tag:blogger.com,1999:blog-2774746024367440942024-03-13T19:25:24.368+02:00din dragoste Ne nastem din dragoste , apoi din cauza ei si datorita ei , dobandim credinta si speranta.
'' Domnul este luminarea mea si mantuirea mea; de cine ma voi teme. Domnul este aparatorul vietii mele; de cine ma voi infricosa?''....Dumnezeu sa fie cu tine si nimeni impotriva! Amin. Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.comBlogger435125tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-5226450875335405492014-12-12T12:28:00.000+02:002014-12-12T13:15:12.068+02:00Doi prieteni. doi dintre prieteni !<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy2dgzYOUBmY8-4zjZ1gYS2W494CZD5gT7n-jz_m7nZXQ9Bgr0CscogsRCcQMhmEVdUCPgtGu-8JjPoMdz_e7wYWR32YwgQfrYdhm-CTn_VHU45kvCBe2M1xHClOIZKNuDWKKTHg05SSs/s1600/doi+prieteni+si+doi+sfinti.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy2dgzYOUBmY8-4zjZ1gYS2W494CZD5gT7n-jz_m7nZXQ9Bgr0CscogsRCcQMhmEVdUCPgtGu-8JjPoMdz_e7wYWR32YwgQfrYdhm-CTn_VHU45kvCBe2M1xHClOIZKNuDWKKTHg05SSs/s1600/doi+prieteni+si+doi+sfinti.jpg" height="240" width="320" /></a></div>
Doi prieteni, Nicolae si Spiridon.Amandoi iubindu-L pe Dumnezeu , sfintindu-se!<br />
Doi sfinti,<br />
<br />
Sfantul Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei<br />
Sfantul Spiridon , episcopul Trimitundei.<br />
<br />
Sfantul Nicolae l-a palmuit pe Arie ( hulitor de Dumnezeu, sustinea ca Iisus Hristos nu e fiul lui Dumnezeu, ci o faptura oarecare), palmuire cu dreapta socoteala ( Hula de Dumnezeu e cel mai mare pacat), dar pentru care fuse dus la inchisoare , de unde in chip minunat Maica Preacurata si Preanevinovata , Pururea Fecioara Maria facu in asa fel ca omoforul care-i fusese retras , inapoi sa-i revina.<br />
<br />
Sfantul Spiridon cu o caramida in mana, explica ce inseamna Sfanta Treime.In acest timp cei ce-l ascultau in mana lui vedeau nu doar o caramida, ci pamant, apa si foc !<br />
<br />
Intamplarile celor doi prieteni, sfintiti inaintea Lui Dumnezeu, s-au petrecut la intaiul sinod ecumenic de la Niceea (-astăzi İznik, în Turcia- în anul 325 d.Hr. ( <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Sinodul_I_Ecumenic">http://ro.orthodoxwiki.org/Sinodul_I_Ecumenic</a>)<br />
<br />
.In vremea vrednicului de pomenire Imparatul Constantin Cel Mare. ( sa ne amintim: In hoc signo vinces!- In acest semn vei birui ! : semnul Sfintei Cruci aratandu-i-se pe cer).<br />
<br />
Pe 6 decembrie fuse praznuit Sfantul Nicolae ( chipul blandetilor, dar care pe Arie l-a palmuit, cel care ne aduce nuielusa de nu suntem cuminti si ascultatori inaintea Lui Dumnezeu ), azi, pe 12 decembrie praznuim pe Sfantul Spiridon, mare facator de minuni, care alearga in ajutor sufletelor care-l cheama, e sfantul care-si paraseste racla, caruia de la an la an i se tocesc incaltarile.<br />
M-a ajuta Bunul Dumnezeu sa ma harnicesc si sa-i fac si eu sfantului o pereche de caltuni?Cusuti cu mana! <br />
<br />
Bucura-te Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facatorule de minuni !<br />
<br />
Dulci prieteni, inmiresmati cu buna mireasma, sfinti ai Lui Dumnezeu!<br />
<br />
Cum a adus sfantul cu rugaciunile lui la Bunul Dumnezeu ploaia , la vreme de seceta, asa adus-a si noua astazi la Bucuresti soarele, care nu mai rasarise de 30 de zile!De la al doilea tur de scrutin al acestor de ras si plans alegeri de presedinte de tara. Va fi acest strain de neam si crestinism , noul ,,ales`` presedinte , un al doilea Constantin Cel Mare ?Mila Lui Dumnezeu si Voia Lui in toate!<br />
<br />
Bucura-te Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facatorule de minuni !<br />
<br />
Si cum stau ei dragutii , unul in Grecia , in insula Corfu - Sfantul Spiridon-celalat in Italia , la Bari -Sfantul Nicolae , intre ei o apa mare -Marea Ionica, spaland tarmul Sfantului Spiridon, care se continua cu Marea Adriatica, spaland tarmul Sfantului Nicolae, caci fiecare din acesti sfinti sunt o mare de sfintenie!<br />
<br />
,,<span class="nr">36.</span>
Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui, Dumnezeul lui Israel;
Însuşi va da putere şi întărire poporului Său. Binecuvântat este
Dumnezeu".Psalmul 67-Vechiul Testament<br />
<br />
<b>Psalmul 67</b><br />
<br />
<table style="width: 100%px;"><tbody>
<tr id="verset1">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="1"></a><span class="nr">1.</span></td>
<td>Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe El. </td>
</tr>
<tr id="verset2">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="2"></a><span class="nr">2.</span></td>
<td>Precum se stinge fumul, să se stingă; cum se topeşte ceara de faţa focului, aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, </td>
</tr>
<tr id="verset3">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="3"></a><span class="nr">3.</span></td>
<td>Iar drepţii să se bucure şi să se veselească înaintea lui Dumnezeu, să se desfăteze în veselie. </td>
</tr>
<tr id="verset4">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="4"></a><span class="nr">4.</span></td>
<td>Cântaţi lui Dumnezeu, cântaţi numelui Lui, gătiţi calea Celui ce străbate pustia, Domnul este numele Lui, </td>
</tr>
<tr id="verset5">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="5"></a><span class="nr">5.</span></td>
<td>Şi vă bucuraţi înaintea Lui. Să se tulbure de faţa Lui, a Părintelui orfanilor şi a Judecătorului văduvelor. </td>
</tr>
<tr id="verset6">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="6"></a><span class="nr">6.</span></td>
<td>Dumnezeu este în locul cel sfânt al Lui; Dumnezeu aşază pe cei singuratici în casă, </td>
</tr>
<tr id="verset7">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="7"></a><span class="nr">7.</span></td>
<td>Scoate cu vitejie pe cei legaţi în obezi, la fel pe cei amărâţi, pe cei ce locuiesc în morminte. </td>
</tr>
<tr id="verset8">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="8"></a><span class="nr">8.</span></td>
<td>Dumnezeule, când mergeai Tu înaintea poporului Tău, când treceai Tu prin pustiu, </td>
</tr>
<tr id="verset9">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="9"></a><span class="nr">9.</span></td>
<td>Pământul s-a cutremurat şi cerurile s-au topit şi Sinaiul s-a clătinat de la faţa Dumnezeului lui Israel. </td>
</tr>
<tr id="verset10">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="10"></a><span class="nr">10.</span></td>
<td>Ploaie de bunăvoie vei osebi, Dumnezeule, moştenirii Tale. Ea a slăbit, dar Tu ai întărit-o. </td>
</tr>
<tr id="verset11">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="11"></a><span class="nr">11.</span></td>
<td>Vietăţile Tale locuiesc în ea; întru bunătatea Ta, Dumnezeule, purtat-ai grijă de cel sărac. </td>
</tr>
<tr id="verset12">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="12"></a><span class="nr">12.</span></td>
<td>Domnul va da cuvântul celor ce vestesc cu putere multă. </td>
</tr>
<tr id="verset13">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="13"></a><span class="nr">13.</span></td>
<td>Împăratul puterilor, poporului iubit va împărţi prăzile. </td>
</tr>
<tr id="verset14">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="14"></a><span class="nr">14.</span></td>
<td>Dacă veţi dormi în mijlocul moştenirilor voastre, aripile voastre
argintate vor fi ca ale porumbiţei şi spatele vostru va străluci ca
aurul. </td>
</tr>
<tr id="verset15">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="15"></a><span class="nr">15.</span></td>
<td>Când Împăratul Cel ceresc va împrăştia pe regi în ţara Sa, ei vor fi albi ca zăpada pe Selmon. </td>
</tr>
<tr id="verset16">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="16"></a><span class="nr">16.</span></td>
<td>Munte al lui Dumnezeu este muntele Vasan, munte de piscuri este muntele Vasan. </td>
</tr>
<tr id="verset17">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="17"></a><span class="nr">17.</span></td>
<td>Pentru ce, munţi cu piscuri, pizmuiţi muntele în care a binevoit
Dumnezeu să locuiască în el, pentru că va locui în el până la sfârşit? </td>
</tr>
<tr id="verset18">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="18"></a><span class="nr">18.</span></td>
<td>Carele lui Dumnezeu sunt mii de mii; mii sunt cei ce se bucură de
ele. Domnul în mijlocul lor, pe Sinai, în locaşul Său cel sfânt. </td>
</tr>
<tr id="verset19">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="19"></a><span class="nr">19.</span></td>
<td>Suitu-Te-ai la înălţime, robit-ai mulţime, luat-ai daruri de la
oameni, chiar şi cu cei răzvrătiţi îngăduiţi au fost să locuiască. </td>
</tr>
<tr id="verset20">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="20"></a><span class="nr">20.</span></td>
<td>Domnul Dumnezeu este binecuvântat, binecuvântat este Dumnezeu zi de zi; să sporească între noi, Dumnezeul mântuirii noastre. </td>
</tr>
<tr id="verset21">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="21"></a><span class="nr">21.</span></td>
<td>Dumnezeul nostru este Dumnezeul mântuirii şi ale Domnului Dumnezeu sunt ieşirile morţii. </td>
</tr>
<tr id="verset22">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="22"></a><span class="nr">22.</span></td>
<td>Dar Dumnezeu va sfărâma capetele vrăjmaşilor Săi, creştetul părului celor ce umblă întru greşelile lor. </td>
</tr>
<tr id="verset23">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="23"></a><span class="nr">23.</span></td>
<td>Zis-a Domnul: "Din Vasan îl voi întoarce, întoarce-voi pe vrăjmaşii tăi din adâncurile mării, </td>
</tr>
<tr id="verset24">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="24"></a><span class="nr">24.</span></td>
<td>Pentru ca să se afunde piciorul tău în sângele lor şi limba câinilor tăi în sângele vrăjmaşilor tăi. </td>
</tr>
<tr id="verset25">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="25"></a><span class="nr">25.</span></td>
<td>Văzut-am, Dumnezeule, intrarea Ta, văzut-am intrarea Dumnezeului şi Împăratului meu în locaşul cel sfânt: </td>
</tr>
<tr id="verset26">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="26"></a><span class="nr">26.</span></td>
<td>Înainte mergeau căpeteniile, după ei cei ce cântau din strune, în mijloc fecioarele bătând din timpane şi zicând: </td>
</tr>
<tr id="verset27">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="27"></a><span class="nr">27.</span></td>
<td>În adunări binecuvântaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israel!</td>
</tr>
<tr id="verset28">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="28"></a><span class="nr">28.</span></td>
<td>Acolo era Veniamin cel mai tânăr, în uimire; căpeteniile lui Iuda,
povăţuitorii lor, căpeteniile Zabulonului, căpeteniile Neftalimului şi
ziceau: </td>
</tr>
<tr id="verset29">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="29"></a><span class="nr">29.</span></td>
<td>"Porunceşte, Dumnezeule, puterii Tale; întăreşte Dumnezeule această lucrare pe care ai făcut-o nouă. </td>
</tr>
<tr id="verset30">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="30"></a><span class="nr">30.</span></td>
<td>Pentru locaşul Tău, din Ierusalim, Îţi vor aduce împăraţii daruri. </td>
</tr>
<tr id="verset31">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="31"></a><span class="nr">31.</span></td>
<td>Ceartă fiarele din trestii, ceartă taurii adunaţi împotriva
junincilor popoarelor, ca să nu fie depărtaţi cei care au fost încercaţi
ca argintul. </td>
</tr>
<tr id="verset32">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="32"></a><span class="nr">32.</span></td>
<td>Risipeşte neamurile cele ce voiesc războaie". Veni-vor soli din
Egipt; Etiopia va întinde mai înainte la Dumnezeu mâna ei, zicând: </td>
</tr>
<tr id="verset33">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="33"></a><span class="nr">33.</span></td>
<td>"Împărăţiile pământului cântaţi lui Dumnezeu, cântaţi Domnului. </td>
</tr>
<tr id="verset34">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="34"></a><span class="nr">34.</span></td>
<td>Cântaţi Dumnezeului Celui ce S-a suit peste cerul cerului, spre răsărit; iată va da glasul Său, glas de putere. </td>
</tr>
<tr id="verset35">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="35"></a><span class="nr">35.</span></td>
<td>Daţi slavă lui Dumnezeu! Peste Israel măreţia Lui şi puterea Lui în nori. </td>
</tr>
<tr id="verset36">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="https://www.blogger.com/null" name="36"></a><span class="nr">36.</span></td>
<td>Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui, Dumnezeul lui Israel;
Însuşi va da putere şi întărire poporului Său. Binecuvântat este
Dumnezeu". </td></tr>
</tbody></table>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<a href="http://www.doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantului-ierarh-spiridon-episcopul-trimitundei">http://www.doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantului-ierarh-spiridon-episcopul-trimitundei</a><br />
<br />
<br />
<div id="main">
<div class="clear-block" id="main-inner">
<div id="content">
<div id="content-inner">
<div id="content-header">
<h1 class="title">
Viaţa Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei</h1>
</div>
<div id="content-area">
<div class="node node-type-articol" id="node-31522">
<div class="node-inner">
<div class="content">
<div class="content-text-resize">
<div class="content-articol-sapou">
</div>
<div id="articoltab">
<div class="rtejustify">
Insula Ciprului era patria minunatului Spiridon, care, născându-se
din părinţi simpli, era şi el smerit cu inima şi bun cu viaţa. În
copilăria sa a fost păstor de oi şi, crescând, s-a împărtăşit nunţii
celei legiuite şi s-a făcut tată de copii. El vieţuia cu cinste şi cu
plăcere de Dumnezeu, urmând lui David în blândeţe, lui Iacob în
simplitatea inimii şi lui Avraam în iubire de străini. Dar nu după mulţi
ani, murindu-i soţia, cu osârdie slujea lui Dumnezeu prin fapte bune,
iar averea sa o cheltuia spre odihna străinilor. În lume atât de mult a
plăcut lui Dumnezeu, încât s-a învrednicit cu darul facerii de minuni,
căci vindeca tot felul de boli, din cele cu anevoie de vindecat şi
izgonea duhurile rele din oameni, cu cuvântul. Pentru aceasta a fost
ales episcop al cetăţii Trimitundei, care era o cetate vestită a
Ciprului, în împărăţia marelui Constantin şi a lui Constantie, fiul său,
unde făcea minuni preaslăvite.</div>
<div class="rtejustify">
Oarecând era în ostrovul acela secetă mare şi uscăciune, iar
uscăciunii îi urmă foametea şi foametei, moartea; căci mulţime de popor
murea de foame. Pentru acea închidere a cerului, trebuia un Ilie sau un
altul asemenea lui, ca să-l deschidă cu rugăciunea. Unul ca acela s-a
arătat Sfântul Spiridon, care, văzând nevoia ce venea asupra poporului
şi milostivindu-se părinteşte spre cei ce piereau de foame, s-a rugat cu
sârguinţă către preabunul Dumnezeu, Care îndată a umplut cerul cu nori,
adunându-i de la marginile pământului. Apoi a fost lucrul cel mai
minunat, ca să nu socotească cineva că ploaia s-a făcut din stihii, în
chip firesc, căci multă vreme norii n-au dat ploaie, până ce iarăşi
sfântul a mai făcut rugăciune cu fierbinţeală şi atunci s-a vărsat
ploaie mare pe pământ şi n-a încetat multe zile, până când iarăşi s-a
rugat sfântul şi s-a făcut senin.</div>
<div class="rtejustify">
Pământul s-a adăpat cu îndestulare şi şi-a dat roadele sale, căci
s-au îmbelşugat ţarinele, au rodit sadurile şi grădinile şi a fost după
foametea aceea îndestulare multă prin rugăciunile plăcutului lui
Dumnezeu, Spiridon. Peste câţiva ani, prin voia lui Dumnezeu, pentru
păcatele oamenilor, s-a făcut foamete în latura aceea şi se bucurau
bogaţii vânzători de grâu, pentru acea scumpete, căci aveau grâu strâns
de mulţi ani şi, deschizându-şi hambarele, au început a-l vinde scump.
Atunci era în cetatea Trimitundei un vânzător de grâu, nesăţios de
iubirea de argint şi plin de lăcomie. Acela, câştigând cu neguţătoria
prin alte părţi mult grâu şi aducându-l cu corabia în cetate, nu voia
să-l vândă cu acel preţ, cu care se vindea în cetate, ci l-a pus în
hambare, până când se va înmulţi foametea în cetate, pentru ca să-l
vândă mai scump şi să câştige avere mai multă.</div>
<div class="rtejustify">
Fiind foamete mare şi din zi în zi înmulţindu-se, bogatul acela a
început a vinde griul său foarte scump. Atunci a venit la dânsul un
sărac, cerând şi rugându-l cu lacrimi să-l miluiască şi să-i dea puţin
grâu, pentru ca să nu moară de foame cu copiii şi femeia sa. El, fiind
cuprins de nemilostivire şi de pofta aurului, n-a vrut să miluiască pe
sărac, ci a zis către dânsul: "Să mergi ca să aduci preţul şi vei avea
ceea ce vei cumpăra". Săracul, slăbind de foame, a venit la Sfântul
Spiridon cu plângere spunându-i despre sărăcia lui şi despre
nemilostivirea bogatului. Iar sfântul a zis: "Nu plânge, ci mergi în
casa ta, pentru că aşa grăieşte Duhul Sfânt, că dimineaţa se va umple
casa ta de grâu; iar pe bogatul acela îl vei vedea rugându-se de tine şi
dându-ţi grâu fără plată".</div>
<div class="rtejustify">
Săracul, socotind că i-a zis sfântul aceasta numai pentru
mângâierea necazului său, văzându-şi deşartă şi fără folos nădejdea sa,
precum i se părea, s-a dus la casa sa suspinând. Cum s-a făcut noapte,
prin porunca lui Dumnezeu s-a vărsat ploaie mare pe pământ, iar
hambarele bogatului nemilostiv şi iubitor de argint au căzut şi apa a
luat tot grâul. Nemilostivul vânzător de grâu, cu ai săi, a alergat prin
toată cetatea, strigând şi rugând pe toţi ca să-i dea ajutor, spre a nu
ajunge sărac. Dar oamenii, văzând grâul risipit pe drumuri, au început
a-l strânge şi a-l duce la casele lor. Asemenea şi săracul acela care
ceruse ieri, şi-a adunat grâu din destul, pe care, văzându-l bogatul, a
început a-l ruga să ia cât va voi. Aşa a pedepsit Dumnezeu
nemilostivirea bogatului, iar sărăcia şi foametea săracului a
mângâiat-o, după proorocirea sfântului.</div>
<div class="rtejustify">
Un plugar oarecare cunoscut sfântului, în acea vreme de foamete, a
mers la acelaşi nemilostiv bogat, care încă mai avea alte hambare pline
de grâu, cerând pentru hrană grâu pe datorie, făgăduind că-i va da cu
dobânda în vremea secerişului. Acela, neînvăţându-se minte cu pierderea
grâului celui dintâi, neschimbându-se din zgârcenia sa şi
neîndreptându-se, şi-a închis inima cu nemilostivire şi înaintea acestui
sărac, încât nu voia să audă de rugămintea lui, cea cu sârguinţă şi a
zis către dânsul: "Nu vei lua de la mine fără aur nici un bob de grâu".
Auzind săracul acestea, lucrător de pământ fiind, a mers plângând la
arhiereul lui Hristos, Spiridon, spunându-i necazul său. Arhiereul,
mângâindu-l cu cuvintele sale, i-a dat drumul acasă. Apoi a doua zi a
mers singur la plugarul acela, ducându-i un bulgăre mare de aur. De unde
a luat aurul acela mai pe urmă se va vedea. Deci, punând aurul acela în
mâinile plugarului, a zis: "Du-te, frate, la bogatul vânzător de grâu
şi dă-i acest bulgăr de aur ca zălog, ca să-ţi dea pe datorie grâu, cât
va fi spre trebuinţa ta. Şi când va veni secerişul şi te vei îndestula
cu pâine, atunci, răscumpărând zălogul acesta, iarăşi îl vei aduce la
mine".</div>
<div class="rtejustify">
Luând săracul aurul din mâinile arhiereului, s-a dus cu sârguinţă
la acel bogat. Acela, cum a văzut aurul, s-a bucurat, fiind iubitor de
aur şi îndată a dat pe datorie grâu săracului cât îi trebuia. După
aceasta, trecând vremea foametei, apoi fiind îmbelşugare şi sosind
secerişul, plugarul a dat cu dobânda grâul bogatului şi răscumpărând
zălogul, l-a dus cu mulţumire Sfântului Spiridon. Sfântul, luând aurul,
s-a dus în grădina sa şi l-a luat cu sine şi pe plugar, zicând: "Vino cu
mine, frate, ca să dăm acesta împreună Celui ce cu bună îndurare ni l-a
dat nouă cu împrumut". Deci, intrând în grădină împreună cu plugarul şi
punând aurul lângă gard şi-a ridicat ochii în sus, zicând: "Doamne
Iisuse Hristoase, Care numai cu singură voia Ta, toate le faci şi le
prefaci; Cela ce odinioară în faţa împăratului Egiptului, toiagul lui
Moisi l-ai prefăcut în şarpe, Însuţi şi aurul acesta, precum atunci l-ai
prefăcut într-acest chip, aşa şi acum porunceşte să se întoarcă la
chipul său cel dintâi, pentru ca şi acest om să cunoască, cita purtare
de grijă ai Tu pentru noi şi cu fapta să se înveţe ceea ce este scris în
dumnezeiasca Scriptură: Că toate oricâte voieşte Dumnezeu, le face.</div>
<div class="rtejustify">
Astfel, rugându-se el, îndată aurul acela luând puterea de fiinţă, a
început a se mişca şi se vedea întorcându-se şi târându-se ca un şarpe.
