit-o. De obicei este administrată celor ce au depăşit vârsta de 7–14 ani.

vineri, 15 ianuarie 2010

Hristos A Inviat, domnule Mihai Eminescu!




Rugaciune



de Mihai Eminescu









Foto:În dreptul mormântului Sfantului Parinte Arsenie Boca,
pe un copac mare, s-a format Sfanta Cruce






Nadejde si-ntarire
si zid de mantuire
pe tine castigandu-te,
ingenunchem rugandu-te:
de chinuri ce ne bantuie,
Marie, tu ne mantuie!

O, Sfanta Marie!
Tu, maica durerilor,
regina tariilor,
taria soliilor,
izvoru-ndurarilor
luceafar al marilor,
indura-te, pleaca-te,
nadejdea corabiei,
invingerea sabiei,
limanul sarmanilor
si soarele anilor,
balsamul ranitilor,
norocul iubitilor,
o, da-ne tarie,
Sfanta Marie!

Iisuse Hristoase,
de oameni iubitorule,
Mantuitorule,
izvor mantuirilor,
de acum si pururea
si-n vecii vecilor!




2501 - Eminescu track8
Asculta mai multe audio Diverse


DOINĂ

De la Nistru pân la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-sa
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornei
Au umplut omida cornii
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte;
Sus la munte, jos pe vale
Şi-au făcut duşmanii cale,
Din Sătmar pân în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul,
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui
Şi-i străin în ţara lui.
De la Turnu n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoiu
Şi şaşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier
Toate cânturile pier,
Sboară paserile toate
De neagra străinătate,
Numai umbra spinului
La uşa creştinului.
Îşi dezbracă ţara sinul,
Codrul frate cu Românul
De săcure se tot pleacă
Şi isvoarele îi seacă
Sărac în ţară săracă!
Cine-au îndrăgit străinii
Mânca-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia
Şi neamul nemernicia!
Ştefane, Măria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las Arhimandrutului
Toată grija schitului,
Lasă grija Sfinţilor
În sama părinţilor,
Clopotele să le tragă
Zioa ntreagă, noaptea ntreagă,
Doar sandura Dumnezeu
Ca să-ţi mântui neamul tău!
Tu te nalţă din mormânt
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn odată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori
Îţi vin codri n ajutor;
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Din hotară în hotară
Îndrăgi-i-ar ciorile
Şi spânzurătorile!

Mihai Eminescu, text reprodus după ediţia Nicolae Georgescu

Hristos A Inviat, domnule Mihai Eminescu!




Rugaciune



de Mihai Eminescu














Nadejde si-ntarire
si zid de mantuire
pe tine castigandu-te,
ingenunchem rugandu-te:
de chinuri ce ne bantuie,
Marie, tu ne mantuie!

O, Sfanta Marie!
Tu, maica durerilor,
regina tariilor,
taria soliilor,
izvoru-ndurarilor
luceafar al marilor,
indura-te, pleaca-te,
nadejdea corabiei,
invingerea sabiei,
limanul sarmanilor
si soarele anilor,
balsamul ranitilor,
norocul iubitilor,
o, da-ne tarie,
Sfanta Marie!

Iisuse Hristoase,
de oameni iubitorule,
Mantuitorule,
izvor mantuirilor,
de acum si pururea
si-n vecii vecilor!


Mihai Eminescu canta acest cantec doinit romanilor din strainatate

2501 - Eminescu track8
Asculta mai multe audio Diverse


DOINĂ

De la Nistru pân la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-sa
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornei
Au umplut omida cornii
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte;
Sus la munte, jos pe vale
Şi-au făcut duşmanii cale,
Din Sătmar pân în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul,
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui
Şi-i străin în ţara lui.
De la Turnu n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoiu
Şi şaşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier
Toate cânturile pier,
Sboară paserile toate
De neagra străinătate,
Numai umbra spinului
La uşa creştinului.
Îşi dezbracă ţara sinul,
Codrul frate cu Românul
De săcure se tot pleacă
Şi isvoarele îi seacă
Sărac în ţară săracă!
Cine-au îndrăgit străinii
Mânca-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia
Şi neamul nemernicia!
Ştefane, Măria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las Arhimandrutului
Toată grija schitului,
Lasă grija Sfinţilor
În sama părinţilor,
Clopotele să le tragă
Zioa ntreagă, noaptea ntreagă,
Doar sandura Dumnezeu
Ca să-ţi mântui neamul tău!
Tu te nalţă din mormânt
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn odată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori
Îţi vin codri n ajutor;
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Din hotară în hotară
Îndrăgi-i-ar ciorile
Şi spânzurătorile!