Şi aşa, şarpele care mai înainte se făcuse aur prin atingerea mâinilor
sfântului, prin minune iarăşi s-a prefăcut şarpe, din aur. Plugarul,
văzând acea minune, tremura de frică şi căzând la pământ, se socotea pe
sine nevrednic de o facere de bine ca aceea. Deci, şarpele acela a
intrat în vizuina sa, iar plugarul s-a întors la casa sa cu mulţumire,
înspăimîntîndu-se de mărimea minunilor lui Dumnezeu, care s-au făcut
prin rugăciunile sfântului.</div>
<div class="rtejustify">
Un prieten îmbunătăţit al fericitului, din zavistia unor oameni
răi, a fost clevetit la judecătorul cetăţii şi pus în temniţă; apoi a
fost osândit chiar la moarte, fără de vină. Deci, înştiinţându-se
Sfântul Spiridon, s-a dus să izbăvească pe prietenul său de la moartea
cea fără de vină. Atunci era vreme ploioasă şi un râu care era în cale,
revărsându-se, nu era cu înlesnire cuiva a-l trece. Făcătorul de minuni,
aducându-şi aminte de Isus al lui Navi cum a trecut Iordanul cu
chivotul legii ca pe uscat, în vremea când era plin de apă şi crezând în
acelaşi Dumnezeu atotputernic, a zis către râu, poruncindu-i ca unei
slugi: "Stai! Stăpânul cel de obşte îţi porunceşte, ca să trec eu şi să
scape bărbatul pentru care mă grăbesc".</div>
<div class="rtejustify">
Aceasta zicând sfântul, îndată a stat râul, oprindu-şi repejunile
apei şi a făcut cale uscată sfântului şi nu numai lui, ci şi celor ce
mergeau cu el, care au alergat înainte la judecător, vestindu-i venirea
sfântului şi minunea care s-a făcut pe cale. Judecătorul, auzind
acestea, îndată l-a liberat pe cel osândit şi l-a dăruit pe el sfântului
sănătos. Deci vedea cuviosul, cu ochii mai înainte-văzători, greşelile
cele ascunse ale oamenilor. Căci odihnindu-se pe cale la un primitor de
străini, o femeie oarecare, ce era robită de dragostea trupească şi
păcătuia în taină cu un oarecare. Aceea a voit să spele picioarele
sfântului. Iar el, ştiind faptele ei, a zis către dânsa: "Nu te atinge
de mine, femeie". Aceasta a zis, nu urând pe cea păcătoasă sau
lepădându-se de ea. Căci cum ar urî pe cei păcătoşi, fiind ucenic al
Domnului, Care a mâncat şi băut împreună cu vameşii şi păcătoşii? Ci,
pentru ca să o facă pe ea să-şi aducă aminte de păcatele sale şi să se
ruşineze de faptele şi de cugetele ei cele necurate.</div>
<div class="rtejustify">
Când acea femeie mai vârtos se nevoia, vrând a se atinge de
picioarele sfântului ca să le spele, atunci, fiindu-i jale de pierderea
ei, sfântul, cu blândeţe şi cu iubire de oameni, o mustră, aducându-i
aminte de păcatele ei şi povăţuind-o către pocăinţă. Iar ea, mirându-se
şi spăimântându-se că cele ascunse şi cele nearătate ale ei, nu sunt
tăinuite înaintea ochilor celui mai înainte-văzător al omului lui
Dumnezeu, umplându-se de ruşine şi umilindu-se cu inima sa, a căzut la
picioarele sfântului şi nu cu apă, ci cu lacrimi le spăla pe ele şi
faptele sale cele mustrate, cu buzele sale le mărturisea. Deci, ea făcea
ceea ce a făcut odinioară desfrânata din Evanghelie. Iar el i-a grăit
ei, cele ce Domnul cu milostivire, a zis odinioară: Îndrăzneşte fiică,
iertate-ţi sunt păcatele tale. Şi iarăşi: Iată te-ai făcut sănătoasă, de
acum să nu mai greşeşti. Dintr-acel ceas, femeia aceea şi-a îndreptat
spre bine viaţa sa şi s-a făcut şi altora spre folos.</div>
<div class="rtejustify">
De vreme ce numai din minuni s-a cunoscut viaţa sfântului, se
cuvine a şti şi râvna lui pentru dreapta credinţă; deci cuvântul ce ne
stă înainte va arăta. Împărăţind marele Constantin cel întâi între
împăraţii creştini, în a şasea sută şi treizeci şi şase de ani de la
împărăţia lui Alexandru, feciorul lui Filip, iar de la Hristos trei sute
douăzeci şi cinci, s-a adunat în Niceea acel preaslăvit sobor al
Sfinţilor Părinţi, ca să condamne pe Arie, cel fără de Dumnezeu, care cu
rea-credinţă zicea că Fiul lui Dumnezeu este făptură, iar nu Făcător şi
să hotărască că Fiul este deofiinţă cu Tatăl. Cei ce ajutau hula lui
Arie, erau episcopii cei mai însemnaţi: Eusebie al Nicomidiei, Maris al
Calcedonului şi Teognie al Niceei. Aceşti oameni înrăutăţiţi, urmând cu
totul nebuniei lui Arie, bârfeau, zicând că Fiul lui Dumnezeu este creat
ca orice om.</div>
<div class="rtejustify">
Începătorii cei ce se luptau pentru dreapta credinţă, cei
împodobiţi cu viaţa şi cu învăţătura erau aceştia: Marele între sfinţi
Alexandru, care era încă preot şi în vremea aceea ţinea locul Sfântului
Mitrofan, patriarhul Constantinopolului, nefiind acolo acesta, fiindcă
zăcea pe patul durerii; apoi slăvitul Atanasie, care nu era încă
împodobit cu rânduiala preoţească şi ţinea slujba diaconiei în biserica
Alexandriei. Pentru această pricină nu puţină neîmpăcare era asupra lor,
din partea zavistnicilor, căci nefiind cinstiţi cu treaptă episcopiei
covârşeau pe alţii în înţelegerea credinţei. Atunci era împreună cu
dânşii şi acest mare Spiridon, a cărui viaţă şi dar care locuia
într-însul, era mai de folos şi mai puternic, pentru înduplecare spre
cele de folos, decât gurile altora şi decât legăturile silogismelor cele
cu meşteşug împletite ale ritorilor. Încă în acel sobor, cu voia
împăratului, erau şi filosofi elini, care se numeau peripatetici, între
care era un înţelept care-l ajută pe Arie, care tăia ca şi cu o sabie
ascuţită de amândouă părţile şi se mândrea cu limba sa de sofist,
sîrguindu-se a râde de învăţătura celor dreptcredincioşi.</div>
<div class="rtejustify">
Cu acel filosof a cerut a se întreba Sfântul Spiridon, fiind bărbat
neînvăţat, care numai pe Hristos ştia şi pe Acesta răstignit. Iar
Sfinţii Părinţi, ştiind învăţătura lui, căci n-a avut cât de puţină
învăţătură elinească, îl opreau, să nu îndrăznească a se întreba cu acel
sofist, care era meşter la cuvinte. Dar acesta, ştiind ce poate
înţelepciunea cea de sus şi cât sunt de neputincioase puterile
înţelepciunii omeneşti, s-a apropiat de bărbatul acela, zicându-i: "În
numele lui Iisus Hristos, o, fiolosofule, ia aminte la mine şi ascultă
cele ce voiesc a-ţi spune". Filosoful a zis: "Vorbeşte şi te voi
asculta". Sfântul a început a vorbi zicând: "Unul este Dumnezeu Care a
făcut cerul şi pământul, pe om din pământ l-a zidit şi toate celelalte,
cele văzute şi nevăzute le-a aşezat cu Cuvântul şi cu Duhul Său. Pe acel
Cuvânt Îl credem şi noi, că este Fiul lui Dumnezeu, Care S-a milostivit
de rătăcirea noastră, S-a născut din Fecioară, a vieţuit cu oamenii, a
pătimit, a murit pentru mântuirea noastră, a înviat şi împreună cu El a
înviat neamul omenesc. Pe Acesta Îl aşteptăm să vină, să judece pe toţi
cu dreptate şi să răsplătească fiecăruia după vrednicie şi-L credem că
este de o fiinţă cu Tatăl, împreună şezător şi asemenea cinstit. Acestea
astfel le mărturisim fără ispitire şi încercare şi nici tu nu îndrăzni a
ispiti cum sunt acestea; pentru că acestea covârşesc înţelegerea ta şi
sunt mult mai înalte decât toată cunoştinţa".</div>
<div class="rtejustify">
Apoi, tăcând puţin, a zis: "Nu ţi se pare şi ţie a fi acestea
astfel, o! filosofule? Pentru ca să te încredinţezi de adevăr, ia aminte
la acest mic lucru, măcar că nu se cade să asemănăm firea cea
îndumnezeită şi mai presus de fiinţă, cu făptura zidită şi stricăcioasă.
Dar, de vreme ce ochii sunt mai credincioşi decât urechile şi cel care
este puţin credincios, nu crede cu înlesnire, dacă nu va vedea ceva cu
ochii cei trupeşti, pentru aceasta voiesc să vă încredinţez pe faţă cu
această cărămidă, care este alcătuită din trei.</div>
<div class="rtejustify">
Acestea zicând sfântul, a făcut semnul Sfintei Cruci cu dreapta,
având în stânga cărămida şi a zis: "În numele Tatălui şi al Fiului şi al
Sfântului Duh". Şi îndată strângând cărămida, o! prea slăvită minune!
focul s-a ridicat în aer, apa s-a vărsat pe pământ, iar lutul a rămas în
mâinile sfântului. Cei ce vedeau s-au înspăimântat şi mai vârtos
filosoful, care, înspăimîntîndu-se cu sufletul, tăcea, ca şi cum nu mai
ştia să vorbească, neavând gură s-o deschidă împotriva cuvintelor
sfântului, în care lucra o putere dumnezeiască, încât s-au împlinit cele
scrise: "Nu stă în cuvânt împărăţia lui Dumnezeu, ci în putere".</div>
<div class="rtejustify">
Apoi, filosoful a zis: "Cred că aşa sunt cele grăite de tine".
Atunci bătrânul a zis: "Vino dar şi primeşte semnul sfintei credinţe".
Iar filosoful întorcându-se către prietenii şi către ucenicii săi, a
zis: "Ascultaţi-mă: până când era cu mine întrebarea din cuvinte, am
adus cuvinte împotriva cuvintelor, iar cu meşteşugul iubirii de
întrebare, biruiam pe cele puse înainte. Dar de când, în locul
cuvintelor, a ieşit din gura acestui bătrân puterea şi facerea minunii,
nimic nu mai pot cuvintele împotriva puterii, pentru că nu poate sta
omul împotriva lui Dumnezeu. Deci, dacă şi dintre voi cineva poate să
înţeleagă că mine, să creadă în Hristos şi, împreună cu mine, să urmeze
acestui bătrân, prin a cărui gură Dumnezeu a grăit".</div>
<div class="rtejustify">
Astfel, filosoful acela, primind credinţa creştinească, se bucura
că a fost biruit de sfântul bătrân spre folosul său şi se bucurau toţi
cei binecredincioşi, iar cei răucredincioşi s-au ruşinat.</div>
<div class="rtejustify">
Săvârşindu-se acel mare sobor al Sfinţilor Părinţi şi fiind biruit
şi lepădat Arie şi fiecare întorcându-se într-ale sale, s-a întors şi
Sfântul Spiridon la casa sa. În acea vreme a murit Irina, fiica lui,
care înflorise cu tinereţile şi vremea vieţii sale şi-a petrecut-o în
feciorie curată, încât era vrednică de cămara cea cerească. Atunci a
venit la sfântul o femeie plângând şi spunând că a dat fiicei lui,
Irina, un odor de aur, spre păstrare; dar de vreme ce ea a murit, a
rămas odorul ascuns, neştiut de nimeni. Sfântul Spiridon, căutând
pretutindeni prin casa sa odorul, cel ascuns nu l-a aflat; apoi, văzând
lacrimile şi tânguirea femeii şi fiindu-i milă de ea, a mers la
mormântul fiicei sale, împreună cu casnicii săi şi a strigat către cea
moartă, precum odinioară Hristos lui Lazăr, zicându-i: "Fiică, Irino,
unde este odorul cel de aur, care ţi s-a încredinţat spre păstrare?" Iar
ea, ca dintr-un somn lung deşteptându-se, a răspuns: "În cutare loc al
casei (spunând numele locului) l-am ascuns pe el". Şi iarăşi a zis către
dânsa sfântul: "Dormi de acum, fiica mea, până când te va deştepta pe
tine Domnul tuturor, la învierea cea de obşte". Atunci s-au cuprins de
frică toţi cei ce erau acolo, minunându-se şi înspăimîntîndu-se de acea
minune preaslăvită, iar sfântul, aflând odorul în locul cel spus, l-a
dat acelei femei.</div>
<div class="rtejustify">
După aceasta, murind marele Constantin şi împărţind fiilor săi
împărăţia, a luat Răsăritul fiul cel mijlociu, Constantie. Acesta, fiind
în cetatea cea mare, Antiohia Siriei, a căzut într-o boală grea, pe
care nu puteau să o vindece doctorii. Deci, lăsând împăratul cel bolnav
pe doctori, a alergat cu rugăciune către Dumnezeu, Care poate tămădui
sufletele şi trupurile şi de la El îşi cerea cu sârguinţă tămăduire
bolii sale. Atunci a avut o vedenie: într-o noapte un înger arătându-i o
ceată de mulţi sfinţi episcopi, în mijlocul lor i-a arătat doi mai
aleşi, care păreau a fi celorlalţi povăţuitori şi începă-tori; deci,
aceia, îi spunea lui îngerul, sunt tămăduitorii bolii tale.</div>
<div class="rtejustify">
Deşteptându-se împăratul din somn şi gândind la ceea ce văzuse, nu
cunoştea cine erau cei pe care-i văzuse. Căci cum putea cunoaşte pe
aceia, al căror nume şi patrie nu erau lui ştiute? Şi mai ales când unul
dintre ei încă nici nu era episcop şi nici nu avea să fie episcop, dar
acum se arăta a fi întru acea dregătorie. Deci a fost în nepricepere
multă vreme. Apoi, primind sfat, a adunat la sine pe episcopii din
cetăţile dimprejur şi căuta să-i cunoască pe dânşii şi pe cei doi
episcopi ce îi văzuse în vis, însă nu i-a aflat. Iarăşi a chemat pe mai
mulţi, din locuri şi mai îndepărtate, dar nici între aceia nu i-a aflat.
După aceea a trimis în toată lumea ca să se adune la dânsul episcopii
din toată stăpânirea sa.</div>
<div class="rtejustify">
Deci, a ajuns acea poruncă împărătească - sau mai bine zis acea
rugăminte - şi în insula Cipru, la fericitul Spiridon, episcopul
Trimitundei, căruia i s-a descoperit prin vedenie de la Dumnezeu, toate
cele despre împărat. Sculându-se Sfântul Spiridon, a mers la împărat,
luând cu sine pe ucenicul său Trifilie, cu care s-a arătat împăratului
în vedenie. Iar Trifilie, precum am zis, încă nu era episcop. Ajungând
în Antiohia au intrat în palatele împărăteşti. Sfântul episcop era
îmbrăcat în haine simple şi purta în mână un toiag de finic şi mitră pe
cap, cum şi un văscior de lut atârnat la piept, precum era obiceiul
celor ce vieţuiau în Sfânta Cetate a Ierusalimului, în care obişnuiau a
purta untdelemn din Sfânta Cruce.</div>
<div class="rtejustify">
Astfel, intrând el, una din slugile cele însemnate din palatele
împărăteşti, văzându-l că pe unul din cei săraci, a râs de dânsul şi,
nelăsându-l să intre, l-a lovit peste obraz; iar el, fiind fără răutate
după cuvântul Domnului i-a întors lui şi cealaltă parte. Acela,
cunoscându-l că este episcop şi văzându-şi greşeala să, şi-a cerut
iertare cu smerenie, pe care a şi căpătat-o. Ajungând sfântul înaintea
împăratului, acesta pe dată l-a cunoscut, pentru că în acel chip l-a
văzut în vis. Sculându-se de la locul său, s-a apropiat şi s-a închinat
robului lui Dumnezeu, rugându-l cu lacrimi, să se roage lui Dumnezeu
pentru dânsul şi să-i vindece boala.</div>
<div class="rtejustify">
Sfântul Spiridon, cum s-a atins de haina împăratului, îndată s-a
făcut sănătos şi s-a bucurat de tămăduirea sa, câştigata prin
rugăciunile sfântului, iar împăratul l-a cinstit foarte mult şi toată
ziua aceea s-a veselit împreună cu dânsul, făcând ospăţ bunului doctor.
Iar Trifilie se minuna foarte mult de toată slava împărătească, de
frumuseţea palatelor şi de starea înainte a dregătorilor, când şedea
împăratul şi de toată rânduiala cea minunată a aurului, cum şi de
slujirea celor cu haine luminate. Iar Spiridon a zis către dânsul: "Ce
te minunezi, frate? Oare mândria şi slava împărătească fac pe împărat
mai drept decât alţii? Oare nu moare împăratul întocmai cum moare
fiecare din săraci şi se dă îngropării? Oare nu va sta ca oricare
înaintea înfricoşatului Judecător? Pentru ce cinsteşti cele trecătoare,
ca şi cum ar fi neschimbate şi te minunezi de cele ce sunt de nimic,
când mai ales se cuvine a căuta pe cele ce sunt nematerialnice şi
veşnice şi a iubi slava cea cerească şi nepieritoare?"</div>
<div class="rtejustify">
Apoi a învăţat şi pe împărat destul, ca să-şi aducă aminte de
facerea de bine a lui Dumnezeu şi să fie bun către cei ce sunt sub
stăpânirea lui; către cei ce greşesc să fie milostiv, către cei ce se
roagă, să fie grabnic împăciuitor, bun dătător celor ce le trebuieşte
ajutor şi tuturor să le fie ca un părinte, cu bună îndurare plecându-se
către fiecare şi îndată întinzând mâna. Că dacă nu împărăţeşte cineva în
acest chip, apoi se poate numi mai drept tiran, decât împărat. În
sfârşit, l-a învăţat să ţie tare şi să păzească cele ce se cuvin
dreptei-credinţe, neprimind nimic de la potrivnicii Bisericii lui
Dumnezeu.</div>
<div class="rtejustify">
Vrând împăratul să mulţumească sfântului pentru tămăduirea adusă
prin rugăciunile lui, îi dădu mulţime de aur, dar el n-a vrut să
primească, zicând: "Nu se cuvine, împărate, a-mi răsplăti cu aşa
urâciune, în loc de dragoste; pentru că ceea ce s-a făcut prin mine
pentru tine, dragoste este. Căci a lăsa casa şi a veni pe acest noian al
mării şi a răbda asprimea de iarnă şi de vânturi, oare aceasta nu este
dragoste? Şi pentru toate acestea, oare voi primi ca răsplată aur, care
este pricinuitor a toată răutatea şi care lesne pierde toată dreptatea?"
Astfel zicând, sfântul nu a vrut să primească nimic. Însă, fiind silit
de rugămintea cea multă a împăratului, a primit să ia ceva, dar nu să
ţină la dânsul, pentru că cele ce le-a primit, îndată le-a împărţit
săracilor, care le trebuiau.</div>
<div class="rtejustify">
Prin sfătuirea acestui sfânt, împăratul Constandie a scutit de dări
preoţii, diaconii, tot clerul şi slujitorii bisericii, judecind a fi
lucru necuvios, că slujitorii Împăratului Celui fără de moarte, să dea
dajdie împăratului celui muritor.</div>
<div class="rtejustify">
Ieşind sfântul de la împărat şi întorcându-se într-ale sale, a fost
primit în casa unui oarecare iubitor de Hristos. Acolo a venit la
dânsul o femeie străină, care nu ştia să vorbească greceşte, aducând pe
braţele sale pe fiul său mort, pe care, punându-l lângă picioarele
sfântului, plângând şi neştiind nimeni limba ei, numai lacrimile
adevereau că pentru fiul ei cel mort se roagă de sfânt să-l învieze. Iar
el, temându-se de slavă deşartă, se lepăda de un lucru aşa minunat.
Însă, fiind milostiv, se biruia de amară tânguire a celei ce plângea şi a
întrebat pe diaconul său Artemidot: "Ce să facem, frate?" Iar acela a
răspuns: "Pentru ce mă întrebi, părinte? Ce altă poţi face, decât numai
să chemi pe Hristos, dătătorul de viaţă, care de multe ori a ascultat
rugăciunile tale; că dacă pe împărat l-ai vindecat, oare vei putea pe
săraci şi nenorociţi să-i treci cu vederea?"</div>
<div class="rtejustify">
Arhiereul, pentru un sfat bun ca acesta, spre mai multă milostivire
s-a înduplecat, a lăcrimat şi, plecându-şi genunchii, s-a rugat cu
fierbinţeală lui Dumnezeu. Iar Acela, Care prin Elisei şi prin Ilie a
dăruit viaţa fiului saretencii şi fiului somanitencii, a ascultat şi pe
Spiridon şi a întors duhul de viaţă în pruncul străinei, care, înviind
îndată, a început a plânge. Maică, dacă a văzut pe fiul ei viu, îndată,
de bucuria cea peste măsură, a căzut moartă. Pentru că nu numai durerea
cea mare şi necazul inimii omoară pe om, ci uneori şi bucuria cea peste
măsură face acelaşi lucru. Deci femeia aceasta a murit de bucurie, iar
cei ce priveau spre dânsa, după bucuria cea mare pentru învierea
pruncului, îndată le-a venit întristare şi lacrimi. Atunci, iarăşi a zis
sfântul către diacon: "Ce vom face?" Iar acela iarăşi i-a dat sfatul
cel dintâi şi sfântul s-a întors la rugăciune, ridicându-şi ochii către
cer şi mintea înălţându-şi către Dumnezeu, se ruga Celui ce dă morţilor
viaţă şi numai cu singura Sa voie toate le preface. Apoi a zis către
ceea ce zăcea moartă pe pământ: "Scoală-te şi stai pe picioarele tale";
iar ea, deşteptându-se ca din somn s-a sculat şi şi-a luat fiul cu
mâinile sale viu. Apoi a poruncit sfântul femeii şi celor ce se
întâmplaseră acolo, să nu spună nimănui de ceea ce au văzut şi s-a
făcut, iar diaconul Artemidot, după mutarea de veci a sfântului, a dat
acestea spre auzul tuturor credincioşilor, neascunzând măririle şi
puterile lui Dumnezeu ce se făcuseră prin marele plăcut al lui Dumnezeu,
Spiridon.</div>
<div class="rtejustify">
Întorcându-se sfântul acasă, a venit la dânsul un oarecare om,
vrând să cumpere din turma lui o sută de capre. Şi sfântul i-a zis să
aducă mai întâi preţul cel rânduit şi apoi să ia ceea ce a cumpărat. Dar
el, dând preţul pentru nouăzeci şi nouă de capre, a tăinuit una,
socotind că nu va cunoaşte sfântul despre aceea, a cărui bunătate de
inimă era străină de grija cea mare a vieţii. Deci, mergând amândoi în
ocolul dobitoacelor, sfântul a zis către negustor ca să ia atâtea capre
pentru cât a dat preţul. Despărţind o sută de capre, le-a scos din ocol
şi una din acelea, ca o pricepută şi roabă bună, cunoscându-se că este
nevânduta de stăpânul său, s-a întors degrabă şi a alergat iarăşi în
ocol. Negustorul, prinzind-o a tras-o după dânsul; iar capra,
smulgându-se iarăşi, a fugit în ocol. Aşa de două şi de trei ori se
smucea din mâinile lui şi fugea în ocol, iar el o scotea cu sila şi mai
pe urmă a luat-o pe umeri şi o ducea într-ale sale. Dar capra, zbierând
şi bătându-l cu coarnele peste cap, se zvârcolea încât se mirau toţi
câţi erau acolo. Sfântul Spiridon, pricepând lucrul şi nevrând înaintea
tuturor a mustra pe negustorul cel viclean, a zis către dânsul cu
blândeţe: "Vezi, fiule, că nu în zadar face dobitocul acesta unele ca
acestea, căci nu suferă a fi dus la casa ta. Oare n-ai oprit preţul care
se cuvenea pentru dânsa şi iată pentru aceea se smulge din mâinile tale
şi fuge la ocol?" Deci acela, ruşinîndu-se, şi-a mărturisit păcatul şi
şi-a cerut iertare. Apoi dând preţul şi-a luat capra şi aceea mergea
acum singură după dânsul în linişte la casa aceluia ce o cumpărase pe
dânsa, întrecând la mers pe stăpânul său cel nou.</div>
<div class="rtejustify">
În insula aceia era un sat care se numea Eritra, departe de
mitropolia Constandiei, nu mai mult de treizeci de stadii. Acolo mergând
marele Spiridon pentru oarecare trebuinţă, a intrat în biserică şi a
poruncit unui diacon din cei ce erau acolo, să facă o sfântă rugăciune
pe scurt, pentru că sfântul se ostenise de calea cea îndelungată, mai
ales că era vremea secerişului şi era arşiţă mare. Iar diaconul acela cu
zăbavă făcea ceea ce i se poruncise şi cu dinadinsul lungea rugăciunea,
citind şi cântând cu mândrie şi mărindu-se în deşert cu glasul său.</div>
<div class="rtejustify">
Deci fericitul, uitându-se la el, deşi era bun cu firea, îl ocărî
cu asprime, zicându-i: "Taci!". Şi îndată i s-a legat limba, încât nu
numai glasul, ci şi vorba şi-a pierdut şi stă mut ca unul fără limbă.
Atunci li s-a făcut frică la toţi care erau acolo, apoi s-a auzit despre
aceea în tot satul şi s-au adunat toţi să vadă acea minune, iar
diaconul a căzut la picioarele sfântului rugându-se în tăcere, ca să i
se dezlege limba. Se mai rugară pentru dânsul şi acei prieteni ai lui şi
rudenii, încât abia l-au îmblânzit, pentru că sfântul era aspru cu cei
mândri şi măreţi în deşert. Deci l-a iertat şi, dezlegându-i limba, i-a
dat şi graiul. Însă a lăsat oarecare semn al cercetării, nelimpezindu-i
limba cu totul, pentru că l-a lăsat cu glas mic, zăbavnic la limbă şi
poticnindu-se la vorbă, ca să nu se mai mândrească cu glasul său, nici
să se mai mărească în deşert cu vorbă sa cea limpede.</div>
<div class="rtejustify">
Altădată acest dumnezeiesc bărbat, fiind în cetatea sa, a intrat în
biserică la Vecernie şi s-a întâmplat atunci că nu era popor în acolo,
decât numai slujitorii bisericeşti. Apoi a poruncit să se aprindă făclii
multe şi candele, iar el singur stătea înaintea altarului, bucurându-se
cu duhul. Deci când a strigat după obicei: "Pace tuturor", nefiind
popor ca să dea răspunsul cel obişnuit la cuvintele zise de arhiereu,
îndată s-a auzit din înălţime, strigând: "Şi duhului tău". Şi era glasul
acela dulce şi potrivit, covârşind toată cântarea omenească cea dulce.
Iar diaconul care zicea ecteniile s-a speriat, auzind la fiecare ectenie
o cântare dumnezeiască de sus, cântând: "Doamne miluieşte". Glasul
acela se auzea şi de cei ce erau departe de biserică, încât alergau cu
sârguinţă la acel glas dulce şi prea minunat şi, apropiindu-se de uşi,
îndulcea mai mult urechile şi inimile lor acea cântare străină. După ce
au intrat în biserică, n-au văzut pe nimeni, decât numai pe arhiereu cu
puţini slujitori bisericeşti; apoi acea cântare bisericească nu se mai
auzea de nimeni şi se minunau foarte mult.</div>
<div class="rtejustify">
Altădată, sfântul stând în biserică la cântarea Vecerniei, n-a
ajuns untdelemn în candelă şi era să se stingă, că nu se găsea atunci
deloc untdelemn în biserică. Deci se mâhnea sfântul de aceasta, că nu
cumva, stingându-se candela, să înceteze cântarea Vecerniei şi să se
sfârşească pravila cea obişnuită a bisericii. Dar Dumnezeu, Care face
voia celor ce se tem de El, a făcut să izvorască în candelă untdelemn,
precum altădată în vasul văduvei, în zilele lui Ilie. Iar slujitorii,
aducând vase le puneau dedesubt, pentru că untdelemnul curgea din
candelă şi s-au umplut acele vase cu untdelemn sfinţit, ce era plin de
darul lui Dumnezeu.</div>
<div class="rtejustify">
În Cipru era o cetate ce se numea Chirina; nu aceea care este în
Livia, ci alta cu acelaşi nume, la care mergea sfântul din Trimitunda
pentru oarecare trebuinţă. Atunci mergea cu dânsul şi Trifilie, ucenicul
lui, fiind episcop în Levcusia Ciprului. Trecând ei muntele ce se
numeşte Pentadactil şi ajungând la un loc ce se zice Parimna, care este
frumos, cu multă verdeaţă şi cu multe fructe, Trifilie, bucurându-se de
acel loc, a poftit ca şi el să se facă stăpânul unui sat din Parimna şi
să-l câştige în cuprinsul bisericii sale. Deci cugeta la aceasta
îndelung, întru inima sa.</div>
<div class="rtejustify">
Dar nu s-a tăinuit acel cuget al lui Trifilie înaintea ochilor
celor mai înainte-văzători ai lui Spiridon, pe care marele părinte
înţelegându-l cu duhul, a zis: "Pentru ce o! Trifilie, cugeţi neîncetat
cele deşarte, poftind sate şi vii, care cu adevărat nu sunt de nici un
preţ, ci numai că se văd şi cu părere atrag inima omenească spre pofta
lor? Avem avuţie în cer nefurată, avem locaş nefăcut de mâini; pe acelea
caută-le, cu acelea îndulceşte-te, mai înainte de vreme, prin gândirea
la Dumnezeu, care nu pot să treacă de la unul la altul, că cel ce se
face odată stăpân acelora, are moştenirea care niciodată nu piere".
Acestea auzindu-le Trifilie, mult s-a folosit şi după aceea altă viaţă a
avut, încât s-a făcut vas ales al lui Hristos, precum odinioară Pavel
şi de nenumărate daruri dumnezeieşti s-a învrednicit. Astfel fiind
foarte îmbunătăţit, marele Spiridon şi pe alţii îi povăţuia către fapte
bune, pentru că sporeau învăţăturile lui la cei ce le primeau, iar celor
ce le lepădau li se întâmpla sfârşit rău, precum ne va arăta cuvântul
ce ne stă înainte şi va urma.</div>
<div class="rtejustify">
Un corăbier locuitor în aceeaşi cetate a Trimitundei, plutind în
oarecare lături pentru negustorie, a zăbovit acolo douăsprezece luni. În
acea vreme femeia lui, fiind o desfrânată, a zămislit în pântece.
Întorcându-se negustorul la casa sa şi văzând pe femeie însărcinată, a
cunoscut că a păcătuit şi, umplându-se de mânie, o bătea nevrând să mai
vieţuiască cu dânsa şi o izgonea din casa sa. Apoi, mergând la arhiereul
lui Dumnezeu, Spiridon, i-a spus pricina şi cerea de la dânsul sfat
folositor. Iar el, mîhnindu-se cu sufletul pentru păcatul ei şi pentru
mâhnirea cea mare a bărbatului, a chemat pe femeie. Dar n-a întrebat-o
dacă a făcut păcat, de vreme ce martor nemincinos era însărcinarea şi
rodul ce se purta într-însa, zămislit din fărădelege; ci, i-a zis ei:
"Pentru ce ai călcat credinţa bărbatului tău şi ai adus ocară casei
tale?" Iar femeia, pierzându-şi ruşinea, a îndrăznit a minţi, zicând că
nu de la altcineva a zămislit, ci de la al său bărbat. Iar cei ce
auzeau, se mâniau asupra ei mai mult pentru minciună, decât pentru
desfrânare şi îi ziceau: "Douăsprezece luni n-a fost bărbatul tău acasă
şi cum zici că de la bărbatul tău ai zămislit? Au poate rodul cel
zămislit să zăbovească în pântece douăsprezece luni şi mai mult?" Iar ea
întărea, zicând: "Cel ce s-a zămislit în pântece aştepta întoarcerea
tatălui său ca să vină acasă din calea cea depărtată şi pruncul să iasă
din pântecele meu".</div>
<div class="rtejustify">
Acestea şi mai multe minţind şi pe toţi biruindu-i prin cuvintele
sale, a ridicat gâlceava, ca şi cum ea ar fi fost clevetită şi
năpăstuită. Iar bărbatul cel blând, Sfântul Spiridon, aducând-o spre
pocăinţă, i-a zis: "O! femeie, de vreme ce în mare păcat ai căzut, îţi
stă înainte şi pocăinţă mare, pentru că ţi-a rămas nădejde de mântuire;
căci nu este vreun păcat care să biruiască milostivirea lui Dumnezeu.
Însă văd că prin desfrânare ai născut deznădăjduire, iar prin
deznădăjduire, neruşinare. Deci cu dreptate este ca să primeşti vrednica
răsplată după faptă ta, pătimind grabnică pedeapsă, însă dîndu-ţi-se
loc şi vreme de pocăinţă. Acestea grăim ţie de faţă că nu va ieşi din
pântecele tău pruncul acela până când nu vei mărturisi singură păcatul,
adevărul neacoperindu-se cu minciuna, ceea ce şi orbii, precum se zice,
pot să o vadă".</div>
<div class="rtejustify">
Aceste cuvinte ale sfântului, degrabă au venit la săvârşire. Căci,
apropiindu-se vremea naşterii, au venit asupra femeii aceleia dureri
cumplite, care îi munceau pântecele foarte rău, ţinându-se pruncul în
pântece. Însă fiind cu inimă împietrită, n-a voit să-şi mărturisească
păcatul său şi într-acea cumplită durere a murit, neputând să nască. De
acest lucru înştiinţându-se, arhiereul lui Dumnezeu a lăcrimat şi se
căia, căci cu acest fel de pedeapsă a judecat-o pe ea şi zicea: "Nu voi
mai face judecată între oameni, dacă cuvântul cel zis de mine se
împlineşte aşa degrabă între dânşii cu fapta".</div>
<div class="rtejustify">
Iată, am spus despre femeia cea rea care a lepădat certarea
sfântului şi n-a ascultat sfătuirea cea de folos. Se va povesti acum şi
despre o altă femeie bună.</div>
<div class="rtejustify">
O femeie cu numele Sofronia, cu bun obicei şi binecredincioasă,
avea un bărbat necredincios, care ţinea de credinţa păgâneasca. Deci
femeia aceea s-a dus degrabă la arhiereul lui Dumnezeu, Spiridon, şi i-a
spus necazul, rugându-l cu dinadinsul să se sârguiască şi să întoarcă
pe bărbatul ei la sfânta credinţă. Omul acela avea prietenie cu Sfântul,
ca vecin şi cinstea pe fericitul, iar uneori mergeau unul la casa
altuia, precum este obiceiul vecinilor.</div>
<div class="rtejustify">
Odată şezând la masă Sfântul Spiridon cu mai mulţi vecini şi cu
acel necredincios, fericitul a zis unuia din cei ce slujeau, în auzul
tuturor: "Iată, stă la porţi un vestitor trimis de slugă care păzeşte
turma mea, ca să-mi spună că, dormind el, s-au prăpădit toate
dobitoacele, rătăcindu-se prin munţi. Deci, mergând, spune-i robului meu
ce a fost trimis, că acum le-a aflat pe toate într-o peşteră şi nici un
dobitoc din turmă n-a pierit". Deci a mers sluga aceea şi a spus
trimisului cuvintele Sfântului Spiridon. Trecând puţină vreme şi încă
nesculîndu-se de la masă, alt vestitor a venit de la acea slugă, spunând
că întreaga turmă s-a aflat.</div>
<div class="rtejustify">
Auzind acestea acel necredincios de la masă, se mira foarte, că
Sfântul Spiridon toate le vedea înainte pe cele de departe şi pe cele de
aproape şi parându-i că acesta este ca un Dumnezeu a vrut să-i facă
aceea ce cândva licaoniţii au făcut lui Barnaba şi lui Pavel; adică să
aducă tauri şi cununi şi să-i aducă jertfă. Iar sfântul a zis către
dânsul: "Nu sunt eu Dumnezeu, ci slugă a Lui; eu sunt pătimaş asemenea
ţie, iar dacă vezi că ştiu cele ce se lucrează departe, acestea îmi
dăruieşte Dumnezeul meu, întru care şi tu, de vei începe a crede, vei
cunoaşte care esta tăria şi puterea Lui cea atotputernică.</div>
<div class="rtejustify">
Atunci, iubitoarea de Hristos, Sofronia, aflând vreme, sfătuia pe
bărbatul său cu multe cuvinte, ca să se lepede de necurăţia păgâneasca,
să cunoască pe Unul, adevăratul Dumnezeu, şi să creadă întru Dânsul. Şi
aşa, cu darul lui Hristos, a întors pe cel necredincios la sfânta
credinţă, l-a luminat cu Sfântul Botez şi s-a mântuit bărbatul acela
necredincios prin femeia sa credincioasă, precum grăieşte Sfânta
Scriptură.</div>
<div class="rtejustify">
Se povesteşte despre smerenia cuviosului, că fiind atât de mare
arhiereu şi făcător de minuni, nu se socotea a fi umilit păstorind oile
cele necuvântătoare, singur ostenindu-se pentru dânsele. Odinioară,
năvălind tâlharii noaptea la ocolul dobitoacelor, au furat câteva din
ele şi voiau să iasă. Dar Dumnezeu, iubind pe plăcutul Său şi păzind
puţina lui avere, a legat pe acei tâlhari cu legături tari şi nevăzute,
încât nu le era cu putinţă a ieşi din ocol şi astfel au fost ţinuţi până
dimineaţa. Făcându-se ziuă, a venit sfântul la oi şi văzând pe tâlhari
legaţi cu puterea lui Dumnezeu, având mâinile înapoi şi picioarele
nemişcate, i-a dezlegat cu rugăciunea. Apoi mult învăţându-i pe dânşii
să nu poftească ale celui străin, ci din osteneala mâinilor lor să se
hrănească, le-a dat câte un berbec, zicând: "Luaţi aceasta, ca să nu fie
în zadar osteneala voastră şi privegherea cea de toată noaptea". Apoi
i-a slobozit pe dânşii în pace.</div>
<div class="rtejustify">
Un negustor, din aceeaşi cetate se obişnuise a lua de la sfânt aur
pe datorie pentru negustorie şi, după ce se întorcea de la negustoria
sa, îi aducea ceea ce lua pe datorie şi-i poruncea sfântul să-l pună el
singur în lada aceea din care lua. Astfel, sfântul nu lua seama de
averea cea vremelnică, necercetând cu tot dinadinsul dacă acela, luând
singur aur cu binecuvântarea lui, apoi iarăşi aducând şi punându-l
înapoi de unde îl lua, i se binecuvânta negustoria lui.</div>
<div class="rtejustify">
Odată, robindu-se cu iubirea de aur, n-a pus în ladă aurul pe care
îl adusese şi-l tăinuia la sine, iar înaintea sfântului a minţit, zicând
că l-a pus. Dar în puţină vreme a sărăcit negustorul acela, pentru că
aurul cel tăinuit nu numai că nu i-a făcut nici un câştig, ci şi marfa
care era a lui a prăpădit-o şi ca un foc în taină i-a risipit averea
lui. Deci, sărăcind negustorul acela, a venit iarăşi la sfânt şi i-a
cerut să-i dea aur pe datorie. Iar sfântul l-a trimis în cămara sa la
ladă ca să-şi ia singur, zicând: "Mergi şi ia, dacă ai pus acolo ceea ce
ai luat".</div>
<div class="rtejustify">
Acela mergând şi negăsind aur, s-a întors la sfânt deşert. Sfântul
i-a zis: "Cu adevărat, frate, până acum, afară de mâna ta, n-a fost alta
în ladă; deci, de ai fi pus atunci aurul, acum iarăşi ai fi luat". Iar
acela, umplându-se de ruşine, a căzut la picioarele sfântului,
cerându-şi iertare. Sfântul l-a iertat şi l-a învăţat să nu mai
poftească ale celui străin, nici să-şi încarce sufletul cu vicleşugul şi
minciuna; pentru că dobânda care se câştiga cu nedreptate, nu este
dobânda, ci adevărată pagubă.</div>
<div class="rtejustify">
Odată, s-a făcut adunare de episcopi în Alexandria, pentru că
patriarhul de acolo, chemând pe toţi episcopii de sub stăpânirea lui,
voia cu rugăciune de obşte să sfarme toţi idolii păgâneşti, fiind încă
mulţime de idoli acolo. Deci, săvârşindu-se multe rugăciuni cu sârguinţă
către Dumnezeu, soborniceşte şi deosebi, au căzut toţi idolii din toată
cetatea şi din cele dimprejur, numai un idol mai vestit a rămas întreg
la locul său. Rugându-se mult patriarhul, cu mâhnire pentru sfărâmarea
acelui idol şi stând el noaptea la rugăciune, i s-a arătat o vedenie
dumnezeiască, poruncindu-i să nu se întristeze pentru nesfărîmarea
idolului, ci să trimită degrabă în Cipru să cheme pe Spiridon, episcopul
Trimitundei, căci pentru el s-a lăsat idolul acela, ca să se sfărâme cu
rugăciunea lui. Patriarhul, scriind îndată Sfântului Spiridon, carte cu
rugăminte, chemându-l în Alexandria şi vestindu-i pricina chemării, a
trimis degrabă pe cineva în Cipru. Sfântul, primind scrisoarea aceea şi
citind-o, s-a suit degrabă în corabie şi a pornit spre Alexandria.</div>
<div class="rtejustify">
Sosind corabia la ţărmul cel vestit al Alexandriei, care se numeşte
Neapoli, şi ieşind sfântul din corabie, îndată s-a sfărâmat idolul
acela din Alexandria, cu multe jertfelnice, din care pricină s-au
înştiinţat oamenii de acolo despre venirea lui Spiridon; căci când s-a
spus patriarhului că idolul s-a sfărâmat, îndată a zis către ceilalţi
episcopi: "O! prieteni, Spiridon al Trimitundei se apropie". Iar ei,
pregătindu-se, au ieşit întru întâmpinarea lui, primindu-l cu cinste şi
s-au bucurat de venirea acestui mare făcător de minuni la dânşii şi
luminător al lumii.</div>
<div class="rtejustify">
Pentru acest sfânt şi mare părinte Spiridon, istoricii bisericeşti
Nichifor şi Sozomen pomenesc şi aceasta: "El era foarte sârguitor în
păzirea rânduielii bisericeşti şi spre păstrarea neştirbită a
dumnezeieştii Scripturi, neschimbând nici un cuvânt din cele scrise în
sfintele şi cele fără de prihană cărţi. Odată, s-a întâmplat un lucru ca
acesta: S-a făcut în Cipru adunarea episcopilor din insula aceia,
pentru unele trebuinţe bisericeşti, între care era şi Sfântul Spiridon
şi episcopul Trifilie, cel mai sus pomenit, care era iscusit în
înţelepciunea cărţii - pentru că multă vreme în vârstă tinereţilor sale a
petrecut la Vârât, învăţând scriptură şi înţelepciunea; pentru aceasta
l-au rugat părinţii că să spună cuvânt de învăţătură în biserică
poporului.</div>
<div class="rtejustify">
Învăţând el poporul, s-a întâmplat în biserică, a aduce la mijloc
cuvintele lui Hristos cele zise către slăbănog, care sunt scrise la
Sfântul Evanghelist Marcu, adică: Scoală-te şi-ţi ia patul tău. Iar
Trifilie n-a zis pat, ci în loc de pat a zis culcuş, adică: "Scoală-te
şi-ţi ia culcuşul tău". Acestea auzind Sfântul Spiridon, s-a sculat de
la locul său, nesuferind să audă schimbarea cuvintelor lui Hristos şi a
zis către Trifilie: "Au doară tu eşti mai bun decât cel ce a zis pat, de
te ruşinezi de cuvintele Lui?" Acestea zicând, a ieşit din biserică
înaintea tuturor şi n-a făcut un rău cu acestea, deşi era prea simplu cu
învăţătura; căci pe Trifilie, care se îngâmfa cu frumuseţea vorbirii
sale, ruşinîndu-l puţin, l-a învăţat smerita înţelepciune şi blândeţea.