Mihai Eminescu, text reprodus după ediţia Nicolae Georgescu

joi, 14 ianuarie 2010

Schitul Magarului




1.un citat pentru orice zi de la Sfantul Parinte Arsenie Boca
2.despre ascultare
3.un citat pentru orice zi de la Parintele Rafail Noica -Cultura Duhului
4.despre Schitul Magarului , insemnari ale Parintelui Staret Euharist Micu Ionel


1.un citat pentru orice zi de la Sfantul Parinte Arsenie Boca

Disciplina ascultării ridică firea din infirmitate precum scoate şi mândria din personalitate. Ascultarea face şi pe leneşi şi pe vicleni să-şi dezgroape talantul, precum acoperă şi pe cei talentaţi de jefuirea slavei deşarte.
(Parintele Arsenie Boca)

2.despre ascultare

"Ascultarea" duhovniceasca si ascultarea terapeutica

Cu mult timp in urma, in China, traiau doi prieteni. Unul canta foarte bine la harpa. Celalalt era foarte talentat in foarte rara arta de a asculta. Intr-o zi nefasta, cel care asculta se imbolnavi si muri. Prietenul sau taie corzile harpei si nu mai canta niciodata.

"Ascultarea" duhovniceasca

Problematica ascultarii ocupa un loc de maxima importanta in teologia crestina, pornind de la caderea primordiala - prin "neascultarea unui om" (Romani 5, 19), Adam - pana la Ascultarea suprema a Fiului lui Dumnezeu, prin acceptarea mortii pe cruce si chiar pana la (ne)ascultarea noastra personala (individuala), in teologia morala orice pacat este, in sine, o forma de neascultare (de poruncile divine, de propria constiinta, de bunul simt, de normele etice etc), cu consecintele de rigoare.


3.un citat pentru orice zi de la Parintele Rafail Noica -Cultura Duhului

“Fiecare om este o altă mântuire, fiecare suflet este un alt aspect al chipului lui Dumnezeu, care nu a mai fost niciodată în istorie şi în toată creaţia, şi niciodată nu va mai fi. Şi asta are de-a face cu măreţia fiecărui om. Şi deci fiecare este o cu totul altă cale decât oricare alt om, dintru nefiinţă întru fiinţă. Se aseamănă căile, uneori sunt aproape paralele, dar niciodată identice.”

(Părintele Rafail Noica, Cultura duhului)