Deci fericitul Spiridon era foarte cinstit de toţi, ca cel ce era mai
bătrân cu anii, mai slăvit cu viaţa şi mai întâi cu scaunul, cum şi
făcător de minuni prea ales; pentru aceea fiecare lesne putea să se
ruşineze de faţa şi de cuvântul lui.</div>
<div class="rtejustify">
Se mai spune şi despre o altă minune a Sfântului Spiridon. Mergând
Sfântul Spiridon la Sfântul Sinod cel dintâi, a toată lumea de la Niceea
şi, rămânând la o gazdă oarecare, pizmăreţii arieni au tăiat noaptea în
taină capetele celor doi cai ai lui, pe care îi avea cu sine la drum.
Făcându-se ziuă şi văzând sluga lui răutatea ce se făcuse de eretici, a
spus Sfântului Spiridon. Iar el, nădăjduind spre Dumnezeu, a poruncit
slugii ca să pună capetele tăiate la locul lor şi slugă, făcând degrabă
ceea ce i se poruncise, a lipit capul calului celui alb, din greşeală,
la cel negru şi al celui negru la cel alb şi îndată au înviat caii şi au
stat pe picioarele lor. Apoi a mers Sfântul Spiridon cu dânşii pe
drumul său. Poporul se mira văzând un lucru ca acela, cum calul cel
negru are cap alb şi calul cel alb are cap negru, de care minune
ereticii s-au ruşinat.</div>
<div class="rtejustify">
Atâta dar şi mila lui Dumnezeu erau peste cuviosul acesta, încât în
vremea secerişului, în arşiţa soarelui, sfântul său cap se arăta plin
de rouă răcoroasă, ce se pogora de sus, care lucru s-a arătat în anul
cel din urmă al vieţii sale. Căci ieşind împreună cu secerătorii la
seceriş - pentru că era smerit şi lucra cu mâinile sale, nemîndrindu-se
de înălţimea dregătoriei - şi secerând holda sa, deodată, în ceasul cel
mai cumplit al arşiţei, s-a rourat capul lui, precum odinioară lina lui
Ghedeon; de care lucru toţi s-au minunat şi s-au mirat. După aceasta
toţi perii capului său s-au schimbat şi unii s-au făcut galbeni, alţii
negri, iar alţii albi; singur Dumnezeu ştie pentru ce s-a făcut aceea şi
ce însemna. Iar sfântul, pipăind capul cu mâna sa cea dreaptă, a spus
celor ce erau acolo, cum că s-a apropiat vremea despărţirii sale de trup
şi-i povăţuia pe toţi la fapte bune, iar mai vârtos spre dragostea lui
Dumnezeu şi către aproapele.</div>
<div class="rtejustify">
După aceasta, trecând nu multe zile, sfântul şi dreptul său suflet
l-a dat în mâinile Domnului său, Căruia cu adâncă cuvioşie şi cu
dreptate i-a slujit toată viaţa sa; apoi a fost îngropat cu slavă în
biserica Sfinţilor Apostoli, care este în Trimitunda, unde s-a orânduit a
se săvîrşi pomenirea lui în toţi anii, făcându-se multe minuni la
mormântul său, întru slava minunatului Dumnezeu, Celui preamărit întru
toţi sfinţii Săi, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, Căruia I se
cuvine şi de la noi slavă, mulţumire, cinste şi închinăciune în veci.
Amin.</div>
<a class="link-widget" href="http://www.doxologia.ro/widgets">Află cum poți prelua titlurile din Doxologia <br /> în saitul sau blogul personal!</a> </div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div id="icoana">
<div class="region region-right" id="icoana-inner">
<a class="colorbox-load initColorboxLoad-processed cboxElement" href="http://www.doxologia.ro/sites/default/files/imagecache/imagine_600_width/imagine/2012/12/1212spyridon04.jpg" rel="gallery-33052" title="">
<img src="http://www.doxologia.ro/sites/default/files/imagecache/imagine-w310/imagine/2012/12/1212spyridon04.jpg" />
</a>
</div>
</div>
<div id="sidebar-right">
<div class="region region-right" id="sidebar-right-inner">
<div class="block block-boost region-odd odd region-count-1 count-1" id="block-boost-stats">
<div class="block-inner">
<div class="content">
</div>
</div>
</div>
<div class="block block-block region-even even region-count-2 count-2" id="block-block-26">
<div class="block-inner">
<div class="content">
<div class="bloccalendar">
<div class="radio-header">
</div>
<br /></div>
</div>
</div>
</div>
<div class="block block-block region-odd odd region-count-3 count-3" id="block-block-47">
<div class="block-inner">
<div class="content">
<div id="bloc-calendar-carousel">
<div id="slideshow-calendar" style="display: block; height: 795px; overflow: hidden; position: relative; width: 300px;">
<div class="doxo1 doxowidgetcalendar300 w280" style="display: block; left: 0px; opacity: 1; position: absolute; top: 0px; z-index: 4;">
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<table style="width: 100%px;"><tbody>
<tr id="verset1"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset2"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset3"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset4"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset5"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset6"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset7"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset8"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset9"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset10"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset11"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset12"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset13"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset14"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset15"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset16"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset17"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset18"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset19"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset20"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset21"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset22"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset23"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td></tr>
<tr id="verset24"><td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td><td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset25">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset26">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset27">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset28">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset29">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset30">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset31">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset32">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset33">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset34">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset35">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td>
</tr>
<tr id="verset36">
<td align="right" valign="top" width="1%"><br /></td>
<td><br /></td></tr>
</tbody></table>
Despre Sfantul Spiridon preluat de pe calendar ortodox punct ro : <br />
<span lang="ro-RO">Cuviosul Părintele nostru Spiridon, făcătorul de
minuni, a trăit pe vremea împăratului Constantin cel Mare şi a lui
Constantie, fiul lui. Era simplu la purtări şi smerit cu inima. La
început a fost păstor de oi. Apoi s-a însurat, iar după moartea soţiei
a fost făcut episcop. Dumnezeu i-a dat harul tămăduirilor în aşa
măsură că a fost numit făcător de minuni. </span>
<br />
<span lang="ro-RO">În vreme de secetă a adus pe pământ ploaie;
şi iarăşi, prin rugăciunea lui, a oprit ploaia cea peste măsură. A pus
capăt foametei puse la cale de vânzătorii de grâu, dărâmându-le
hambarele în care ţineau grâul. A prefăcut şarpele în aur şi, după ce a
scăpat pe sărac de nevoie, a prefăcut iarăşi aurul în şarpe. A oprit
curgerile râurilor. A dat la iveala gândurile păcătoase ale unei
desfrânate, care îndrăznise să se apropie de el şi a făcut-o să-şi
mărturisească păcatul. A astupat, prin puterea Sfântului Duh, gura
celor ce se semeţeau cu ştiinţa lor, la Sinodul de la Niceea. O femeie
i-a cerut o sumă de bani ce o încredinţase spre păstrare fiicei lui;
sfântul a întrebat pe fiica lui, moartă mai de mult, unde a pus banii;
şi aflând de la ea unde erau ascunşi, i-a dat stăpânei lor. A vindecat
pe împăratul Constantie de boala de care suferea. A dat din nou viaţă
copilului unei femei. A mustrat pe cel ce voia să-i ia din pricina
lăcomiei o capră fără să o plătească şi a făcut să fugă capra în ocol
de la cel ce o trăgea cu sila; iar după ce a numărat şi preţul ei,
capra a stat cu cele cumpărate. A vindecat muţenia unui diacon, căruia
îi poruncise să spună o mică rugăciune pe vremea unei arşiţe, iar el,
pentru mărire deşartă, lungise rugăciunea şi din pricina asta amuţise
îndată. </span> <br />
<span lang="ro-RO">Odată slujitorii bisericii au aprins puţine
lumânări în biserică; când sfântul i-a ţinut de rău, ei i-au răspuns
că nu-i nimeni în biserică, aşa că nu e nevoie de mai multă lumină; dar
sfântul a luat mărturie din cer că avea privitori pe îngerii, care
cântau împreună cu el rugăciunile. Pe cine nu va uimi minunea izvorârii
pe neaşteptate a untdelemnului în candelă, când candela era să se
stingă din lipsă de untdelemn! Multora le-a prezis cele viitoare prin
darul său cel dumnezeiesc al cunoaşterii de mai dinainte a lucrurilor.
Pe episcopul Trifilie, care trăia în petreceri şi desfătări lumeşti,
l-a povăţuit şi l-a îndemnat să dorească mai mult bunătăţile cele
viitoare. A certat şi a dat morţii pe o femeie ce căzuse în desfrânare
şi care nu voia să-şi mărturisească păcatul, ci spunea că a făcut
copilul cu bărbatul ei, că a rămas cu el însărcinată, deşi acela murise
de unsprezece luni. În timpul verii, când soarele dogorea, capul
sfântului era plin de rouă; prin aceasta Dumnezeu arăta cinstea ce i se
va da. Că sfântul era milostiv şi îndurător o arată întâmplarea cu cei
ce au încercat să-i fure oile din turmă. Sfântul nu numai că a
dezlegat pe hoţii ce fuseseră înlănţuiţi cu lanţuri nevăzute toată
noaptea, dar le-a dat la plecare şi un berbec, ca să nu le fie în zadar
privegherea cea de toată noaptea. </span> <br />
<span lang="ro-RO">Ocârmuind dar bine turma încredinţată lui, s-a mutat ca să trăiască şi să petreacă cu îngerii. </span> <br />
<br /><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-32562215139769177302013-12-06T16:18:00.002+02:002013-12-06T16:18:30.996+02:00Ce zici, cunoscutu-l-ai pe Sfantul Nicolae?<h5 class="uiStreamMessage userContentWrapper" data-ft="{"type":1,"tn":"K"}">
<span class="messageBody" data-ft="{"type":3,"tn":"K"}"><div>
<span class="userContent">Parintele Arsenie Boca despre cel mai iubit sfant al crestinatatii - <br /> Sfântul Nicolae <br /> <br /> Inima lui era o mare în care se revărsau toate lacrimile pământului<br /> <br />
“Sfântul Ierarh Nicolae e unul dintre cei mai populari sfinţi ai
creştinismului. Nu e (atât de popular) nici Sf. Ioan Gură de Aur, a
cărui Liturghie se săvârşeşte mereu. De ce? Ne-ar putea-o spune cele
două calităţi ale marelui ierarh: dragostea de Iisus, dragostea de
Adevăr.<br /> Deci «mila şi adevărul», pe care le-a trăit ca ierarh, l-au
făcut mare înaintea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu l-a făcut mare înaintea
oamenilor.<br /> Edictul lui Constantin cel Mare l-a găsit pe Sfântul
Nicolae în temniţă. Prin edictul lui Constantin de recunoaştere a
creştinismului ca religie de stat, la anul 313, Sf. Nicolae împreună cu
toţi creştinii de prin temniţele imperiului roman sunt puşi în
libertate.<br /> La 325, printre cei 318 Sfinţi Părinţi ai primului Sinod
ecumenic de la Niceea era şi ierarhul Nicolae. Soborul s-a convocat
pentru a stăvili marea erezie a arianismului, care tăgăduia divinitatea
lui Iisus. Atunci s-a cunoscut râvna sa pentru adevăr, care a trecut
măsura. Căci Sfântul Nicolae l-a pălmuit pe ereticul Arie pentru hulirea
lui că Iisus n-ar fi Fiul lui Dumnezeu, ci numai o făptură a lui
Dumnezeu. Hulire vrednică de bătaie, căci Arie săpa la temeliile
creştinismului, în care stătea sau cădea creştinismul, cu dumnezeirea
sau nedumnezeirea Înaintemergătorului său. Deci Sfinţii Părinţi
amărându-se pentru palma Sfântului Nicolae, i-au luat omoforul
arhieriei. La porunca Maicii Domnului i l-au dat înapoi. De atunci este
zugrăvită Maica Domnului şi Domnul Hristos cu omoforul pe icoana
Sfântului Nicolae.<br /> Iată deci pasiunea pentru adevăr cum n-au mai avut-o ceilalţi Sfinţi Părinţi!<br />
Tot aici se pot socoti şi intervenţiile energice ale sfântului, când în
două rânduri erau condamnaţi la moarte nişte nevinovaţi şi i-a scăpat.<br /> Aşa, odată, într-o mare secată, a aprovizionat cu grâu cetatea sa, scăpând-o de foamete.<br /> A scăpat de mizerie şi păcat trei fete sărace, înzestrându-le pe ascuns ca să se poată căsători.<br />
Inima lui de părinte al creştinilor a ars ca o făclie. Poate că şi aici
stă o taină a sfinţeniei lui: capacitatea lui de suferinţă, suferinţa
pe care o aduna de la toţi, [ceea ce] îi făcea iubirea mai
strălucitoare, şi care apoi mai multă suferinţă atrăgea, sporind focul
iubirii sale de oameni.<br /> Suferinţa şi iubirea cresc în progresie.<br />
Iată o taină a luminătorilor lumii. Aceeaşi explicaţie o au şi minunile
ce le-a făcut Dumnezeu ca răsplată a oamenilor pentru dragostea lor de
marele ierarh. Căci Dumnezeu e făcătorul de minuni întru sfinţii Săi.
Iar marea minune – şi din ce în ce mai rară între oameni – e tocmai
această lumină a inimii, care nu are hotar mormântul. Aşa se face că
Dumnezeu o laudă cu faptele mai presus de fire în numele iubiţilor Săi
iubitori de oameni”.<br /> (Părintele Arsenie Boca, Seminţe duhovniceşti, Editura Lumea credintei, 2009<br /> <br /> Pictura Parintelui Arsenie la Biserica din Draganescu</span></div>
</span></h5>
<div class="mvm uiStreamAttachments fbMainStreamAttachment" data-ft="{"type":10,"tn":"H"}">
<div class="clearfix photoPermaRedesign">
<a class="uiPhotoThumb photoRedesignAspect" data-ft="{"type":41,"tn":"E"}" href="https://www.facebook.com/photo.php?fbid=612715565454168&set=a.518825894843136.1073741829.518816914844034&type=1&relevant_count=1&ref=nf" rel="theater"><div class="_46-h photoWrap" style="height: 398px; width: 285px;">
<img alt="Parintele Arsenie Boca despre cel mai iubit sfant al crestinatatii -
Sfântul Nicolae
Inima lui era o mare în care se revărsau toate lacrimile pământului
“Sfântul Ierarh Nicolae e unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinismului. Nu e (atât de popular) nici Sf. Ioan Gură de Aur, a cărui Liturghie se săvârşeşte mereu. De ce? Ne-ar putea-o spune cele două calităţi ale marelui ierarh: dragostea de Iisus, dragostea de Adevăr.
Deci «mila şi adevărul», pe care le-a trăit ca ierarh, l-au făcut mare înaintea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu l-a făcut mare înaintea oamenilor.
Edictul lui Constantin cel Mare l-a găsit pe Sfântul Nicolae în temniţă. Prin edictul lui Constantin de recunoaştere a creştinismului ca religie de stat, la anul 313, Sf. Nicolae împreună cu toţi creştinii de prin temniţele imperiului roman sunt puşi în libertate.
La 325, printre cei 318 Sfinţi Părinţi ai primului Sinod ecumenic de la Niceea era şi ierarhul Nicolae. Soborul s-a convocat pentru a stăvili marea erezie a arianismului, care tăgăduia divinitatea lui Iisus. Atunci s-a cunoscut râvna sa pentru adevăr, care a trecut măsura. Căci Sfântul Nicolae l-a pălmuit pe ereticul Arie pentru hulirea lui că Iisus n-ar fi Fiul lui Dumnezeu, ci numai o făptură a lui Dumnezeu. Hulire vrednică de bătaie, căci Arie săpa la temeliile creştinismului, în care stătea sau cădea creştinismul, cu dumnezeirea sau nedumnezeirea Înaintemergătorului său. Deci Sfinţii Părinţi amărându-se pentru palma Sfântului Nicolae, i-au luat omoforul arhieriei. La porunca Maicii Domnului i l-au dat înapoi. De atunci este zugrăvită Maica Domnului şi Domnul Hristos cu omoforul pe icoana Sfântului Nicolae.
Iată deci pasiunea pentru adevăr cum n-au mai avut-o ceilalţi Sfinţi Părinţi!
Tot aici se pot socoti şi intervenţiile energice ale sfântului, când în două rânduri erau condamnaţi la moarte nişte nevinovaţi şi i-a scăpat.
Aşa, odată, într-o mare secată, a aprovizionat cu grâu cetatea sa, scăpând-o de foamete.
A scăpat de mizerie şi păcat trei fete sărace, înzestrându-le pe ascuns ca să se poată căsători.
Inima lui de părinte al creştinilor a ars ca o făclie. Poate că şi aici stă o taină a sfinţeniei lui: capacitatea lui de suferinţă, suferinţa pe care o aduna de la toţi, [ceea ce] îi făcea iubirea mai strălucitoare, şi care apoi mai multă suferinţă atrăgea, sporind focul iubirii sale de oameni.
Suferinţa şi iubirea cresc în progresie.
Iată o taină a luminătorilor lumii. Aceeaşi explicaţie o au şi minunile ce le-a făcut Dumnezeu ca răsplată a oamenilor pentru dragostea lor de marele ierarh. Căci Dumnezeu e făcătorul de minuni întru sfinţii Săi. Iar marea minune – şi din ce în ce mai rară între oameni – e tocmai această lumină a inimii, care nu are hotar mormântul. Aşa se face că Dumnezeu o laudă cu faptele mai presus de fire în numele iubiţilor Săi iubitori de oameni”.
(Părintele Arsenie Boca, Seminţe duhovniceşti, Editura Lumea credintei, 2009
Pictura Parintelui Arsenie la Biserica din Draganescu" class="_46-i img" height="403" src="https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/s843x403/1395109_612715565454168_1058024616_n.jpg" style="left: -2px; top: -1px;" width="289" /></div>
</a></div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-79923773571697982402013-11-23T22:52:00.000+02:002013-11-23T22:56:30.138+02:00La mansa<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPJg4vc03pwXIRA0p1ujsS5V2hH4sjpogbFThFtFLxNvSKjKcktqYK-Oui0Ncv2XzPYS0lpH0aWA5zCbjdVI9sOepMLauPIKMf6BtQMpeGk-6q-59BQe7f-8INQEfcaut_bDkBPDDz5FE/s1600/Toamn+air.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPJg4vc03pwXIRA0p1ujsS5V2hH4sjpogbFThFtFLxNvSKjKcktqYK-Oui0Ncv2XzPYS0lpH0aWA5zCbjdVI9sOepMLauPIKMf6BtQMpeGk-6q-59BQe7f-8INQEfcaut_bDkBPDDz5FE/s320/Toamn+air.jpg" width="320" /></a></div>
Nu cred ca stiu lucruri mari despre avioane, dar cu doua frunze nu m-as teme a zbura.<br />
Calatorie placuta cu Toamn Air!<br />
<br /><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-44030967997700068492013-10-26T22:44:00.001+03:002013-10-26T22:54:44.968+03:00Bucurii la Palat<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMC_rpV0N81IQ9SCxCFPIHGQf3nDrIyLpPczTrz7fIrpphfPbRYI_SloACpt1t_dEdqiTRZU0JJT5q8E_C8_d9vvEnjzgFyYQ7h4bbHBYiEG0Vl5qfVqjq93cbNjdftuL8xoaHwISZ0hg/s1600/De+Sfantul+Dimitrie+la+Palatul+Mogosoaia,+ziua+de+botez+a+lui+Tu+006.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMC_rpV0N81IQ9SCxCFPIHGQf3nDrIyLpPczTrz7fIrpphfPbRYI_SloACpt1t_dEdqiTRZU0JJT5q8E_C8_d9vvEnjzgFyYQ7h4bbHBYiEG0Vl5qfVqjq93cbNjdftuL8xoaHwISZ0hg/s320/De+Sfantul+Dimitrie+la+Palatul+Mogosoaia,+ziua+de+botez+a+lui+Tu+006.jpg" width="240" /></a></div>
De ziua Sfantului Dimitrie al Tesalonicului, Izvoritorul de mir, drumurile si gindurile ma purtara catre Palatul Mogosoaia, a carui biserica , ctitoria vrednicului de pomenire Constantin Brancoveanu, are pana maine spre inchinare , Sfinte Moaste, ale necunoscutilor din temnitele comuniste de la Aiud.Invelit in tesatura cu fireturi, pana ieri a izvorit mir cat sa umpli o sticla intreaga cel putin.Azi , din smerenie, pe care sfintii o dobandesc , dar nu si-o recunosc , spre a nu se mandri, aceste Sfinte Moaste nu au izvorit mir, din smerenie, caci era praznuirea Sfantului Dimitrie Izvoritorul de Mir al Tesalonicului.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieNzl7nplk1nyLk94DLcYG37AiCOFmxht5WUEAvZMzj8fT71ui6yqYlbOpZfDKGRdqyircxiNrNDYjebzbLQQGIOKFBcMlFGVgcKK09e1EvKUH0lOY-bVhjvWhN5BRaE_Fs-OC8HBbxyg/s1600/De+Sfantul+Dimitrie+la+Palatul+Mogosoaia,+ziua+de+botez+a+lui+Tu+012.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieNzl7nplk1nyLk94DLcYG37AiCOFmxht5WUEAvZMzj8fT71ui6yqYlbOpZfDKGRdqyircxiNrNDYjebzbLQQGIOKFBcMlFGVgcKK09e1EvKUH0lOY-bVhjvWhN5BRaE_Fs-OC8HBbxyg/s320/De+Sfantul+Dimitrie+la+Palatul+Mogosoaia,+ziua+de+botez+a+lui+Tu+012.jpg" width="240" /></a></div>
In biserica preotii botezau un copil.Plangea frumos, muzical, puternic, izbinditor.Era mai degraba un strigat de invingator decit un plins de frica.<br />
M-am rugat pentru el ca sa-l pazeasca Dumnezeu si Sfantul de la Aiud de toate uraciunile vazute si nevazute.Si sa-i mantuiasca neamul care ales-a o zi de mare cinste ca a Sfantului Dimitrie Izvoritorul de Mir,ca pruncul sa primeasca Taina Sfantului Botez.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaDpUXj3RfWIWOw3XLi3KGmMThtgLTcUZLWFEAzSrTNn79OQDdA3ZnRe4S0RwCTgSBWtvQyjN2ZX85IlXHMLsPQCANPIQaxJRlUBmQBormuZG63x2jGtviP4-8WwHC_Kbke5VHhbYWlWM/s1600/De+Sfantul+Dimitrie+la+Palatul+Mogosoaia,+ziua+de+botez+a+lui+Tu+011.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaDpUXj3RfWIWOw3XLi3KGmMThtgLTcUZLWFEAzSrTNn79OQDdA3ZnRe4S0RwCTgSBWtvQyjN2ZX85IlXHMLsPQCANPIQaxJRlUBmQBormuZG63x2jGtviP4-8WwHC_Kbke5VHhbYWlWM/s320/De+Sfantul+Dimitrie+la+Palatul+Mogosoaia,+ziua+de+botez+a+lui+Tu+011.jpg" width="240" /></a></div>
Lumea statea linistita intr-un sir in bisericuta cu dechidere ingusta.Asteptau sa ajunga a se inchina la Sfintele Moaste.De o parte copilul primea Taina Sfantului Botez asa cum de cealalta parte cindva in temnitele comuniste cei ce-si aparau prin marturisire dreapta credinta primeau botezul sfintitor al suferintei prin mucenicie.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRenxgoI6fofcQJmIAQYh3K30jjw63SGerVRH2YmZvAdOFCE36AJ9FeaPn8PU7szguo-i7IShBk33ii9tyWX1eRFmOP_c9TvpJfQEM9Y9jgeqZg7auY9DSyczk6UmsEZPtM8JkREcJr_0/s1600/De+Sfantul+Dimitrie+la+Palatul+Mogosoaia,+ziua+de+botez+a+lui+Tu+009.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRenxgoI6fofcQJmIAQYh3K30jjw63SGerVRH2YmZvAdOFCE36AJ9FeaPn8PU7szguo-i7IShBk33ii9tyWX1eRFmOP_c9TvpJfQEM9Y9jgeqZg7auY9DSyczk6UmsEZPtM8JkREcJr_0/s320/De+Sfantul+Dimitrie+la+Palatul+Mogosoaia,+ziua+de+botez+a+lui+Tu+009.jpg" width="240" /></a></div>
Cameramanul a iesit primul, statusem toata slujba botezului si ascultasem cu atentie, l-a,m intrebat cum il cheama pe micut.O clipa a tacut si a parut incurcat, am zambit gindului ca realitatea pe care o filmezi te separa de realitatea in care traiesti.I-am zimbit si am ridicat din sprincene, semn ca-mi cer scuze pentru intrebare, abea atunci mi-am dat seama cit de concentrat fusese pentru ceea ce facuse.<br />
<br />
Mi-a spus numele copilului!Un nume care inseamna ,, daruit de Dumnezeu``, apoi ceea ce era de asteptat...acei oameni conturati de lumina primita prin Taina Sfantului Botez , laolalta cu tineretea fara batrinete .<br />
<br />
A fost un dar de la Sfantul Dimitrie, o invitatie la un botez la care nu stiam ca voi fi, pe care invitatie am primit-o de la Sfantul de la Aiud, caci fara el nu stiu de ajungeam azi acolo...desi la Palatul Mogosoaia pot sa ajung de cate ori imi e dor, caci mi-e dor inexplicabil de locul cesta-acesta.<br />
<br />
<br />
LA MULTI ANI, copilas!<div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-67437824574431483992013-09-30T20:04:00.003+03:002013-09-30T20:11:38.829+03:00Fii optimist!<b>(</b><b><b><span style="color: black;">Pr. Petroniu Tănase)</span></b></b><br />
<b><b><span style="color: black;"> </span></b>M-am întâlnit cu părintele Stăniloae după ce
ieşise din închisoare şi, rugându-l să-mi dea un sfat duhovnicesc, mi-a
spus următoarele:</b><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<span style="color: #fce5cd;"><span style="font-size: large;"><b>“Fii optimist. </b></span></span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXPgybPtqUj5CfdEcrXjxl_NYt3sbyGLOAh1WYyxqQLZ7OV_ofiZNLk9rMwJxbtktwwP821JWNFvyn89cwNwpXQXUETjJoQWp_-5O0f6lylrYubBlm78kvGSW60wtSYhoJXjpL7D_maCc/s1600/augustul+lui+septembrie,+sfarsit+si+inceput+,+a.d.+2013+020.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXPgybPtqUj5CfdEcrXjxl_NYt3sbyGLOAh1WYyxqQLZ7OV_ofiZNLk9rMwJxbtktwwP821JWNFvyn89cwNwpXQXUETjJoQWp_-5O0f6lylrYubBlm78kvGSW60wtSYhoJXjpL7D_maCc/s320/augustul+lui+septembrie,+sfarsit+si+inceput+,+a.d.+2013+020.jpg" width="320" /></a></div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhy1n13vXhAG3woArwOaaC5izdY-qXuzvpXfTuqW44uL5Z_xujHJCVw809eOPYrhWJ0NeVmwbtqmfIJJSxmu6VPp1y3f_0-0LgOhBku8xVdliF7GUDtBXLI0dWVkxNTgNn2377cosAkJLk/s1600/augustul+lui+septembrie,+sfarsit+si+inceput+,+a.d.+2013+120.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhy1n13vXhAG3woArwOaaC5izdY-qXuzvpXfTuqW44uL5Z_xujHJCVw809eOPYrhWJ0NeVmwbtqmfIJJSxmu6VPp1y3f_0-0LgOhBku8xVdliF7GUDtBXLI0dWVkxNTgNn2377cosAkJLk/s320/augustul+lui+septembrie,+sfarsit+si+inceput+,+a.d.+2013+120.jpg" width="240" /></a><span style="color: #fce5cd;"><span style="font-size: large;"><b>Roagă-te necontenit, lasă-te în voia lui Dumnezeu, mulţumeşte-I pentru toate.</b> <b> Nu te lega de nimic din cele vremelnice.</b></span>
<span style="font-size: large;"><b> Slujeşte pe aproapele tău cu toată dragostea şi dăruirea; nu numai cât are nevoie, ci mai mult.</b></span>
<span style="font-size: large;"><b> Viaţa să-ţi fie hotărâtă, fără compromisuri şi confuzii, limpede.</b></span>
<span style="font-size: large;"><b> Crezul tău să-ţi fie viu: viaţă, nu teorie.</b></span>
<span style="font-size: large;"><b> Nu pierde din vedere ţinta spre care alergi; să nu ne înecăm în marea vieţii”.</b></span></span><br />
<br />
<br />
<span style="color: #fce5cd; font-size: xx-small;"><b><a href="http://sfantulmunteathos.wordpress.com/2013/09/30/crestinismul-redus-la-esente-sfaturile-parintele-dumitru-staniloae-catre-parintele-petroniu-tanase/">http://sfantulmunteathos.wordpress.com/2013/09/30/crestinismul-redus-la-esente-sfaturile-parintele-dumitru-staniloae-catre-parintele-petroniu-tanase/</a> </b></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2l7nXbtuvdVvO0mTArWpYheVOurDmic_lja39Tr0FpGm3LrLDYSyUByykYl4dYjj7ucGoTcexJnxVAzr0AgP-TSMlz9oVwGGkilgT-74bHDr3psQaLFDFJFcJmTf7LW63EkphawRAJsM/s1600/augustul+lui+septembrie,+sfarsit+si+inceput+,+a.d.+2013+034.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2l7nXbtuvdVvO0mTArWpYheVOurDmic_lja39Tr0FpGm3LrLDYSyUByykYl4dYjj7ucGoTcexJnxVAzr0AgP-TSMlz9oVwGGkilgT-74bHDr3psQaLFDFJFcJmTf7LW63EkphawRAJsM/s320/augustul+lui+septembrie,+sfarsit+si+inceput+,+a.d.+2013+034.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<b><span style="color: black;"> </span></b><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-23112117322517239572013-08-06T18:37:00.001+03:002013-09-20T14:32:04.527+03:00<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" style="width: 98%px;"><tbody>
<tr><td background="img/mediu_sus.jpg" width="528"><div align="center" class="style32">
<img height="22" src="http://ucenic.go.ro/img/quote.jpg" width="400" /><span class="style33"><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ftnref1" id="_sus" name="_sus" title=""> </a></span></div>
</td>
<td width="39"><img height="40" src="http://ucenic.go.ro/img/mediu_colt_sus_dr.jpg" width="39" /></td>
</tr>
<tr>
<td background="img/mediu_lateral_stanga.jpg"></td>
<td bgcolor="#D0E7A0" valign="top"><table align="center" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" style="width: 100%px;">
<tbody>
<tr>
<td><br /></td>
</tr>
<tr>
<td><div align="center">
<div align="center">
<b>SCHIMBAREA LA FATA A LUI HRISTOS - TRANSFIGURARE A CREATIEI</b></div>
</div>
</td>
</tr>
<tr>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td> Actele, evenimentele din iconomia
creatiei si a mântuirii sunt reînnoite si actualizate viu în viata
Bisericii. Savârsite “Apax” - “odata” (Evr. 9: 7, 26-27; 1 Petru 3,
18) - în istorie, odata pentru totdeauna, ele calauzesc neîncetat
istoria, deschizându-i cale catre Împaratie.<br />
Toate s-au rasadit liturgic în
calendarul Bisericii, într-un etern “astazi” - “simeron” - numele
timpului lui Dumnezeu (Ps. 2, 7; Lc. 2, 11; Fapt. Apost. 13, 33);
“astazi ” fiind numele timpului lui Dumnezeu, al eternitatii; care
coboara în timp pentru a uni timpul nostru cu eternitatea. În acelasi
”astazi” se reveleaza si actul nasterii Domnului din veci: “Fiul Meu
esti Tu, Eu astazi Te-am nascut” (Ps. 2, 7) si al nasterii în istorie:
“Astazi vi S-a nascut Mântuitor Care este Hristos Domnul, în cetatea
lui David” (Lc. 2, 11).<br />
Sarbatoarea liturgica ne face
contemporani cu evenimentul divin care ne împartaseste harul
dumnezeiesc, al “Celui Care jertfeste si Care Se jertfeste”, pentru
care crestinul, de asemenea în stare de oferire jertfelnica, rosteste:
“Cinei Tale celei de taina, astazi, Fiul lui Dumnezeu, partas ma
primeste”. A. Schmemann observa profund ca “aceasta identificare între
ceea ce se petrece astazi si ceea ce s-a petrecut în vremea aceea
este desavârsit reala ” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn1">[i]</a>[1].
Aceasta, fundamental, pentru ca faptul divin s-a plinit “pentru noi,
oamenii, si pentru a noastra mântuire”, si când noi participam la el,
traim în timpul lui Dumnezeu.<a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn1" id="_ednref1" name="_ednref1" title=""></a><br />
Fiecare eveniment divin îsi imprima în
noi, în timpul nostru, pecetea sa unica si angajeaza istoria într-un
mod propriu. Acestui angajament al nostru, al fapturii umane, fata de
Schimbarea la Fata a lui Hristos, dedicam eseul de fata.<br />
<div align="center">
*</div>
<div align="center">
* *</div>
Mai întâi, contextul evenimentului. Se
apropia acel moment pe care Mântuitorul, în chip deosebit, îl
numeste: “Ceasul Meu”, “Ceasul ca sa fie preaslavit Fiul Omului” (In.
12, 23) - preaslavire în sens divin, pascal, prin moartea si Învierea
Sa.<br />
Dupa ce strabatuse proniator partile
Tirului si ale Sidonului, si hranise multimile la Marea Galileii, El
vine numai cu ucenicii în Cezareea lui Filip. Aici, în Galileea,
într-un pamânt al neamurilor, le pune în fata tema capitala: revelarea
identitatii Sale. Iisus îi întreaba: “Cine zic oamenii ca sunt Eu,
Fiul Omului?” - El cere deci judecata simpla a oamenilor, a poporului,
privind actul de semnificatie capitala, ontologica, pentru întreaga
umanitate, actul Întruparii Sale.<br />
Adânc, în ultima instanta, în omul
creat, originar, “dupa Chipul lui Dumnezeu”, deci dupa Chipul din veci
al Fiului, fiecare om poarta aceasta mostenire. Or, Iisus Hristos vrea
sa restaureze propria Sa pecete din si în “tot omul ce vine în lume”
(Ioan 1, 9).<br />
Prin expresia: “Fiul Omului”, Mântuitorul “desemneaza Dumnezeirea Sa”, observa adânc Sf. Ioan Gura de Aur <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn2">[i]</a>[2]:
“Dumnezeirea Întrupata”. Înca Sfântul Irineu tâlcuise întelepciunea
iconomiei divine a Întruparii: “Fiul lui Dumnezeu Celui Prea-Înalt,
Care prin Lege si Profeti fagaduise sa faca Mântuirea Sa vizibila
pentru tot trupul [...], Acest Fiu al lui Dumnezeu S-a facut Fiu al
Omului, pentru ca pe om sa-l faca fiu al lui Dumnezeu” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn2" id="_ednref2" name="_ednref2" title="">[i]</a>[3].<a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn3" id="_ednref3" name="_ednref3" title=""></a><br />
Apostolii raspund asemenea glasurilor
din multime: “Unii, Ioan Botezatorul; altii, Ilie; altii, Ieremia sau
unul dintre prooroci” (Mt. 16, 14).<br />
Atunci îi întreaba direct: “Dar voi
cine ziceti ca sunt?” Chiar forma întrebarii cere o reflexie “mai
înalta”, mai precisa. În numele Apostolilor raspunde Simon-Petru: “Tu
esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.”<br />
Într-adevar, raspunsul contine
precizia Revelatiei. Tot Sfântul Ioan Gura-de-Aur arata ca, în
marturia Apostolului, “trebuie vazuta nu o parere omeneasca, ci o
dogma divina” [1][4]. Hristos-Mesia, “Unsul lui Dumnezeu” este, în
acelasi timp, Fiul lui Dumnezeu. Psalmistul proclamase acest adevar,
unind, în aceeasi invocatie, “Unsul lui Dumnezeu” (Cor. 2, 2) si
marturia Tatalui ceresc: “Tu esti Fiul Meu, Eu astazi Te-am nascut” (Ps.
2, 7). Deci, cu certitudine, în marturia Apostolului este revelata,
de catre Tatal, dogma fundamentala a Întruparii, a Mântuirii, a
Bisericii întemeiate pe Dumnezeu-Omul - Hristos, Fiul lui Dumnezeu
Celui viu. Acest fapt este confirmat de cuvintele Mântuitorului:
“Fericit esti, Simone, fiul lui Iona, ca nu trup si sânge ti-au
descoperit tie aceasta, ci Tatal Meu Cel din ceruri.” Si adauga: “Si
Eu îti zic tie ca tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica
Mea si portile iadului nu o vor birui” (Mt. 16, 17-18).<a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn4" id="_ednref4" name="_ednref4" title=""></a><br />
Acelasi Hrisostom tâlcuieste aici,
semnificativ, numele de: “Simon, fiul lui Iona” cu care i se adreseaza
Apostolului: “«Esti Simon, fiul lui Iona». Întrucât L-ai proclamat pe
adevaratul Meu Tata” - observa Sf. Ioan Gura-de-Aur - “voi proclama si
Eu la rândul Meu numele celui care ti-a dat viata. Tot astfel cum tu
esti fiul lui Iona, Eu sunt Fiul Tatalui ceresc. Într-adevar, parea
inutil sa adauge: «esti fiul lui Iona»; dar, întrucât Petru Îl
marturisise pe Mântuitorul drept Fiul lui Dumnezeu, Iisus adauga
aceste cuvinte pentru a declara ca e tot atât de adevarat ca El este
Fiul lui Dumnezeu pe cât este ca Petru este fiul lui Iona. «Si Eu îti
spun ca esti Petru, si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea.» Pe
aceasta piatra, adica pe credinta marturisirii tale” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn5" id="_ednref5" name="_ednref5" title="">[i]</a>[5], precizeaza Hrisostom.<br />
În acelasi duh explica si Sf. Leon al Romei: <i>“<b>Pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, si portile iadului nu o vor birui</b>.</i>
Adica, pe soliditatea acestei temelii, spune El, voi zidi un templu
etern, si maretia Bisericii Mele, care trebuie înaltata la cer, se va
ridica pe taria acestei credinte - <b><i>in hujus fidei firmitate consurget </i></b>” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn6" id="_ednref6" name="_ednref6" title="">[ii]</a>[6], - deci pe aceasta Revelatie care instituie credinta în Fiul lui Dumnezeu devenit om - Piatra de temelie a Bisericii.<br />
Si, privind tot mai adânc în unitatea
textului divin al Sfintei Scripturi, trebuie sa vedem o legatura între
Revelatia facuta de Tatal acum lui Petru, în marturisirea: <i>“Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”</i>, si Revelatia Parintelui ceresc facuta lui Petru, Iacov si Ioan pe Tabor: <i>“<b>Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta sa-L ascultati</b>” (Mt. 17, 5).</i>
Cea din Cezareea lui Filip o anticipa si o pregatea pe cea de pe
Tabor, a Schimbarii la Fata, dupa cum preamarirea de pe Tabor va
anticipa si pregati preamarirea de pe Golgota: a “Crucii si a Învierii
”, pe care Tatal o pronunta la invocatia Fiului: <i>“<b>Parinte, preaslaveste Numele Tau!</b> Atunci un glas veni din cer zicând: <b>L-am preaslavit si iarasi Îl voi preaslavi</b>” (In. 12, 28)</i>.<br />
Aceasta unitate a textului divin era
posibila doar pentru ca, în Hristos, în taina Întruparii, unitatea
între divin si uman era, dintru început, savârsita. Dumnezeirea în
Hristos era din momentul odraslirii, de la Duhul Sfânt si din sânul
Fecioarei; totul este întemeiat pe întelepciunea planului divin si
este împartasire iconomica a lui Dumnezeu, a slavei Sale, pentru
oameni.<br />
Dupa aceasta descoperire, coborând
de-a lungul râului Iordan, Iisus a început sa le arate ucenicilor ca
El trebuia sa mearga la Ierusalim, pentru Patimile si Învierea Sa: <i>“Pe când strabateau Galileea, Iisus le-a spus: <b>Fiul Omului va sa fie dat în mâinile oamenilor. Si-L vor omorî, dar a treia zi va învia.</b> Si ei s-au întristat foarte!” (Mt. 17, 22-23). - </i>Ucenicii
intra în panica. Viziunea lor despre Mesia, “inspirata” de farisei si
carturari, nu era aceeasi cu cea pe care o revela Iisus. În viziunea
lor nu se întrezarea taina Crucii, a mortii si Învierii. Iisus avea sa
le spuna lui Luca si Cleopa, pe drumul catre Emaus: <i>“Nu trebuia, oare, ca Hristos sa patimeasca acestea si asa sa intre în slava Sa?” (Lc. 24, 26).</i><br />
În aceasta stare de spirit, în care
Apostolii se lasa cuprinsi de panica, Petru se adreseaza lui Iisus,
spunându-I: <i>“Milostiv fii Tie, Doamne! Sa nu-Ti fie Tie aceasta!”</i> Iisus îi raspunde: <i>“Mergi înapoia Mea, satano! Sminteala Îmi esti; ca nu cugeti cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.” (Mt. 16, 22-23).</i><i></i><br />
Se întelege cuvântul grav, unic, rostit catre Petru, contrastând între: <i>“<b>Fericit esti Simone</b>”</i> si <i>“<b>Înapoia Mea, satano</b>!”</i>
- care reprezinta propriu-zis deosebirea radicala între gândirea,
vointa lui Dumnezeu, si gândurile insuflate oamenilor de Satan (<i>”satan”</i>
înseamna vrajmas, potrivnic), care nu accepta Crucea, actul prin care
demonul e învins. - În aceasta stare de spirit, Iisus cheama multimea
si pe ucenici si le vorbeste si mai limpede despre aceasta lege
fundamentala a creatiei, atât în originea cât si în mântuirea ei, care
este Crucea.: <i>“<b>Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea în fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie</b>” (Lc. 9, 23).</i><br />
Dar, totodata, le da si aceasta mângâiere puternica, zicându-le: <i>“<b>Adevarat
graiesc voua ca sunt unii, din cei care stau aici, care nu vor gusta
moartea, pâna ce nu vor vedea Împaratia lui Dumnezeu, venind întru
putere</b>” (Mc. 9,1).</i> Cu aceasta fagaduinta se deschide calea spre Tabor.<br />
<br clear="all" />
----------------------------------------------------------------------------------------------------<br />
Parinti si teologi ai Bisericii,
începând cu Proclu al Constantinopolului si Vasile al Seleuciei,
Andrei Criteanul, Ioan Damaschin, apoi Grigore Palama, renuntând la
interpretarea eshatologica, vor tâlcui în acest sens fagaduinta
Mântuitorului. Redam interpretarea lui Proclu al Constantinopolului: <i>“Aici
El nu vorbeste despre a doua Sa venire în slava, ci despre Schimbarea
Sa la Fata, pe munte. Si într-adevar, atunci când s-a petrecut
Schimbarea la Fata, pe munte, Hristos Domnul a aratat ucenicilor Sai
ceva din slava Regalitatii Sale Dumnezeiesti negraite” </i><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn7" id="_ednref7" name="_ednref7" title="">[iii]</a>[7].<br />
Sa redam acum referatul biblic al
Transfigurarii, dupa Sf. Evanghelist Marcu; text întemeiat, precum se
stie, pe propovaduirea Sf. Apostol Petru - martor direct al
evenimentului: <i>“Si dupa sase zile a luat Iisus cu Sine pe Petru si
pe Iacov si pe Ioan si i-a dus într-un munte înalt, deosebi pe ei
singuri si S-a schimbat la fata înaintea lor. Si vesmintele Lui s-au
facut stralucitoare, albe foarte, ca zapada, cum nu poate înalbi asa
pe pamânt înalbitorul. Si li s-a aratat Ilie împreuna cu Moise si
vorbeau cu Iisus. Si raspunzând Petru, a zis lui Iisus: Învatatorule,
bine este noua sa fim aici; si sa facem trei colibe: Tie una si lui
Moise una si lui Ilie una. Caci nu stia ce sa spuna, fiindca erau
înspaimântati. Si s-a facut un nor, umbrindu-i si s-a facut un glas din
nor, zicând: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, pe Acesta sa-L ascultati.