4.despre Schitul Magarului , insemnari ale Parintelui Staret Euharist Micu Ionel




Adresa: Sfinta Manastire BUJORENI- Vaslui, com. Zorleni
Pentru a putea vizita aceasta manastire in inima padurii in frumoasa poiana a Bujorenilor, se poate folosi orice mijloc de transport.
Folosind drumul judetean Barlad-Zorleni-Murgeni-Falciu, la iesirea din satul Popeni, in virful dealului unde este postat "Releul TV" la punctul numit Caprioara, un indicator arata spre dreapta in padure pe un drum forestier pietruit si bine intretinut, de 5 km lungime, care duce direct in incinta manastirii, acolo fiind si capat de drum.
Se poate ajunge si cu trenul pe calea ferata oprind la statia Horga, iar de acolo 5-6 km de strabatut pe jos.
Pentru a putea parcurge firul legendelor si istoriilor povestite din traditia locului, purtate din gura in gura de-a lungul vremii despre acest asezamint monahal – Manastirea Bujoreni sau "Schitul Magarului", trebuie sa cunoastem epoca de glorie a celor doi mari domni Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare. Oameni de seama ai istoriei medievale, care au marcat epoca atat cultural cat si religios, dar si politic in istoria Principatelor Romanesti. Iata deci, numarul mare de ctitorii ale acestor voievozi musatini, au dovedit inca o data radacina credintei crestine pe vechi vetre de sihastrie moldoveneasca in aceste locuri.
Odata cu intrarea la domnie a acelor doi fii ai lui Alexandru cel Bun, Ilie si Stefan, documentele consemneaza si atesta existenta celor mai vechi vetre de sihastrie monahala.
Astfel pe 18 iunie 1444, Stefan Voievod, fratele lui Ilie Voievod, emite un document lui popa Toader din Birlad dindu-i citeva proprietati unde intra si stravechiul sat Lahova, unde era manastirea fratelui sau - popa Draghic, numita si manastirea "De pe Lahova", sau manastirea Ghermanestilor, sau sub numele de manastirea Recea din satul Banca.
Lahova fiind un tinut pe o vale intre cele doua sate Ghermanesti si Banca.
Acest sat de pe Valea Barladului se intindea pana la Fagetul Leahului, padure ce se intinde astazi de la Ghermanesti pina la Popeni, loc de vatra si sihastrie monahala de care se leaga si legenda intemeierii manastirii BUJORENI.
Atestarile, cronicile si studiile de rigoare in domeniul arheologic, nu pot demonstra cu documente concrete ca actuala vatra monahala Bujoreni a fost construita pe vechea temelie a manastirii Recea, sau la 1-2 km apropiere.Distanta istorica intre ele, ca datare fiind de 150 de ani. Dar iarasi lucru nedemonstrat, de la atestarea primului document despre manastirea Bujoreni 1602, care vatra monahala poate ca exista cu cel putin 50 de ani inainte.
Odata cu venirea in scaunul Moldovei a domnitorului Stefan cel Mare, si odata cu incursiunea razboaielor impotriva lui Mahomed 1475 Vaslui, 1476 Valea Alba, este evident ca pregatirea invingerii temutului cuceritor al Constantinopolului a avut in obiectivul de aparare si pustiirea multor sate din Valea Barladului, stiut fiind faptul ca navalitorii umblau dupa hrana si provizii.
Asa se explica si disparitia manastirii Recea atestata documentar la 1444, despre care nu se stie cit a rezistat, si nici nu putem sti documentar data incetarii existentei ei.
Cert ramine lucru, dovedit arheologic si documentar, ca odata cu inceputul secolului al XV-lea si jumatatea lui, au disparut in actuala zona Banca - Zorleni – Popeni, sate cum ar fi: Barasti, Leurinti, Colibani, Negoiesti, Mastatici, Colenesti, Calinesti, Satul lui Ilcas, Grijilivi si altele odata cu incetarea expeditiilor din 1538 a lui Soliman Magnificul.
Nemaiamintind de dezastrul lui Ioan Voda cel Viteaz din 1574 si multe alte navaliri de jaf si cotropire din partea navalitorilor.
Tocmai de aceea se crede ca si manastirea lui popa Draghic a avut aceiasi soarta, fiind construita din lemn sau piatra, materiale autohtone zonei respective.Tema ruinelor acestei manastiri ramine de domeniul arhelogiei.
Important este legatura dintre aceste doua vetre monahale, Recea si Bujoreni, care leaga nodul de legenda cu simburele de adevar prin gasirea in chip minunat a icoanei Maicii Domnului in scorbura din tulpina unui stejar secular.
Un document din 1519, 25 iunie prin Stefan cel tinar Voievod, urmas al lui Stefan cel Mare, da un hrisov domnesc unor rude cu imputernicirea de pastrare a acestei mosii – Bujoreni si inca alte patru sate pe Valea Birladului, unor urmasi ai boierului Mihu, fugar din Polonia. Cu aproximativ 100 de ani mai tirziu, un oarecare Constantin Bujoreanu vindea lui Patrascu Logofat o parte din mosia Bujoreniului, in vara anului 1600.
Un alt document emis la sfirsitul secolului al XVI-lea, 1594, atesta pe o Magdalena fata lui Ionascu, care vinde a cincea parte din mosia Bujorenilor lui Efrim vistiernicul.
Un alt document de atestare 1596 il consemna pe Cirstea Vornicul cumparind o parte din mosia Bujorenilor, de la o oarecare Varvara fiica unei oarecare Anghelina, fiica boierului medelnicer Mihu.
Vazut lucru este ca aceasta mosie a Bujorenilor devreme ce era atit de cautata sau era o zona bogata, sau poate pentru faptul ca era ferita de ochii navalitorilor, ori pentru faptul ca deja exista aceasta vatra monahala, era mult rivnita de oamenii instariti ai vremii de atunci.