Si, deodata, privind ei împrejur, n-au mai vazut pe nimeni decât pe
Iisus, singur cu ei. Si coborându-se ei din munte, le-a poruncit ca
nimanui sa nu spuna cele ce vazusera, decât numai când Fiul Omului va
învia din morti. Iar ei au tinut cuvântul, întrebându-se între ei: Ce
înseamna a învia din morti?” (Mc. 9, 2-10)</i>. Fata de acest text,
asemanator cu cel al Sfântului Evanghelist Matei, aflam un adaos la
Sfântul Evanghelist Luca, unde se precizeaza ca Moise si Ilie <i>“vorbeau despre sfârsitul Lui, pe care avea sa-l împlineasca în Ierusalim” (Lc. 9, 31)</i>.<br />
Parintii Bisericii care au tâlcuit
acest eveniment divin - din Apus citam pe Sf. Leon al Romei, iar din
Rasarit pe Sf. Ioan Gura de Aur - sunt unanim de acord ca motivul
fundamental al Transfigurarii a fost “ridicarea ucenicilor din starea
lor de neliniste, de fervoarea Crucii si a mortii, prin revelarea si
pregustarea pe Tabor a slavei Învierii Fiului lui Dumnezeu facut Om. <br />
Cât de puternic era cutremurul
sufletului lor la vestirea de catre Hristos a suferintelor Lui, si cât
de neasteptat si negrait era darul oferit tot de Hristos acum pe
Tabor, vom întelege din cuvântul lui Petru mai ales: <i>“Învatatorule, bine este noua aici; sa facem trei colibe” (Luca 9, 33).</i> Voia, pe de o parte, sa înlature tragismul patimilor, si pe de alta, sa eternizeze clipa Taborului.<br />
Un interpret din zilele noastre,
George Habra, analizând iconomia Schimbarii la Fata, evoca faptul ca
Petru, mereu obsedat de fobia de a-L vedea pe Hristos omorât potrivit
predictiei Sale, zice: <i>“Bine este noua sa ramânem aici ” (Mc. 9, 5), </i>decât sa mai mergem la Ierusalim. <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn8" id="_ednref8" name="_ednref8" title="">[iv]</a>[8]<br />
Îndeosebi o omilie atribuita Sf.
Efrem Sirul ne ofera o viziune care se ridica la înaltimea
evenimentului. Pentru ortodoxia si frumusetea marturiei sale de
credinta, o redam în extenso: <i>“Oamenii despre care El spune ca nu
vor gusta moartea înainte de a vedea chipul venirii Sale sunt cei pe
care El i-a luat cu Sine pentru a urca pe Munte si carora le-a aratat
cum va veni în ziua de apoi, în slava Sa dumnezeiasca si în trupul Sau
omenesc. El i-a luat cu Sine pe Munte pentru a le arata ca El este
Fiul, si al Carui Parinte este.</i><i></i><br />
<i> Atunci când El i-a întrebat: “<b>Cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul Omului?</b>
Iar ei au raspuns: Unii, Ioan Botezatorul; altii, Ilie; altii,
Ieremia sau unul dintre prooroci” (Mat. 16, 13-14). Iata pentru ce El
i-a luat pe Munte. El le-a aratat ca nu este Eremia, ci Cel Care îl
sfintise si îl rânduise pe Eremia înca din pântecele mamei sale
(Eremia 1, 5); ca nu este unul dintre prooroci, ci Domnul proorocilor,
Cel Care i-a trimis pe ei toti. El le-a mai aratat ca este facatorul
cerului si al pamântului, Domnul celor vii si celor morti. În sfârsit,
El a poruncit cerului aducându-l pe Ilie; a poruncit pamântului si l-a
înviat pe Moise.</i><i></i><br />
<i> El i-a luat cu Sine pe Munte
pentru a le arata ca este Fiul lui Dumnezeu, nascut din Tatal înainte
de toti vecii, si în vremea aceea întrupat din Fecioara Maria.</i><i></i><br />
<i> El i-a luat cu Sine pe Munte
pentru a le arata slava Dumnezeirii Sale si a le face cunoscut ca este
Mântuitorul lui Israel, asa cum El aratase prin prooroci. El a voit
sa faca în asa fel încât ei sa nu se sminteasca la vederea patimilor
Sale luate de buna voie pe care avea sa le îndure pentru noi în firea
Sa omeneasca. Ei Îl cunosteau, într-adevar, ca Om, dar nu stiau ca era
Dumnezeu; Îl cunosteau ca Fiu al Mariei, ca Om traind cu ei în lume,
dar pe Munte El le-a aratat ca era Fiul lui Dumnezeu, si Dumnezeu
însusi.</i><i></i><br />
<i> Ei Îl vazusera mâncând si bând,
lucrând si odihnindu-se, atipind si dormind, îndurând teama pâna la
stropi de sudoare, toate lucruri ce nu pareau de fel potrivite firii
Lui dumnezeiesti, ci doar omenescului Sau. Iata de ce El i-a luat pe
munte, pentru ca Tatal sa-L numeasca Fiul Sau si le-a aratat ca era cu
adevarat Fiul Sau si Dumnezeu.</i><i></i><br />
<i> I-a luat pe munte si le-a aratat
Împaratia Sa mai înainte de a îndura patimile, puterea Sa înaintea
mortii Sale, slava Sa înaintea batjocurilor si marirea Sa înaintea
rusinii. Astfel, atunci când El avea sa fie prins si rastignit de catre
evrei, Apostolii Sai aveau sa stie ca n-o îngaduise din slabiciune ci
de buna voie, pentru mântuirea lumii.</i><i></i><br />
<i> El i-a luat pe munte si le-a
aratat, înaintea Învierii Sale, slava Dumnezeirii Sale; astfel, atunci
când El avea sa învie din morti în slava firii Sale dumnezeiesti, ei
vor recunoaste ca El nu primise aceasta slava ca rasplata pentru
suferinta Sa, ca si când ar fi avut nevoie, ci ca o avusese din veci,
alaturi de Tatal si împreuna cu Tatal, dupa cum o spune chiar El în
ajunul patimilor luate de buna voie: «<b>Si acum, preaslaveste-Ma Tu, Parinte, la Tine Însuti, cu slava pe care am avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea</b>»“ (In. 17, 5). <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn9" id="_ednref9" name="_ednref9" title="">[v]</a>[9]</i><i></i><br />
În acelasi duh, parintele Staniloae comenteaza: <i>“Schimbarea
la Fata a lui Hristos pe Tabor le dadea Apostolilor dovada anticipata
a Învierii si Dumnezeirii Sale si a mântuirii tuturor celor ce vor
crede în El, spre a le confirma marturia lor data Lui prin Petru la
Cezareea lui Filipi, ca El este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu,
confirmare cu atât mai necesara cu cât, dupa acea marturisire a lui
Petru, Hristos le vorbise despre moartea ce o va avea de îndurat, dar
din care va învia, ceea ce le produsese Apostolilor o sminteala de
natura sa le slabeasca marturia data despre dumnezeirea Sa. Hristos le
arata astfel ca, între dumnezeirea Sa si jertfa Sa ca om pentru
oameni, nu e o contrazicere, ci ca tocmai prin aceasta jertfa se va
arata marirea iubirii Sale dumnezeiesti. Cu cât e mai înalt Dumnezeu,
cu atât e în stare de o mai mare smerire din iubire pentru oameni.</i><i></i><br />
<i> Necontrazicerea între marirea Sa
dumnezeiasca si smerirea Sa prin întrupare si jertfa Sa ca om, o
arata Hristos si în faptul stralucirii ce o va da umanitatii Sale prin
aceasta smerire, care a mers pâna la jertfa.</i><i></i><br />
<i> Umanitatea Lui va deveni, prin
jertfa, mediu al luminii dumnezeiesti, stralucitoare, prin fata Lui ca
soarele, prin vesmintele Lui ca zapada. E o lumina care, desi se
arata prin fata omeneasca materiala, are totusi un caracter spiritual,
asa cum se arata lumina bunatatii pe fata omului si cu deosebire în
nimbul sfintilor.” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn10" id="_ednref10" name="_ednref10" title="">[vi]</a>[10]</i><br />
Ceea ce ne sugereaza Parintele
Staniloae si trebuie relevat teologic în manifestarea slavei de pe
Tabor este ceea ce am subliniat si mai înainte, lucrul sacru al
iconomiei divine. Slava lui Dumnezeu s-a aratat pentru ucenici si pentru
noi toti, s-a aratat slava lui Hristos <i>“<b>vizibil</b>”</i> - slava pe care o avea în Sine, o purta neîncetat, si pe care o comunica iconomic, mai ales prin Cruce si Înviere.<br />
Sfântul Ioan Damaschin ofera în acest sens o marturie limpede a sfintei Traditii: <i>“Iisus
Hristos, pe Muntele Taborului, luându-i cu Sine pe cei ce se
distingeau printr-o culme a virtutilor, le-a aparut schimbat la fata. În
fata ucenicilor Sai este schimbat la fata Cel Care este întotdeauna
plin de slava si stralucind de lumina Dumnezeirii. Caci, fiind nascut
din veci; si nu dupa aceea a luat fiinta, si slava. Din Tatal,
într-adevar, El Îsi are obârsia, dar fara început si în afara
timpului, El Care are, cu adevarat, splendoarea slavei si întrupat El
este Acelasi, El Care ramâne în lumina dumnezeiasca... El S-a schimbat
la fata, asadar, nu luând ceea ce nu era, ci aratând ucenicilor Sai
ceea ce era, deschizându-le ochii si, din orbi precum erau, facându-i
vazatori. Asta înseamna: «El se schimba la fata în fata lor». Caci,
ramânând El însusi în identitatea Sa, El Se arata acum ucenicilor sub
un alt aspect decât cel sub care Se aratase mai înainte.” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn11" id="_ednref11" name="_ednref11" title="">[vii]</a>[11]</i><i></i><br />
Cosma de Ierusalim, în consens cu
traditia Bisericii, afirma ca printr-un imn actualizarea acestei slave
vesnice de pe Tabor: <i>“Pentru a confirma iconomia slavei Tale,
Hristoase Dumnezeule, ai stralucit pe Tabor asa precum esti din veci
si precum Te înalti deasupra norilor.”</i> <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn12" id="_ednref12" name="_ednref12" title="">[viii]</a>[12]<br />
Din aceasta slava divina, necreata,
Hristos îi învredniceste si pe Apostoli sa se împartaseasca,
luminându-i si purtându-i catre preaslavirea luminii vesnice.<br />
Si, în acelasi timp, de neomis,
îndeosebi în ce priveste Traditia Rasariteana, Lumina care a stralucit
din El, de pe fata Lui, peste ucenici, iluminându-i, îndumnezeindu-i
si pe ei, era Lumina divina din eternitatea slavei lui Dumnezeu. Din
Traditia rasariteana aducem aici marturia, mai întâi din acelasi Cosma
de Ierusalim:<br />
Acelasi Cosma de Ierusalim arata în acest sens: <i>“Atunci
când Firea Ta neschimbatoare s-a amestecat cu firea noastra
omeneasca, ea a stralucit inefabil, revelând ucenicilor firea
Dumnezeirii care îi e asemanatoare, fiind nemateriala” </i><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn13" id="_ednref13" name="_ednref13" title="">[ix]</a>[13]. <br />
Invocam aici, odata mai mult, marturia teologului Luminii necreate, Sfântul Grigorie Palama: Pe Tabor <i>“Hristos
nu a manifestat o alta stralucire decât cea pe care o avea deja în
chip nevazut. El avea, ascunsa în carnea Sa, stralucirea firii
Dumnezeiesti ” </i><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn14" id="_ednref14" name="_ednref14" title="">[x]</a>[14].<br />
Iar, într-una din omiliile despre Transfigurarea Domnului, Sfântul Grigorie teologhiseste: <i>“Or,
în vreme ce Se ruga, El stralucea astfel si raspândea aceasta Lumina
tainica acelora dintre ucenici pe care îi alesese, în prezenta celor
mai mari dintre profeti, pentru a arata ca rugaciunea e cea care
dobândeste aceasta fericita contemplare, si pentru ca noi sa aflam ca
apropiindu-ne de Dumnezeu prin virtuti si unindu-ne cu El prin Duh
putem dobândi vederea acestei straluciri ” </i><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn15" id="_ednref15" name="_ednref15" title="">[xi]</a>[15]; si explica: <i>“Domnul
nostru Iisus Hristos avea în El însusi aceasta stralucire; de aceea
El însusi nu avea nevoie sa se roage pentru a face sa straluceasca
trupul Sau de dumnezeiasca Lumina, dar arata în ce chip va fi daruita
Sfintilor stralucirea lui Dumnezeu si cum o vor vedea ei. Într-adevar,
«atunci cei drepti vor straluci ca soarele în Împaratia Tatalui lor»
(Mt. 13, 43). Astfel, o data deveniti în întregime dumnezeiasca
Lumina, si ca niste lastari ai Luminii dumnezeiesti, ei Îl vor vedea pe
Hristos stralucind negrait, în chip dumnezeiesc si tainic, El a Carui
slava, iesind în chip firesc din Dumnezeirea Sa, s-a aratat pe Tabor
aidoma împartasita de Trupul Sau, din pricina unirii ipostatice.
Asadar, si datorita unei asemenea Lumini Chipul Sau stralucea asemenea
soarelui ”</i> <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn16" id="_ednref16" name="_ednref16" title="">[xii]</a>[16].<br />
Si, se întelege, în aceasta unire
ipostatica, Dumnezeu Cuvântul face sa treaca, în chip pascal, în Duhul
Sfânt, firea Sa omeneasca prin Cruce si moartea despre care vorbea cu
Moise si Ilie, sus, pe Tabor. Si, în acelasi timp, El pregusta
Învierea pe care o descopera ucenicilor ca marturie a Dumnezeirii Sale; o
marturie vie, împartasita, a Slavei dumnezeiesti fara care Apostolii
nu L-ar fi putut cotempla în Slava. Sfântul Grigorie Palama întareste:
<i>“Aceasta Lumina este deci cea a Dumnezeirii, si ea este necreata.”</i>
Atunci când Hristos S-a schimbat la Fata, spun teologii, “nu a
dobândit ceva ce nu avea, ci aratându-Se ucenicilor asa cum era,
deschizându-le ochii si facându-se vazut acestor orbi".<a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn17" id="_ednref17" name="_ednref17" title="">[xiii]</a>[17]<br />
Trebuie observat ca finalul evenimentului este tot atât de semnificativ. Dupa mesajul Parintelui ceresc: <i>“<b>Acesta este Fiul Meu cel iubit, pe Acesta sa-L scultati</b>” (Mc. 9, 7)</i>, Evanghelia adauga: <i>“Si deodata, privind ei împrejur, n-au mai vazut pe nmeni decât pe Iisus, singur cu ei” (Mc. 9, 8).</i>
Iisus singur. Apostolii primisera mesajul: certitudinea ca Iisus este
Mesia, Fiul, Trimisul Tatalui ceresc în istorie. Pe Tabor ei se gaseau
în meta-istorie, cea care da, prin Revelatie, sensul istoriei.<br />
Începând de acum, în chip vizibil,
în El este destinul comun: al Lui si al Apostolilor; al tuturor
oamenilor si al creatiei. El <i>Singur</i>, dar ca Trimis al Tatalui în Duhul Sfânt, El concret, personal, ca Unicul devenit Om din Treime, este <i>“<b>Calea, Adevarul si Viata</b>” (Ioan 14, 6)</i> lumii. Si anume, Calea catre viata, catre Înviere. Caci, <i>“coborându-se
ei din munte, le-a poruncit ca nimanui sa nu spuna cele ce vazusera,
decât numai când Fiul Omului va învia din morti. Iar ei au tinut
cuvântul, întrebându-se între ei: Ce înseamna a învia din morti?” (Mc.
9, 9-10)</i>. Tema esentiala în constiinta lor devine acum Învierea.
Mai precis, legatura între Rastignire, moarte si Înviere, si - dupa
evenimentul la care participasera - unitatea de acum înainte de
nedesfacut între Transfigurare si Înviere; Transfigurarea ca usa si
cale de acces catre întelegerea Învierii.<br />
Pentru luminarea acestei taine a
Taborului, asa cum observa Sf. Grigore Palama, Iisus le-a deschis
ochii, “vederea duhovniceasca”. Iar prin ei, si prin actele divine
care s-au succedat, aceasta deschidere, luminare duhovniceasca, va
deveni o conditie fundamentala a interpretarii Scripturii, Traditiei,
Istoriei - o exigenta si conditie esentiala a vietii Bisericii,
chemata la pregatirea proniatoare a Transfigurarii naturii, a
creatiei, în sânul istoriei.<b> </b><b></b><br />
<div align="center">
<b>Transfigurarea naturii</b></div>
Ceea ce ne apare mai semnificativ în
Transfigurarea Domnului, odata cu caracterul sau iconomic, este si
faptul ca evenimentul are loc înaintea Crucii, Mortii si Învierii
Mântuitorului, ca o anticipare, pregatire, sublimare a acestor acte
sacre.<br />
Dar atunci, savârsita pentru noi si
în aceasta relatie cu moartea si Învierea lui Hristos, Transfigurarea
este un dar oferit naturii noastre, creatiei si, tot în relatie,
desigur, cu moartea si Învierea noastra.<br />
În acest sens, iluminarea savârsita
în spiritul Sfântului Apostol Petru este revelatoare. În a doua
Epistola, am zice - în ajunul trecerii lui pe tarmul celalalt, cel al
vesniciei - Apostolul, vestind celor ce <i>“au dobândit o credinta de acelasi pret” (2 Petru 1,1)</i> si stiind, precum afirma, <i>“ca degraba voi lepada cortul acesta, precum mi-a aratat Domnul nostru Iisus Hristos” (1,14)</i>, evoca tocmai acest eveniment si act al Transfigurarii. Sfîntul Petru precizeaza: <i>“V-am
adus la cunostinta puterea Domnului Iisus Hristos si venirea Lui nu
luându-ne dupa basme mestesugite, ci vazând slava Lui cu ochii nostri.