Tocmai de aceea si legenda spune ca odata cu navalirea paginilor peste paminturile Moldovei, calugarii din schitul Recea au ingropat odoarele, au dus icoana Maicii Domnului ascunzind-o de furia jafului paginesc, pentru a nu fi profanata sau distrusa si astfel I s-a pierdut urma.
Schitul ramas pustiit desigur a fost trecut prin foc si sabie, raminind niste ruine fumeginde, iar vietuitorii - din porunca lui Voda, s-or fi retras la vreuna din marile manastiri ale Moldovei cu ziduri si oaste de aparare.
Odata cu trecerea timpului, totul a ramas sub negura vremii, iar Preasfinta Fecioara, din icoana ferecata in argint, avea sa vegheze in padurea Bujorenilor mai bine de 100 de ani, la linistea locului si la frumusetile create de Insusi Fiul si Mintuitorul ei.
Asa cum arhanghelul a cintat in gorunul unde astazi se afla altarul manastirii Slatina, ctitoria marelui Voievod Lapusneanu.
Asa cum luminitele vazute de Daniil Sihastru, pustinicul si parintele Moldovei, l-au decis pe Voievodul Stefan sa aleaga altarul manastirii Putna prin tragerea cu arcul, si multe alte semne minunate, tot asa si la manastirea Bujoreni atestata documentar la 27 martie 1602, istoria spune ca in partea locului un oarecare Ion Bretcanu mocan din tinutul Bretcului, mare crescator de oi, venea pe aceste vai cu tomnatul oilor, oprindu-se intr-un loc cu numele de Silistea Oilor.
Lucru care poate fi dovedit, pentru ca un document la 1779 mentiona aceasta Siliste a Oilor ca numindu-se si "Silistea Bretcanii".
Deci evident locul unde mocanii poposeau cu oile pe acele dealuri domoale si linistite care atestate astazi geografic in zona, sunt la 1 km de locul unde se afla astazi manastirea Bujoreni.
Iar pe vremea aceea in preajma anului 1600, nu se stie exact daca inainte sau dupa 1600 se afla stejarul acela secular purtator al duhovnicestii icoane a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ce avea sa fie descoperita in chip minunat.
Istoria ne povesteste asa.
Dupa ce mocanii au venit de peste munti, pentru pasunatul si tomnatul oilor, mergind la tirg sa vinda produsele, intreaga lor zestre ciobaneasca era carata in permanenta de magari, pe samarele carora se transportau toate poverile si bineinteles fruptul stinii din loc in loc.Plecati la tirg sa-si vinda agoniseala dobindita din truda oieritului, dupa o zi de tirg, intorcindu-se in batatura stinii, au uitat sa lege magarii. Unul din magarii purtatori de produse vindute la tirg, purta si punga cu bani in unul din desagii mocanesti, cu o valoare de 3000 de galbeni.
Deslusindu-se dupa oboseala de seara, mocanii au dat sa imparta veniturile, dar magarul era plecat in desisul padurii fara semn de intoarcere.
Plecati cu un padurar pe urmele lui, mare le-a fost mirarea cind in inima padurii, linga un falnic stejar secular, magarul statea in genunchi in fata a trei luminite asezate in forma de cruce.
Dindu-si seama ca este vorba de o minune cereasca, mocanul a hotarit ca pe acel loc, linga acel copac si din acel copac, sa se ridice un schit pe care l-a si savirsit mai apoi, trunchiul stejarului devenind Sfinta Masa din altarul minastirii.
Acest lucru este consemnat pe timpul unui mare boier numit Bujorenu care era si stapinul acelor mosii unde oierii transilvaneni isi pasteau oile.
Autenticitatea legendei a fost prezentata si de episcopul Ioan Antonovici, vietuitor si vladica al vremurilor de atunci.
Pentru a fi mai certificata Preasfintia Sa spune ca acel lucru minunat care s-a intimplat in adincimea padurii la stejarul secular, cu magarul descoperitor de taina, s-ar fi repetat in vreo 3 ani la rind, dar nimeni nu a dat importanta faptei si momentului.
Lucru care se intimpla, spune epicopul Antonovici, in fiecare an cam in aceiasi perioada si in acelasi anotimp.
Eroul legendei, Ioan Bretcanu a hotarit ca acei bani din desagi sa fie folositi pentru construirea Sfintului Lacas.
Fiind nevoit sa se intoarca acasa la Bretcu, a incredintat implinirea acestei ctitorii padurarului Iftimie care dupa ce a savirsit ridicarea schitului s-a calugarit luindu-si numele de Pahomie.
Deci in concluzie, primii fondatori ai acestui Sf asezamint sunt mocanul Ioan Bretcanu, transilvanean, si padurarul Iftimie- viitorul calugar Pahomie, asezamintul primind numele de "Schitul Magarului". Bisericuta asezamintului monahal fiind construita din lemn.
Documentele doveditoare existentei acestui asezamint monahal sunt urmatoarele:
27 martie 1602 – Act de vinzare pe mosia Zorleni unde se afla schitul, de catre Gheorghe Vornic domniei sale Crastii vel Vornic de Tara de Sus. Document emis de Siluan proegumenul schitului care semneaza.
- Anul 1707 se emite alt act de vinzare, care are ca martor pe Ilie calugar din manastirea Magarului.
- 1730 – Alt document de vinzare scris de Pahomie din manastirea Magarului.
- In 1780 manastirea Bujoreni trece in proprietea Stolnicului Gavriil Konachi, mai tirziu vornic, care vazind starea avansata de degradare a locasului de inchinaciune, o va reface din temelie folosind tot lemnul. Ingrijind manastirea pina la sfirsitul vietii sale, adica anul 1813.
- La 1804 Lupu Pomana emite un act de vinzare a unei vii de la manastirea Magarului, intarita cu semnatura ieromonahului Efrem, din consiliul economic al manastirii. Mai sunt consemnati ca martori monahii Antim si Pavel.
Gavriil Konachi este tata a cinci copii din care se distinge spre cultura, invatatura aleasa si carte, Ion
Konachi care va intra in monahism la manastirea Floresti, va fi tuns sub numele de Ioanichie, va deveni slujitor al Domnului, va pleca fara incuviintare si dezlegare in 1814 la manastirea Magarului pe mosia rudeniilor sale.
Egumenul Luca il va chinui cu tot felul de pretentii timp de 23 de ani, pina in anul 1837 cind va inceta neintelegerea.
Un alt fapt minunat consemnat la manastirea Magarului, ocrotita de Maica Domnului facatoare de minuni, este si acesta.
In vremea de demult stiindu-se ca la manastiri se pot gasi bani si avere, si mai ales ca egumenul si intiistatatorul era fiu de mare boier, raufacatorii si jefuitorii s-au hotarit sa intre noaptea in ascuns in ceata inarmati, si calauziti chiar de unul din calugarii nemultumiti ai manastirii, au intrat in chilia parintelui Ioanichie Konachi, l-au fortat sa spuna unde sunt banii si sa-I puna in mina tilharilor.
Dupa ce I-a convins ca trebuie sa se imbrace si sa-I ia dintr-un loc tainic din biserica, parintele Ioanichie a imbracat epitrahilul si felonul, a deschis usile imparatesti, a ridicat Sf Evanghelie spre cer si le-a zis: "Fratilor, iata banii mei sunt in aceasta Sfinta Carte. De acum inainte puteti sa ma omoriti."
Atit de mult s-au spaimintat hotii, si atit de mult I-a impresionat privirea Maicii Domnului din sfinta Icoana incit au cazut in genunchi si au cerut iertare, recunoscind singuri ca un calugar a dezvaluit secretul manastirii ca avea bani pentru cele necesare ascunsi in loc tainic.
Hotii au fost eliberati fara sa primeasca pedeapsa, monahii care mai erau au fost trimisi la alte manastiri, iar personalul monahal a fost inlocuit cu monahii. Se consemna in datele istorice ca au slujit in aceasta manastire si calugarite de origine rusa, chiar in limba slavoneasca.
Actuala manastire rectitorita integral din osirdia lui Ioanichie Konachi ce iubea acest loc foarte mult, a fost facuta la anul 1840, cind acesta a ridicat o biserica noua, din caramida si piatra, cu hramul Adormirea Maicii Domnului la 15 august.
Despre stilul arhitectonic al acestui sfint locas, profesorul Gheorghe Clapa spune ca este demn de retinut urmatorul lucru.
- Biserica este ridicata in ultima perioada a stilului moldovenesc. Stilul ei arhitectonic este cel al bisericilor cu plan treflat caracteristic artei bizantine raspindit in Athos, Serbia, Tara Romaneasca si Moldova.
- Planul bisericii prezinta o trefla formata dintr-o nava unica si trei abside.
Catapeteasma este construita din lemn de tei. Peretii bisericii au o grosime care variaza de la 75 cm pina la 90 de cm. Soclul bisericii este construit din piatra, iar peretii sunt din caramida cu mortar. Lungimea totala a bisericii este de 21,3 metri iar latimea la abside este de 7,7 metri interior.
Inaltimea zidului este de 6 metri. Vechea arhitectura de decoratiune a manastirii era formata numai din cornisa, un fel de briu in jgheaburi care inconjura toata biserica.
Absidele laterale sunt prevazute cu ferestre lucrate in lemn de stejar, cu o inaltime de 2,65 m si o latime de 1,25 metri. Pardoseala bisericii in vechime, s-a pastrat din scindura de brad, iar in partea dreapta a naosului se gaseste mormintul lui schimonahul Ioanichie Konachi (ctitorul) fara inscriptie, intr-o nisa in zidul bisericii.
Catapeteasma este din tei sculptat, cu modele in lemn si ajurate cu dantelarie. Sub icoane sunt panouri ce le inconjoara, sculptate din lemn avind pe cele 4 colturi rozete contiuate prin ramuri si frunze, si astfel fac legatura intre ele. Icoanele sunt flancate cu colonete in spirala, iar pe acestia sunt sculptate struguri si foi de vita. Usile imparatesti sunt bogate in sculpturi ce reprezinta flori si rinoceri. Imprejurul sfintilor evanghelisti, se afla foi sculptate si bronzate, avind din loc in loc cite o rozeta in 6 petale. Stilpul usilor imparatesti, este sculptat cu frunze si flori. Stilpul se termina cu mitra arhiereasca sculptata in felii.
Arcul este impodobit cu sculpturi ce par frinte din loc in loc. Deasupra usilor diaconesti se afla un panou incadrat in sculpturi ce infatiseaza struguri si foi de vita. Cele 12 praznice imparatesti, asezate in cite 3 zone, deoparte si de alta, sunt incadrate cu sculpturi si mici colonete.
Mai bogate in sculpturi sunt coloanele in forma de torsada, ce despart in cite 3 panouri icoanele Sfintilor Apostoli. Coloanele prezinta sculpturi din mici rozete cu ramuri si frunze, in partea superioara se termina cu capiteliuri. Zona prorocilor prezinta sculpturi ce inconjura fiecare icoana in parte.
Pictura la catapeteasma este reprezenta in citeva icoane.
Amintim inca o data, ca multe obiecte si icoane au fost mutate de regimul comunist in directii necunoscute, dupa anul 1960.
Vorbind de anul 1622 si anul 1700 cind Ioan Sturza va ceda partea sa lui Ioan Pallady, ca mai tirziu in preajma anului 1700 toate terenurile sa fie incluse in proprietatea lui Ioan Pallady, iar in secolulul al XVIII –lea sa intre toate in stapinirea absoluta a lui Gavriil Konachi.
Manastirea desi seculara, este inca in cautarea unui drum sigur, fiind intr-o zona foarte influenta de cultura istorica si bisericeasca.