Caci El a primit de la Dumnezeu-Tatal cinste si slava atunci când,
din înaltimea slavei, un glas ca acesta a venit catre El: Acesta este
Fiul Meu cel iubit, întru Care bine am voit. Si acest glas noi l-am
auzit, pogorându-se din cer, pe când eram cu Domnul în muntele cel
sfânt. Avem astfel întarirea cuvântului proorocesc, la care bine
faceti luând aminte, ca la o faclie ce straluceste în loc întunecos,
pâna când se va lumina de ziua si Luceafarul va rasari în inimile
voastre” (vers. 16-19)</i>. Apostolul vede, aplica si traieste
Transfigurarea în propria lui viata. El dezvaluie lumina si puterea
Taborului pe care a contemplat-o cu ochii lui, prin care s-a facut haric
<i>“partas dumnezeiestii firi “ (v. 4)</i> - subliniem aceasta sintagma - <i>“<b>sa va faceti partasi dumnezeiestii firi</b>”</i>
- îndemn si marturie unica, precum se stie, în revelatia biblica,
prin care el da întelesul cel mai adânc al Taborului si face din
Schimbarea la Fata o lege si dimensiune capitala a vietii noastre
crestine.<br />
Astfel, experienta si marturia
aceasta a Apostolului este de o însemnatate cruciala pentru constiinta
crestina si umana în general.<br />
Mai mult, întrucât moartea si
Învierea Domnului s-au petrecut la interval minim, divin calculat,
dupa Transfigurarea Sa, anume când “a sosit ceasul”, iar moartea si
învierea noastra, a trupurilor, se savârsesc în alte conditii,
determinate eshatologic, transfigurarea noastra, a fapturii, ni se
reveleaza ca o vocatie si drept cel mai actual act al conditiei
noastre.<br />
Se întelege, mai întâi
transfigurarea naturii, a persoanei umane. S-a observat, ucenicii erau
înspaimântati de vestirea mortii Domnului, si Mântuitorul i-a scos
din aceasta stare prin Transfigurare si participarea lor la slava Sa.<br />
E de la sine înteles ca în Biserica,
în viata crestina, tot prin puterea Transfigurarii transformam
spectrul mortii, ca si al judecatii însasi. În acest duh, troparul
sarbatorii invoca harul Dumnezeirii: <i>“Schimbatu-Te-ai la Fata în
munte, Hristoase Dumnezeule, aratând ucenicilor Tai slava Ta, pe cât li
se putea. Straluceasca si noua, pacatosilor, lumina Ta cea pururea
fiitoare, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, datatorule de
lumina, slava Tie”.</i><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn18" id="_ednref18" name="_ednref18" title="">[xiv]</a>[18]<i> </i>De altfel, acesta este întelesul catre care ne conduce Revelatia biblica.<br />
Aceasta lumina a Transfigurarii o
împartaseste Hristos prin Biserica, acum si aici, prin cuvântul
Evangheliei si prin Sfintele Sale Taine. Daca în Evanghelia dupa Ioan
nu a mai fost repetat actul Transfigurarii, fiind prezent în toate cele
trei Evanghelii sinoptice, se poate spune ca avem aici o exegeza a ei
raportata direct la viata noastra. Într-o asemenea perspectiva trebuie
sa vedem cuvântul Mântuitorului: <i>”Adevarat, adevarat zic voua:
Cel ce asculta cuvântul Meu si crede în Cel ce M-a trimis are viata
vesnica si la judecata nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viata.
Adevarat, adevarat zic voua, ca vine ceasul si acum este, când mortii
vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si cei ce vor auzi vor învia.
Caci, precum Tatal are viata în Sine, asa I-a dat si Fiului sa aiba
viata în Sine (Ioan 5, 24-26)</i>. <br />
Precum se observa, timpul este la prezent: <i>“asculta, crede, are, vine, este”</i>. Si iarasi:<i> ”vine vremea si acum este, când mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si care vor auzi vor fi vii.”</i>
E de la sine înteles ca este vorba de învierea din moartea spirituala
produsa de pacat; nu de moartea fizica, trupeasca; de asemenea, de
învierea spirituala <u>de aici si de acum</u>, nu de învierea
trupurilor (a celor din cimitire) si de Judecata Universala, despre
care Mântuitorul vorbeste mai jos, când spune: <i>“<b>vine ceasul
în care toti cei din morminte vor auzi glasul Lui; Si vor iesi cei
care au facut cele bune, spre învierea vietii, iar cei care au facut
cele rele, spre învierea judecatii</b> “ (Ioan 5, 28-29)</i>.<br />
Stim ca exista doua morti si doua învieri. Dumnezeu i-a poruncit si l-a prevenit pe Adam: <i>“Iar
din pomul cunostintei binelui si raului sa nu manânci, caci, în ziua
în care vei mânca din el, vei muri negresit!” (Fac. 2, 17)</i>.<br />
Constiinta crestina s-a întrebat: A
murit Adam în ziua în care a pacatuit? Trupeste n-a murit atunci. Dar
spiritual, atunci a murit, prin neascultarea poruncii lui Dumnezeu si
consimtamântul cu duhul la unirea cu cele muritoare. În duh este
începutul si al vietii si al mortii. În acest înteles tâlcuieste Sf.
Grigore Palama: <i>“Domnul numeste morti pe cei ce traiesc în
desertaciunea acestei lumi; El nu i-a îngaduit ucenicului care Îi
cerea sa-l lase sa-si înmormânteze tatal, ci i-a spus sa lase mortii
(dupa duh) sa-si îngroape mortii (dupa trup). Domnul numeste deci
morti pe cei ce traiesc trupeste, dar al caror suflet e deja mort;
despartirea sufletului de trup este moartea trupului, iar despartirea
sufletului de Dumnezeu este moartea sufletului; adevarata moarte este
deci cea a sufletului. Dumnezeu vorbea despre aceasta moarte atunci
când i-a spus lui Adam, aflat înca în Rai: În ziua în care vei mânca
din rodul pomului oprit, cu moarte vei muri. Din clipa caderii,
sufletul lui Adam, despartit de Dumnezeu, a murit, desi Adam a mai
trait, trupeste, pâna la vârsta de noua sute treizeci de ani”</i> <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn19" id="_ednref19" name="_ednref19" title="">[xv]</a>[19].<br />
Atunci, asa precum este o moarte în
amândoua sensurile: a sufletelor si a trupurilor, la fel exista si
doua învieri: a sufletelor si a trupurilor. Sfântul Macarie da ca un
fel de marturie a experientei duhovnicesti: <i>“Învierea sufletelor moarte se produce înca de acum; dar învierea trupurilor nu se va petrece decât în ziua de apoi.” </i><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn20" id="_ednref20" name="_ednref20" title="">[xvi]</a>[20]<br />
Cu certitudine, învierea sufletelor
de aici si acum este capitala si decisiva. Nu putem omite faptul de
adânca semnificatie: <i>“Dumnezeu n-a facut moartea si nu se bucura de pieirea celor vii” (Întelepciunea lui Solomon 1, 13)</i>. - Pentru ca <i>“plata pacatului este moartea” (Rom. 6, 23)</i>. Hristos a gustat moartea <i>“ca sa surpe prin moartea Sa pe cel ce are stapânirea mortii, adica pe diavolul” (Evr. 2, 14)</i>.<br />
Dar Dumnezeu, Care poate scoate binele chiar si din rau, spre pilda ca în cazul dreptului Iosif <i>(Fac. 50, 18-20)</i>, a îngaduit moartea, precum învata Biserica, si <i>“<b>pentru ca raul sa nu ramâna nemuritor</b>.” </i>Exprimam acest adevar profund în rugaciunea de dezlegare pentru cei morti: <i>“Dar,
pentru ca rautatea sa nu ramâna nemuritoare, din iubire de oameni ai
poruncit ca amestecul acesta, negraita legatura dintre trup si suflet,
sa se taie, sa se desfaca, Dumnezeule al parintilor nostri. Asa încât
sufletul sa mearga acolo de unde si fiinta si-a luat <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn21" id="_ednref21" name="_ednref21" title="">[xvii]</a>[21], pâna la învierea cea de obste, iar trupul sa se întoarca întru acelea din care a si fost alcatuit.”</i><i></i><br />
Or, aici se pune întrebarea
fundamentala: în moartea fizica, trupeasca, moare deplin si definitiv
raul? Existenta iadului demonstreaza ca în moartea fizica nu este
desfiintat raul. Atunci, el trebuie desfiintat în duh, <i>”aici si acum”</i>,
mai înainte de moartea fizica. Atunci, odata mai mult, ni se
descopera însemnatatea extraordinara a Transfigurarii Domnului pentru
ucenici, înainte de Crucea si moartea Sa, si însemnatatea
Transfigurarii, a sarbatorii Schimbarii la Fata, în viata Bisericii.
În pericopa Apostolului pe care o citim în slujba Botezului, îl auzim
pe Sfântul Pavel rostind: <i>“Socotiti-va ca sunteti morti pacatului, dar vii pentru Dumnezeu în Hristos Iisus Domnul nostru” (Rom. 6, 11)</i>.
- Omorârea în duh, acum si aici, a pacatului este reala moarte a
rautatii, mai adânca decât moartea fizica. Si învierea de aici,
spirituala, este începutul si adevarata înviere. În acest înteles
luminos si revelator, Sfântul Macarie, tâlcuind viziunea descrisa de
Profetul Ezechiel <i>(1, 1-20)</i>, se adreseaza sufletului credincios: <i>“Daca
ai devenit tron al lui Dumnezeu, daca Împaratul ceresc te conduce,
daca sufletul tau a devenit ochi duhovnicesc si lumina, daca te-ai
hranit din aceasta hrana duhovniceasca si ai baut apa vie, daca te-ai
învesmântat în vesmintele inefabilei Lumini, daca omul tau launtric
s-a întarit în cunoasterea si neclintirea acestora, atunci tu traiesti
cu adevarat viata vesnica si de acum sufletul tau odihneste în
Dumnezeu” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn22" id="_ednref22" name="_ednref22" title="">[xviii]</a>[22].</i><i></i><br />
.... Acest fapt e de o însemnatate
capitala: transfigurarea naturii o înfaptuieste Iisus Hristos în Duhul
Sfânt, prin om; dar o înfaptuieste prin omul transfigurat. Altfel o
prihaneste, o polueaza.<br />
Trebuie, de asemenea, aratat ca
aceasta arvuna duhovniceasca din lumina Transfigurarii nu priveste
doar sufletul, ci întreaga noastra fire: sufletul si trupul, acesta din
urma în menirea lui de a deveni <i>“templu al Duhului Sfânt”.</i> Întru aceasta darul Taborului poate fi numit <i>“o preînchipuire a Împaratiei lui Dumnezeu” </i><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn23" id="_ednref23" name="_ednref23" title="">[xix]</a>[23]<i> </i><i></i><br />
.... Tainele Bisericii, Liturghia,
rugaciunea lui Iisus, asceza si viata în Duhul lui Hristos, toate
poarta în ele nucleul Transfigurarii. Înca în ritualul Tainei
Botezului se aude chemarea Apostolului: <i>“Considerati-va morti pacatului si vii pentru Dumnezeu în Iisus Hristos” (Rom. 6, 11)</i>.<br />
Iar în Liturghie si în lucrarea
Rugaciunii Inimii, credinciosul ortodox se împartaseste deopotriva si
din Taina Numelui lui Iisus, si din cea a Trupului si Sângelui Sau,
dobândind un gaj al Transfigurarii si Învierii. Taina euharistica <i>“înseamna a deveni salas Duhului Sfânt în vederea unirii cu Hristos”</i>, sau - cum marturisea Sfântul Serafim de Sarov - <i>“<b>telul vietii crestine este dobândirea Duhului Sfânt</b>”</i>, a <i>“Duhului vietii în IisusuHristos” (Rom. 8, 2)</i>.<br />
S-a observat ca pe Tabor întreaga Treime a participat, de altfel ca în orice act divin. <br />
EXAPOSTILAIRE<br />
<i> “Lumina Tatalui, O, Cuvinte, în
lumina am vazut pe Tabor lumina Care este Tatal si lumina Care este
Duhul luminând toata faptura”.</i><br />
Si, întreaga creatie participa si traieste, pregusta biruinta asupra mortii împreuna cu Hristos <i>“cu moartea pe moarte calcând”</i>. <i>“Pentru ce, asadar, pentru care învatatura</i> - se întreaba Andrei Criteanul - <i>s-a savârsit Schimbarea la Fata?”</i> Si tot el raspunde: <i>“Pentru
a arata slava Dumnezeirii Sale, dar si frumusetea în care, cu putin
înainte mai în ascuns, iar acum în stralucire, El a transformat
aceasta fire care a auzit: «Tarâna esti, în tarâna te vei întoarce».<a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn24" id="_ednref24" name="_ednref24" title="">[xx]</a>[24]
Este ceea ce sarbatorim astazi: îndumnezeirea firii noastre, o
schimbare în bine, iesirea si înaltarea din ceea ce este dupa fire
catre ceea ce este mai presus de fire”.</i> <i>..........DE UNDE E CITATUL ........ </i>Sa
simti Dumnezeirea coborând, îndumnezeind faptura, învrednicind
faptura de cunostinta vie a lui Dumnezeu, a prezentei Lui în omul
creat dupa Chipul Lui, si în vocatia nesfârsita a asemanarii cu El. Si,
de neomis, cunostinta, comuniune limpede exprimata, fara confuzie
panteista: <i>“Spunem ca Îl cunoastem pe Dumnezeu prin energiile Sale </i>- scrie Sfântul Vasile - <i>dar nu ne straduim sa ne apropiem de esenta însasi. Caci energiile Sale coboara pâna la noi, dar esenta Sa ramâne de neatins”.<a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn25" id="_ednref25" name="_ednref25" title="">[xxi]</a>[25] </i>Energii
care iradiaza, se raspândesc asemenea luminii, fiind lumina,
stralucind în persoana umana si cuprinzând întreaga existenta din jur,
transfigurând-o. Într-una din viziunile sublime ale Sfântului Simion
Noul Teolog citim: <i>“Într-o zi, pe când se afla într-o rugaciune
adânca, iata ce vazu: în cugetul sau, vazduhul începu sa straluceasca;
fiind în chilia sa, i se parea ca se afla afara, la lumina zilei; or,
era noapte, în preajma ceasului întâi... Se scursera astfel mai multe
ceasuri: sfântul, în picioare, nu contenea sa-L preamareasca pe
Dumnezeu în cântari de slava, fara nici o abatere; el privea slava
care îl înconjura, fericirea de care se bucura Sfintii în sânul
vesniciei... În aceasta vreme, cu acelasi glas ca mai înainte, lumina
îi vorbi din nou, spunând: «Asa vor fi, dupa învierea din veacul
viitor, toti sfintii, învesmântati netrupeste în trupuri duhovnicesti,
mai usoare, mai subtile, mai mult facute sa se înalte, ori mai dense,
mai grele, mai atrase spre pamânt; prin aceasta se vor deosebi locul
si rangul apropierii de Dumnezeu pentru fiecare.»” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn26" id="_ednref26" name="_ednref26" title="">[xxii]</a>[26]</i><i></i><br />
Ni se comunica aici una din cele mai
exemplare viziuni si experiente duhovnicesti. Ceea ce este atât de
puternic revelator e tocmai ce sugeram mai sus, stralucirea,
raspândirea în jur a luminii divine în persoana harismatica,
participarea creatiei, a materiei: pe Tabor s-au revelat, transfigurati
nu doar Mântuitorul si vesmintele Lui, Apostolii Sai, chipurile si
întreaga lor faptura, ci si vazduhul din jurul lor. Troparul
sarbatorii ne încredinteaza: <i>“Lumina a Tatalui, Cuvinte, în lumina
am vazut pe Tabor lumina care este Tatal si lumina care este Duhul
luminând toata faptura”</i>.<br />
Astazi stiinta, fizica îndeosebi,
întâmpina prin descoperirile ei semnele spiritualizarii: “Materia
vibreaza si ea - afirma teoria lui Louis de Broglie - ea împrumuta
stralucirea luminii, transparenta ei uneori lasând sa se întrevada
multe planuri dincolo de realitatea imediata. Ea devine un receptacol
activ al transcendentei, asa cum spune Sfântul Maxim Marturisitorul: <i>«Dumnezeu
a zidit lumea vazuta si lumea nevazuta, asadar a facut sufletul si
trupul. Daca lumea vazuta e atât de frumoasa, cu atât mai mult va fi
cea nevazuta. Iar daca aceea este mai frumoasa si mai buna decât
aceasta, cu cât mai mult le va depasi pe amândoua Cel Care le-a
creat?» <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn27" id="_ednref27" name="_ednref27" title="">[xxiii]</a>[27].</i><br />
Transformarea naturii, a materiei, a
devenit o realitate prezenta. Mai mult, e sesizata chiar de
necredinciosi sursa, mobilul adânc care pune în miscare aceasta dinamica
a tehnicii zilelor noastre. “Un filosof ateu precum Kojev stabileste o
legatura între nasterea tehnicilor moderne si credinta în învierea
trupurilor întemeiata pe respectul pentru <i>«materialul»</i>
vietii... în numele unei credinte instalate în istorie. Crestinismul,
potrivit lui, a respins orice optiune pentru o istorie supusa
fatalitatii si distrugerii”.<a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn28" id="_ednref28" name="_ednref28" title="">[xxiv]</a>[28]<br />
Dar tocmai de distrugere trebuie
astazi ferita natura, creatia. De o altfel de distrugere decât acelea
de care vorbesc unele apocalipse fataliste. Ceea ce a creat Dumnezeu
nu poate fi distrus. Dumnezeu iubeste opera Sa si n-a menit-o
distrugerii. <i>“Caci darurile si chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua înapoi” (Rom. 11, 29)</i>. Dar noi putem polua atât natura în mijlocul careia traim, cât si pe noi însine.<br />
De aceea este o relatie adânca, de
nedesfacut, între transfigurarea omului prin Hristos în Duhul Sfânt,
si transfigurarea naturii. Nicolae Berdiaev atrage atentia asupra
angajamentului spiritual al omului: “Tehnica cere forta spiritului,
pentru ca omul sa nu fie nimicit”.<a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn29" id="_ednref29" name="_ednref29" title="">[xxv]</a>[29]<br />
Transformarea naturii nu se poate împlini autentic decât în lumina iubirii <i>«<b>che move il sol’ e l’altre stelle</b>»</i>. Citind acest vers al lui Dante, Olivier Clément reflecteaza adânc:<i>
“Iubirea creaza lumea, Hristos a transfigurat în chip tainic
universul. Acest Cosmos reîntregit, recreat, iluminat, ne este daruit în
Tainele Bisericii. El este înradacinarea noastra neclintita, nu doar
cereasca, ci si pamânteasca, pamântul nostru ceresc si cerul nostru
pamântesc, izvorul unei gândiri euharistice singura în stare sa
stapâneasca revolutia tehnologica”.<a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn30" id="_ednref30" name="_ednref30" title="">[xxvi]</a>[30]</i><i></i><br />
Dar, în transfigurarea naturii, o
misiune particulara are arta. Daca lumina divina a Transfigurarii nu
numai patrunde ci si înnoieste creatia, arta are menirea de a
participa la aceasta înnoire. Mircea Eliade vede în telul tuturor
artelor o revelatie. Simtim adesea în arta, în literatura, în muzica,
pictura sau sculptura, înca ecouri ale Paradisului pierdut. Un teolog,
gânditor si poet român, Nichifor Crainic, a scris chiar despre
aceasta tema o carte, care l-a si consacrat: <i>Nostalgia Paradisului .</i><i></i><br />
Vorbind despre Bach, Emil Cioran
spune de asemenea, privind muzica: “Umanitatea n-a cunoscut alt geniu
care sa fi prezentat cu mai mult patos drama caderii în timp si
nostalgia Paradisului pierdut. Evolutiile muzicii sale îti dau o
senzatie grandioasa de ascensiune în spirala spre ceruri. Cu Bach ne
simtim la poarta Paradisului, niciodata în el.” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn31" id="_ednref31" name="_ednref31" title="">[xxvii]</a>[31]<br />
În Paradisul pierdut nu acesta
ramâne doar referinta noastra originara. Odata cu viziunea mesianica a
Vechiului Testament, chiar dupa Cadere, cu Proto-Evanghelia,
constiinta umana se îndreapta spre un nou Paradis, în Hristos.
Învierea, Înaltarea, Cinzecimea deschid sensul creatiei, al istoriei, si
deci al artei, spre un cer nou si un pamânt nou, spre un nou Paradis.