Revenind la autoritatea duhovniceasca a acestei manastiri, vom afla din documente si istoric, ca Ioanichie Konachi a fost un om de mare traire duhovniceasca, incit toate ideile si sfaturile sale de duhovnic, l-au pus intr-o relatie foarte buna cu Epicopia de Roman, sub ascultarea careia se afla manastirea, document confirmat in 1847 sub staretia maicii Iustina.
Fluctuatia personalului duhovnicesc in aceasta manastire a fost destul de mare, dupa cum rezulta documentele oficiale.
Astfel in 1853, Ioanichie Konachi avea in grija sa peste 20 de calugarite. In 1872 personalul crescind, existind la maici inca un preot si un cintaret.
Rudenia sa, Ruxandra, casatorita cu hatmanul Alecu Rosetti Roznovanu, daruia in fiecare an manastirii cite 300 de galbeni, pe care Ioanichie ii incredinta staretei manstirii pentru existenta vietii monahale.
In anul 1859, la invoiala cu parintele Ioanichie Konachi, aduc osemintele parintesti si ai altor membrii din familie aflate prin bisericile din Iasi, Largaseni si Faraoani, si le aseaza intr-un cavou de familie in curtea manastirii.
La 30 ianuarie 1860, Ioanichie Konachi trece la cele vesnice.
De viata manastirii si existenta ei se va ocupa mostenitoarea unica, Ruxandra Roznovanu, pina in anul 1886.
Aici se sfirseste linistea si tihna manastirii.
Intrate pe domeniile casei regale Zorleni, scazind numarul de vietuitori si ostenitori, Casa Regala Zorleni, se va ocupa de organizarea acestui Sf. Locas, de oficierea slujbelor bisericesti, trimitind o data in luna si la sarbatori mari, un preot paroh din satul Zorleni.
In anul 1886, Carol I era stapinul padurilor din preajma Bujoreniului, cu o suprafata de 750 de falci.
Dupa 1 decembrie 1918, in noile conditii social politice, are loc si reforma agrara din anul 1921 prin care taranii primeau loturi de pamint.
Un document din anul 1912, 28 mai, consemna o vizita a regelui Carol I in domeniile sale din Zorleni si Bujoreni, in care acesta asista la Biserica Domneasca la un te deum in cinstea sa, in preazenta preotilor Antonovici si Pallady.
Regele Carol stind in strana linga episcopul Antonovici. Acesta ii aduce la cunostiinta despre un material legat de manastirea Magaru, oferindu-l la receptia din palatul administrativ.
Regimul instalat la 23 august 1944 a avut repercusiunile cele mai groaznice, in anii 1958-1960, cind acel decret necrutator a adus o prigoana inversunata asupra credintei stramosesti si asupra slujitorilor ei.
Propaganda ateista sovietica si materialismul ideologic a facut ca si manastirea Magaru, sa fie inchisa, calugaritele alungate, iar anexele raminind in grija staretei si a unei secretare, nu insa pentru mult timp.
Obiectele de cult au fost ridicate in mod abuziv si trimise spre destinatii necunoscute, patrimoniul national, muzee, altele la biserica din satul Zorleni, cele cu interes cultic la Episcopie, iar altele nu stie pe unde.
In conditii extrem de vitrege, lipsa mijloacelor de informatie, a cailor de acces, lipsa luminii electrice, lipsa unei protectii din partea celor care guvernau, au adus manastirea Bujoreni in stare de pustiire si ruina.
Biserica, desi parasita peste 30 de ani, a infruntat vitregiile vremurilor continuind sa existe, inconjurata de citeva conifere seculare, si citeva morminte, va strajui singura poiana de foioase din padurea Bujorenilor.
Acest locas uitat de vreme si de timp, va ramine marturie in timpul celor 40 de ani de comunism, ca religia si credinta au existat pe aceste locuri. Indeplinind in timp rol de magazie, depozit de materiale, adapost de animale, ea nu va fi uitata de credinciosii, care sunt inima acestui popor roman, si din osirdia si bunavointa satenilor din imprejurimi si a altor tematori de Dumnezeu, ea va fi ocrotita si pastrata pentru a nu fi distrusa in totalitate.
Tocmai de aceea, fara nici o aprobare, lucru care era imposibil in regimul comunist, intre anii 1970 si 1980 va fi acoperita cu tabla de zinc, pentru ca sparturile vremii din acoperis deteriorau in mod groaznic interiorul bisericii si pictura din anii 1930, pictura care nu este atit de valoroasa ca tehnica, dar este expresiva ca traire a celui care a executat-o, pastrindu-se si astazi o parte din pictura originala.
Odata cu instalarea regimului comunist, primul interes fata de locasurile de cult, a fost stergerea oricarei umbre de istorie, drept pentru care au fost demolate toate anexele manastirii, pentru a nu mai putea asigura posibilitatea vietuirii in preajma ei.
Ferestrele inzestrate cu gratii, usile bine ferecate, au trecut sub negura istorie si tacerea vremii existenta manastirii Bujoreni, acest nume oficial fiind aprobat in in 1935 pentru simplitatea uzuala a fostului nume de manastirea Magaru.
Lucru care nu prea l-a incintat nici pe fostul ctitor Ioanichie Konachi, rugind pe credinciosi si pe epicopul vremii sa o numeasca manastirea Samaria, insa acceptat foarte greu si uitat foarte repede, revenindu-se la originala denumire de manastirea Magaru.
Dupa revolutia din 1989, cind regimul comunist a incetat opresiunea asupra Bisericii, prima grija a Sfintului Sinod al BOR a hotarit redeschiderea si infiintarea manastirilor si schiturilor, care au fost inchise sau distruse de regimul comunist.
Cea mai elocventa hotarire este cea din 1993 cind manastirea a fost redeschisa cu statut de monahi. Din ordinul Episcopiei Husilor si din lipsa de personal monahal, va trece intr-un nou statut – manastire de calugarite.
Datorita vitregiilor, saraciei, lipsei economice a zonei, calugaritele nefacind fata cerintelor si greutatilor, au cerut chiriarhului sa trimita monahi pentru ca ei pot infrunta mai usor saracia si greutatile acelui loc.
Episcopul Ioachim Vasluianul a decis aceasta hotarire numind staret pe protosinghelul Luchian care va pastori obstea de monahi pina in anul 2002, timp in care se va ocupa cu destoinicie de anexele gospodaresti si chilii, de construirea unui gard din piatra si electrificarea Sf. Locas.
Din incuviintarea Inalt Prea Sfintitului mitropolit Daniel, Prea Sfintitul episcop Ioachim al Husilor a delegat pentru manastirea Bujoreni prin transfer 4 monahi de la manastirea Petru Voda, monahii Iustinian, Euharist, Filoteu, Cleopa si rasoforul Xenofont.
Cu aprobarea Prea Sfintitului Ioachim, monahul Euharist in virsta de 25 de ani, absolvent al Academiei Studii Economice Bucuresti, a fost hirotonit intru ieromonah pe seama manastirii Bujoreni – Episcopia Husilor, si numit in functia de staret.
In decursul acestor doi ani si jumatate, manastirea numara 20 de vietuitori.
Un staret, doi preoti slujitori, doi diaconi, 6 monahi, tunsi in monahism pe seama manastirii Bujoreni, in cadrul Sf Liturghii arhieresti de Prea Sfintitul Corneliu Barladeanul episcopul vicar al Episcopiei Husilor, patru rasofori, si patru frati incepatori.
In decursul acestui timp, din Mila Lui Dumnezeu, dragostea Prea Sfintitului Ioachim episcopul Husilor, manastirea se bucura de liniste si vietuire duhovniceasca.
Programul slujbelor este cel obisnuit al manastirilor din Moldova: Sf Litughie zilnica, utrenia si vecernia.
Tot in acest timp s-au facut eforturi de conservare a monumentului istoric, consolidindu-se zidurile dindu-se o tencuiala noua in locul celei vechi si deteriorate de la intemperii si cutremure, s-a schimbat invelitoarea din tabla veche, si s-a acoperit vechiul edificiu cu invelis nou din tabla zincata, in stil moldovenesc.
Sunt in lucru consolidarea interioara a monumentului, refacerea picturii, schimbarea pardoselii din lemn cu placa armata peste care se va aplica gresie sau marmura. In continuare se demareaza un proiect de pictare a interiorului manastirii si refacerea prin restaurare a mai multor cadre din pictura veche.
Tot in acest timp, din dania mai multor credinciosi din orasul Barlad, al caror nume Dumnezeu il scrie in cartea Vietii Sale, s-a organizat simetria incintei manastirii cu alei strajuite de flori si trandafiri. S-a construit cu ajutorul mesterilor din Suceava o fintina in stil moldovenesc si una agiasmatar din lemn lucrat dupa modelul traditiilor moldovenesti din nordul Bucovinei, in 12 laturi.
Pe drept cuvint, manastirea va putea in viitor sa fie pentru credinciosii din zona Moldovei de Jos si pentru tinutul Vasluiului, un loc de liniste si rugaciune, alaturi de manastirile Floresti, Grajdeni, Moreni si "Nasterea Maicii Domnului"- Alexandru Vlahuta.
Primii ctitori spirituali sunt Prea Sfintitul Ioachim Vasluianul care a avut initiativa, preacuviosul protosinghel Iustin Pirvu de la Manastirea Petru Voda pentru ajutorul material si spiritual alaturi de ceilalti ctitori care au contribuit material, BCR Birlad si mai multe societati comerciale.
Deasemeni staretul ieromonah Euharist cu obstea, sunt cei care au depus toata rivna si efortul de a mentine atit slujbele bisericii cit si muncile de consolidare si de refacere a Sf. Asezamint.
Echipa de mesteri in lemn Breaban Gheorghe, Dorinel Pirghie si Breaban Vasile, care prin osirdia si straduinta in meserie, au aratat lumii moderne ca se pot face lucruri minunate asemanatoare celor de alta data, asezind manastirea Bujoreni in rindul monumentelor nationale, in traditia monumentelor moldovenesti bisericesti si de arta, cum ar fi Moldovita, Sucevita, Humor si o parte din manastirile nemtene care toate la un loc alcatuiesc patrimoniul bisericesc national, si zestrea acestui neam romanesc prin care el a dainuit si exista pina astazi.
Pentru frumusetea geografica a acestui loc, in zi de sarbatoare sau sfirsit de saptamina, ochiul celui care viziteaza sau priveste, poate sa se incinte, de diferitele forme de relief si frumuseti naturale.
Geografic teritoriul manastirii, este inclus in zona dealurilor Banca-Grivita la o altitudine de 200-250 de metri cu o vegetatie de silvo-stepa.
Clima este temperat-continentala, media anuala a temperaturii in an este de 10 grade.
Manastirea este asezata la obirsia piriului Bujoreni, biserica este amplasata pe un platou inchinata pe un platou inclinat spre vest, la poalele platoului.
In cea mai mare parte a anului este seceta. Pinza freatica a acestor locuri este destul de sus pentru o zona deluroasa, poiana avind doua fintini, cu apa potabila la o adincime intre 30 si 40 de metri.
Poiana are o suprafata de aproximativ 7 hectare, inconjurata cu paduri de foioase, traversata si plina de carari si drumuri forestiere.
Aceste date au fost consemnate si edificate de ieromonahul Euharist Micu-Ionel, staret al manastirii Bujoreni.

Rugaciune pentru neamul romanesc a parintelui Gheorghe Calciu

Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, Domnul nostru Iisus Hristos,
venim la Tine, Doamne,
cu pocainta si durere in inimi sa ne rugam pentru poporul romanesc.
Asculta cererea noastra, intra Doamne, ca un imparat ceresc in tara noastra si in neamul nostru si-l scapa, Iisuse de uneltirile vrajmasilor vazuti si nevazuti.
Ca prigoneste vrajmasul sufletul neamului romanesc si viata lui o calca in picioare.
Facutu-l-a sa locuiasca in intuneric ca mortii cei din veacuri si sufletul lui este mahnit de moarte.
Ca l-au tradat cei pusi de Tine sa-l conduca si au uitat ca Tu ai spus ca cel ce vrea sa fie intaiul, sa slujeasca tuturor.
Si ei au stiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tau, l-au asuprit si l-au jefuit, l-au vandut altor neamuri si au calcat poruncile Tale, iar pamantul acesta, pe care l-ai dat neamului romanesc pe veci, l-au instrainat.
Dar poporul acesta Te slaveste, Doamne, nu numai cu buzele ci si cu inima.
Adu-Ti aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii si monahiile care zilnic se roaga pentru el si pentru rugaciunea noastra de astazi, chiar daca suntem nevrednici de mila Ta.
Pentru ca toti ne-am abatut, toti am facut nelegiuire, si ierarhii, si preotii si credinciosii.
Nu mai este nici unul care sa faca dreptate, nu mai este nici unul! Ci inceteaza Doamne, bataia Ta impotriva poporului romanesc.
Adu-Ti aminte, Iisuse, de fratii nostri care sunt in afara tarii, in exil sau vanduti o data cu teritoriile cedate, si-i miluieste pe ei. Reunifica poporul Tau.
Repune-l in cinstea pe care a avut-o la Tine mai inainte, iarta-i pacatele savarsite, apostaziile, rautatile, indemnurile la desfranare, la neiertare si la razvratire impotriva Ta.
Rugatori aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfanta, Pururea Fecioara Maria, Puterile Ceresti, pe Sfintii Tai Apostoli, pe mucenicii neamului nostru si pe toti mucenicii, sfintii si cuviosii care au slujit Tie cu credinta curata.
Adu-Ti aminte, Stapane, de toti cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserica si Neam; adu-Ti aminte de sangele lor care s-a varsat si pune-l pe acesta in balanta iertarii noastre.Reda poporului nostru pamantul care l-a pazit cu grija si credinta prin veacuri, reda-i bisericile si manastirile vandute, reda-i pacea vazduhului si imbelsugarea roadelor pamantului, stapanirea de sine, demnitatea lui crestina si nationala de altadata, conducatori buni si cinstiti, neasupritori, nemincinosi si nelacomi, reda-i arhierei vrednici de Tine, Iisus Mare Arhiereu, preoti daruiti Bisericii si Neamului, credinciosi misiunii lor, adevarati seceratori, asa cum ii vrei Tu, Milostive.
Auzi-ne Doamne intru indurarea Ta!
Nu intra Stapane la judecata cu robii tai, ci intoarce-Ti iar privirea spre noi si ne ridica din pacat cu dreapta Ta cea mantuitoare.
Si trecand prin patimile toate, curatati prin suferinta, sa ajungem si la Sfanta Ta Inviere, Iisuse, slavindu-Te pe Tine impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin!



Postări populare

Arhivă blog