Iar Transfigurarea este sursa de inspiratie care însufleteste
spiritul.<br />
Arta, în toate expresiile ei -
cuvântul, melosul, imaginea - nu se poate inspira autentic decât din
Lumina Taborului, din frumusetea lui Hristos care a stralucit în
mijlocul Profetilor, Apostolilor, a Creatiei însasi.<br />
Transfigurarea este menirea artei;
numai prin lumina ei poate transfigura lumea si o poate scoate din
formele, expresiile degradate pâna la satanism care, în loc sa
transfigureze, desfigureaza lumea.<br />
Împreuna cu Liturghia si în cultul
divin, care oglindeste cerul pe pamânt, precum s-a zis, creatia
artistica si cultura însasi trebuie sa-si redescopere radacinile
sacre. Cultura s-a nascut si trebuie sa renasca din cultul divin, sa se
inspire din el, poezia din poezia sacra a Psalmilor, Liturghiei, a
Imnelor Liturgice.<br />
Lumina sfintitoare a Transfigurarii e
simtita ca o energie vie, supranaturala, biruitoare, într-unul din
poemele lui Daniel Turcea (1945-1979):<br />
<b><i>lumina, acum</i></b><i> </i><i></i><br />
<i> Lumina, acum / apara-ma de mine
însumi / apropie-te / lumina, sfinteste / tarâna si gândul / nu eu /
ci tu / traieste în mine / neînvinsa”.</i> <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn32" id="_ednref32" name="_ednref32" title="">[xxviii]</a>[32]<i></i><br />
O asemenea lumina coboara, patrunde
prin cuvântul rugaciunii lui Iisus, daruindu-i pacea sofianica, isihia
inimii - lacas al Dumnezeirii:<i></i><br />
<i> <b>Stravezime</b></i><i></i><br />
<i> “Câta odihna / în suflet
pogoramânt / sofianic / strain, luminând / aproape cuvânt, aproape
ningere / numai taina si numai dar / nevazut / deasupra adâncului inimii
/ fara sa stiu / fara sa pot întelege” </i><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn33" id="_ednref33" name="_ednref33" title="">[xxix]</a>[33]<i>.</i> <br />
Îi da totodata si sa preguste, sa se împartaseasca din harul celei de a opta zi a Învierii: <br />
<div align="justify">
<b><i> Etern Acum</i></b><b><i></i></b></div>
<i> “Ziua a opta / fara sfârsit /
pogorându-se acum / potirul se-aprinde ! / ce nu vad / ce nu traiesc /
ce nu stiu / e viata / ce nu vad / e lumina / lânga ochii mei / lânga
buzele mele / si sub pleoape / acum !”</i> <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn34" id="_ednref34" name="_ednref34" title="">[xxx]</a>[34]<i>.</i><br />
<i> </i>Cu aceeasi deschidere a
sensibilitatii spirituale, a sensibilitatii duhovnicesti, traieste si
poeta, din aceeasi generatie, Christina Crâsmariu Craciunescu
(1956-1994), contemplând taboric existenta:<br />
<b><i>Teofanie</i></b><b><i></i></b><br />
<i> “În flori, în roade, în culori /
în orice miscare vazuta, învaluita / acelasi semn, aceeasi cale / un
salas / un înteles: / Lumina / Lina / Îndumnezeitoare” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn35" id="_ednref35" name="_ednref35" title="">[xxxi]</a>[35].</i><i></i><br />
<i> </i>Iar pentru poetul isihast V. Voiculescu, în iubirea Fiului lui Dumnezeu el Îi traieste prezenta, ascultându-I chemarea: <br />
<i> “Oricând gândesti la Mine cu iubire</i><i></i><br />
<i> E-o clipa din a doua Mea venire.”</i><i></i><br />
<i> </i>Ne îngaduim sa oferim o
legatura intima, harica, între rugaciunea de binecuvântare si cea de
încheiere a Sfintei Liturghii prin care se invoca textul Sfântului
Iacob: <i>“Toata darea de pret si tot darul desavârsit de sus este, de la Parintele luminilor”,</i> si poemul poetului român V. Voiculescu<br />
<div align="center">
................................... NEBUNUL ..................................................</div>
<i> </i>În orizontul muzicii
privirea ne este atrasa, cucerita, de o “renastere a cântarii vechi
rusesti consemnate printr-o semiografie speciala, care este definita
drept manifestarea cea mai înalta a spiritului într-un sunet.” Asa cum
o explica L.V. Siskina, conferentiar la Academia Teologica din
Moscova: la temeiul cântarii semiografice sta învatatura patristica
despre cele doua firi ale sunetului muzical, despre sunetele
pamântesti si ceresti, învatatura care porneste din cele doua cai ale
vietii: una care duce în afara, spre lume, iar cealalta ducând în
interior, spre Dumnezeu.<br />
<i> </i>Calea spre afara genereaza
un sunet pamântesc, trupesc, iar calea spre launtru genereaza sunetul
duhovnicesc, ceresc. Telul sunetului pamântesc este placerea estetica,
telul sunetului spiritual este mântuirea sufletului si preaslavirea
lui Dumnezeu... Drept cheie pentru întelegerea deosebirii dintre aceste
doua cai sunt citate cuvintele Fericitului Ieronim<i>: “Dumnezeu trebuie laudat nu cu glasul, ci cu inima.”</i> Iar drept scop, finalitate, se afirma: <i>“A cânta cu inima înseamna a însufleti sunetul cu sonoritate cereasca.” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn36" id="_ednref36" name="_ednref36" title="">[xxxii]</a>[36]</i><br />
<i> </i>Mentionam ca în Biserica
Ortodoxa Româna, înca din timpul Patriarhului Iustinian († 1977), s-a
introdus cântarea omofona, psaltica. Iar în prezent au luat fiinta
grupuri corale omofone sau pe mai multe voci, care se raspândesc
îndeosebi în orasele universitare sau cu Seminarii Teologice ale
tarii.<br />
<i> </i>O misiune transfiguratoare
deosebita revine icoanei. Simbioza între Teologia Luminii necreate,
careia Sfântul Grigore Palama i-a dat o marturie decisiva, si
renasterea icoanei ortodoxe, este cunoscuta. Putem pune semn de
analogie, asa precum în muzica sunetul ceresc din adâncul inimii
lumineaza sunetul exterior, la fel lumina divina necreata lumineaza
fondul icoanei. Precum se stie, în pictura traditionala ortodoxa se
manifesta în mod evident deschiderea cerului spre lume, prin ceea ce
numim “perspectiva inversa”, în care întreaga miscare a ansamblului
pictural este orientata catre privitor. Fondul auriu semnifica harul
divin, ilumineaza si proiecteaza spre noi chipul sfintelor persoane,
îmbratisând lumea, participând la bucuria ei, la aspiratiile ei, la
durerile ei. Psalmistul exprima sugestiv aceasta experienta
spirituala: <i>“Desteapta puterea Ta si vino sa ne mântuiesti pe noi.
Dumnezeule, întoarce-ne pe noi si arata fata Ta si ne vom mântui!”
(Ps. 79, 3-4)</i>.<br />
<i> </i>André Borrely explica, în
acelasi duh, referindu-se la icoana rusa: “Ea nu primeste lumina din
afara. Ea este cea care radiaza. Cum ar putea fi altfel, de vreme ce
Hristos este Lumina lumii? Întrega arta a icoanei este modelata de
aspiratia pe care omul o poarta în adâncul lui, pe care doar Sfânta
Treime îl poate împlini, si care se exprima prin cuvântul Bisericii
din slujba zilei de Marti din Saptamâna Mare: <i>«Dupa ce m-ai împodobit cu vesmântul slavei frumusetii Tale, fa-ma partas stralucitor Împaratiei Tale»”.</i> <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn37" id="_ednref37" name="_ednref37" title="">[xxxiii]</a>[37]<br />
<i> </i>Putem face aici referire,
spre ilustrare, la icoana Schimbarii la Fata, opera a lui Teofan
Grecul, iar din noua pictura ecleziala româneasca, la doua icoane - <i>Buna Vestire</i> si <i>Apocalipsa Sfântului Ioan</i>, opere ale pictorului contemporan Sorin Dumitrescu.<br />
<i> </i>Marturie a interiorului care
se reveleaza ne ofera, în spiritualitatea noastra româneasca, opera
sculpturala a lui Constantin Brâncusi, pe care Micul Larousse îl
caracterizeaza astfel: “El si-a redus operele la efecte pure de materie,
de volume si ritmuri”.<br />
<i> </i>Într-adevar, sculptura lui Brâncusi este spiritualizata prin vocatie. <i>“Copil fiind - </i>marturiseste el -<i>
îmi faceam o idee înalta despre misiunea de lumina a sculpturii. I-am
vazut pe tatal meu si pe bunicul meu postind si rugându-se înainte de
a ciopli lemnul cu barda pentru a face din el cruci, pentru a-l
scrijeli cu dalta, ca sa dea la iveala pe blana un trup rastignit ori
aripi de înger.”</i> <br />
<i> </i>Mai târziu, aflându-se
într-o manastire din Oltenia, Tismana, contemplând fresca ce o
înfatisa pe Maica Domnului în întâlnirea cu Sfânta Elisabeta care îi
arata ca va avea un Fiu, el reflecteaza: “...parea sa poarte în ea tot
viitorul; am avut atunci întâia presimtire: cele mai frumoase dintre
lucruri sunt cele ce privesc spre viitor.” Se întelege, spiritul lui
se misca sub impulsul necuprinsului divin, unicul care poarta
posibilitatea infinitului viitor, a nesfârsitei înnoiri. Brâncusi a
creat într-o asemenea viziune, mai precis, într-un suis al spiritului,
un “zbor” - cum spunea el. Explicându-si personal viziunea operei
sale <i>Pasarea Maiastra</i>, el exclama: <i>“<b>Eu nu creez
pasari, ci zboruri! Nu am cautat în toata viata mea decât esenta.
Zborul, ce fericire! Pasarea de Aur ... se zbate aprig... sa se înalte
spre ceruri.</b>”</i> Sintagma inspirat aleasa: <i>Pasarea de Aur</i> - asemenea culorii harului.<br />
<i> </i>Daca în icoana Ortodoxa
trupul, carnea se mistuie si chipul sfântului apare diafan
transfigurat pe fondul auriu al harului, Brâncusi se lupta si el, în
sculptura, cu materia polisata pâna la diafanie sa straluceasca, sa
dea chip transfigurat pietrei, fierului: “Mi-am lasat sculpturile sa
se joace cu cerul si cu oamenii, dovedind lumii ca este cu putinta o
sculptura a focului.” Adaugam aici înca o marturie de început: “Copil
fiind, am visat totdeauna ca as fi voit sa zbor printre arbori, spre
ceruri... De 45 ani port nostalgia visului acestuia... Iubesc tot ceea
ce se înalta.” Pentru a ilustra o asemenea opera putem invoca imagini
înfatisând: <i>Maiastra, Masa Tacerii, Poarta Sarutului </i>(aflata
într-o prima forma în cimitirul Montparnasse din Paris) - simbolizând
“viziunea iubirii fara de moarte” si Coloana Infinitului, semnificând
suisul, ca pe scara lui Iacob, “spre a ma afla - cum spunea Brâncusi -
foarte aproape de Dumnezeu: nu-mi mai trebuie decât sa întind o mâna
spre El”; sau, cum a fost definita de un critic prin fericita
sintagma: <i>“Forma spirituala a lumii”</i> (Dan BOTTA).<br />
<i> </i>De observat, sculptura
angajeaza cel mai deplin materia în spiritualizare, în transfigurare.
Pe lânga Brâncusi, socotim semnificativ sa evocam în eseul nostru <i>“Relicvariile”</i>
sculptorului român Laurentiu Mogosanu. În aceasta opera, artistul
exprima plastic relicve în 7 receptacole (simbolizând zilele creatiei),
descoperite în partea superioara, deci deschise luminii. Fiecare
relicva transpune trupul uman transfigurat, biruind legile firii,
trecerea de la perisabilitate la nestricaciune.<br />
<i> </i>Pentru a încheia, vom spune
ca transfigurarea naturii, a creatiei, rod continuu al transfigurarii
lui Hristos, este raspunsul pe care Revelatia, Biserica, îl da
tristetii si degradarii tragice a cosmosului nostru secularizat. Dilema
“marii alternative a lumii secularizate: sau Dumnezeu, sau omul” <a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_edn38" id="_ednref38" name="_ednref38" title="">[xxxiv]</a>[38] - nu poate primi decât o unica replica posibila si mântuitoare: în loc de “ori Dumnezeu, ori omul”, - <b>Dumnezeu-Omul</b><b>, Iisus Hristos</b>. Transfigurat si înviat: este chemarea omului, a crestinului, a transfigurarii lui aici si acum, în Iisus Hristos.<br />
<br />
<span lang="ro"> </span><br />
---------------------------------------------------------------------------------------------<br />
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" style="width: 527px;">
<tbody>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref1" id="_edn1" name="_edn1" title="">[i]</a>[1]A. Schmemann, <i>L’Eucharistie, Sacrement du Royaume</i>, trad. C. Andronikof, Paris, 1985, p. 222.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref2" id="_edn2" name="_edn2" title="">[i]</a>[2]Jean Chrysostome, <i>Homélies sur Saint Mathieu, </i>LIV, 1, Ed. J. Bareille, XII, Paris, 1868, p. 396.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref3" id="_edn3" name="_edn3" title="">[i]</a>[3]Saint Irenee de Lyon, <i>Contre les hérésies</i>, Ed. du Cerf, Paris, 1985, p. 302.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref4" id="_edn4" name="_edn4" title="">[i]</a>[4]<i>Op. cit.,</i> p. 397.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref5" id="_edn5" name="_edn5" title="">[i]</a>[5]<i>Op. cit.</i>, p. 398.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref6" id="_edn6" name="_edn6" title="">[ii]</a>[6]Leon le Grand, <i>Sermons, Tome IV, Sources Chrétiennes</i> n°200, Editions du Cerf, Paris, 1973, pp. 60-61.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref7" id="_edn7" name="_edn7" title="">[iii]</a>[7]<i>Joie de la Transfiguration (Bucuria Schimbarii la Fata)</i>, în<i> Les Pères d’Orient</i>, Textes présentés par Dom Michel Conne, Editions Abbaye de Bellefontaine, 1985, p. 83.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref8" id="_edn8" name="_edn8" title="">[iv]</a>[8]Georges Habra, <i>La Transfiguration, selon les Pères grecs</i>, Fontainebleau, 1974, p. 54.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref9" id="_edn9" name="_edn9" title="">[v]</a>[9]En: <i>Joie de la Transfiguration, d’après les Pères d’Orient, op. cit.</i>, pp. 99-101.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref10" id="_edn10" name="_edn10" title="">[vi]</a>[10]Dumitru Staniloae, <i>Iisus Hristos - lumina lumii si îndumnezeitorul omului, </i>Ed. Anastasia, Bucuresti, 1993, pp. 204-205.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref11" id="_edn11" name="_edn11" title="">[vii]</a>[11]<i>Joie de la Transfiguration, d’après les Pères d’Orient</i>, <i>op. cit.</i>, p. 199.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref12" id="_edn12" name="_edn12" title="">[viii]</a>[12]<i>Ibidem</i>, p. 213.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref13" id="_edn13" name="_edn13" title="">[ix]</a>[13]<i>Ibidem, </i>p. 213.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref14" id="_edn14" name="_edn14" title="">[x]</a>[14]<i>Ibidem, </i>p. 245.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref15" id="_edn15" name="_edn15" title="">[xi]</a>[15]<i>Ibidem</i>, p. 244.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref16" id="_edn16" name="_edn16" title="">[xii]</a>[16]<i>Ibidem</i>, p. 245.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref17" id="_edn17" name="_edn17" title="">[xiii]</a>[17]<i>Ibidem, </i>p. 245.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref18" id="_edn18" name="_edn18" title="">[xiv]</a>[18]<i>Troparul Schimbarii la Fata</i>, <i>Mineiul pe August</i>, Ed. Inst. Biblic si de Misiune al B.O.R., Bucuresti, 1989, p. 65.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref19" id="_edn19" name="_edn19" title="">[xv]</a>[19]<i>Scrisoare catre Xenia Monahia</i>, în: <i>La Lumière du Thabor</i>, n° 33, Fraternité Orthodoxe Saint Grégoire Palamas, Paris 1992, pp. 46-47. </td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref20" id="_edn20" name="_edn20" title="">[xvi]</a>[20]<i>Les homélies spirituelles de Saint Macaire - Le Saint-Esprit et le chrétien</i>, Editions Abbaye de Bellefontaine, 1984, p. 303.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref21" id="_edn21" name="_edn21" title="">[xvii]</a>[21]<i>Eccl. 12, 9</i></td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref22" id="_edn22" name="_edn22" title="">[xviii]</a>[22]<i>Les Homélies spirituelles de Saint Macarie, op. cit.</i>, p. 96.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref23" id="_edn23" name="_edn23" title="">[xix]</a>[23]cf. C. Andronikof, <i>Le sens de la Liturgie, </i>Cerf, Paris, 1988, p. 263.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref24" id="_edn24" name="_edn24" title="">[xx]</a>[24]<i>Fac. 3, 19.</i></td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref25" id="_edn25" name="_edn25" title="">[xxi]</a>[25]<i>Á Amphiloque</i>, <i>Lettre </i>234, PG XXXII col. 869, cité par G. Habra, <i>La Transfiguration..., </i>p. 81.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref26" id="_edn26" name="_edn26" title="">[xxii]</a>[26]Syméon le Nouveau Théologien, .......................????????..................pp. 93-97.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref27" id="_edn27" name="_edn27" title="">[xxiii]</a>[27]Lidia Staniloae, <i>Sur la lumière</i>, în <i>Contacts</i>, <i>Revue Française de l’Orthodoxie</i> <i>(Revue de Théologie et Spiritualité)</i>, fondée en 1949, Réd. en Chef Père M. Evdokimov, Trim. 1, 1993, Paris, p. 41.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref28" id="_edn28" name="_edn28" title="">[xxiv]</a>[28]cf. Jacques Sommet, <i>L’Image du Monde dans la société de ce temps,</i> dans <i>Le Point Théologique n° 49, </i>Paris, 1988, p. 16.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref29" id="_edn29" name="_edn29" title="">[xxv]</a>[29]<i>Métaphysique de la technique, </i>cf. Olivier Clément<i>, Le Christ - Terre des Vivants</i>, în <i>Spiritualité Orientale, n° </i>17, Abbaye de Bellefontaine, 1976, p. 161.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref30" id="_edn30" name="_edn30" title="">[xxvi]</a>[30]O. Clément, <i>op. cit.</i>, p. 162.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref31" id="_edn31" name="_edn31" title="">[xxvii]</a>[31]<i>Cioran si muzica</i>, Humanitas, p. 38.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref32" id="_edn32" name="_edn32" title="">[xxviii]</a>[32]Daniel Turcea<i>, L’Épiphanie</i>, trad. Anca Vasiliu, Orphée/La Différence, Lassay-les-Châteaux, 1997, p. 83.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref33" id="_edn33" name="_edn33" title="">[xxix]</a>[33] <i>Ibid</i>., p. 99.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref34" id="_edn34" name="_edn34" title="">[xxx]</a>[34] <i>Ibid.,</i> p. 49.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref35" id="_edn35" name="_edn35" title="">[xxxi]</a>[35] Christina Craciunescu, <i>Contacts, Révue Française de L’Orthodoxie, </i>no. 174, Paris, 1996, p. 88</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref36" id="_edn36" name="_edn36" title="">[xxxii]</a>[36]Referat tinut la Congresul de Teologie Ortodoxa, Bucuresti, 1 august 1996.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref37" id="_edn37" name="_edn37" title="">[xxxiii]</a>[37]<i>Troisème Apostiche Idiomèle</i>, vol. 6, în A. Borrely, <i>L’homme transfiguré, </i>Ed. du Cerf, Paris, 1975, p. 184.</td>
</tr>
<tr>
<td><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_ednref38" id="_edn38" name="_edn38" title="">[xxxiv]</a>[38]cf. <i>Le Point Théologique</i>, n° 49, Bauchesne, Paris, 1988, p. 85.</td>
</tr>
<tr>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><span class="style34"><a href="http://ucenic.go.ro/art4.htm#_sus" id="_ftnref1" name="_ftnref1" title=""><b>sus</b></a></span></td></tr>
</tbody></table>
</td></tr>
</tbody></table>
</td></tr>
</tbody></table>
<br /><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-34656653894429892702013-06-19T10:45:00.001+03:002013-06-23T21:26:45.007+03:00Lacrima de mir a parintelui Iustin, arhimandrit Iustin Parvu<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9wkC1SaUoxQlLe0uLCIKfhYiRJQ5JnC9c2wG_yt1fExqZ7bzsEwwcbMkpdB2CfZUHW4eIXYitbhYWCk2BiYSLSIqausgQy9Lq80vh1UC_6p6yh-UjsILbByQ8rC14pPykPMhiQYsIim8/s1600/944157_523864894329541_374440340_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="291" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9wkC1SaUoxQlLe0uLCIKfhYiRJQ5JnC9c2wG_yt1fExqZ7bzsEwwcbMkpdB2CfZUHW4eIXYitbhYWCk2BiYSLSIqausgQy9Lq80vh1UC_6p6yh-UjsILbByQ8rC14pPykPMhiQYsIim8/s320/944157_523864894329541_374440340_n.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Busuiocul arhimandritului Iustin Parvu a inmugurit inainte ca parintele sa fie inmormintat.Fotografia nu-mi apartine, dar minunile sunt de la Dumnezeu , ca si sfintii Lui!</td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td></tr>
</tbody></table>
Sfaturile Părintelui Iustin Pârvu<br />
<br />
* Să-i iubeşti şi să pătimeşti împreună cu cei săraci, ca şi tu să fii miluit de Dumnezeu.<br />
<br />
* Să nu-i mustri pe cei care au <span class="text_exposed_show">întristare
în inimă, ca să nu fii pedepsit cu acelaşi toiag şi căutănd pe cineva
care să te măngăie, să nu afli pe nimeni!* Aminteşte-ţi că şi tu ai
trup de ţărănă şi fă binele tuturor, fără deosebire.<br /> <br /> * Mai presus decât toate virtuţile este dreapta socoteală.<br /> * Să nu mustri pe nimeni pentru greşeala lui, ci să te consideri răspunzător pentru toate, chiar şi pentru greşeala aproapelui.<br /> <br /> * Mai bine să fiti dispreţuit, decât să dispreţuieşti pe altul. Mai bine să fiti nedreptăţit, decât să nedreptăţeşti .<br /> <br />
* Să nu locuieşti împreună cu omul mândru, ca să nu piardă sufletul
tău harul Sfântului Duh, şi astfel să devină sălaş al patimilor viclene
.<br /> <br /> * Cel care fuge de slava cea deşartă a lumii, unul ca acesta simte în sufletul său slava veacului ce va să fie .<br /> <br /> * Urăşte odihna şi traiul bun, ca să-ţi păzeşti gândurile tale netulburate.<br /> <br /> * Fereşte-te de întâlnirile cele multe şi îngrijeşte-te de sufletul tău, ca să-ţi păstrezi liniştea sufletească .<br /> <br /> * Păzeşte-te de păcatele cele mici, ca să nu cazi în cele mari .<br /> <br /> * Îţi este mai de folos să înviezi sufletul tău din patimi, cugetând la cele dumnezeieşti, decât să înviezi morţi.<br /> <br />
* Mulţi oameni au făcut lucruri minunate, au înviat morţi, s-au
ostenit să-i aducă pe cei înşelaţi la calea rnântuirii şi alte minuni
mari. Mulţi oameni au fost povăţuiţi cu ajutorul lor la cunoaşterea de
Dunmezeu. Mai târziu, însă, aceştia care au înviat morţi, au căzut în
patimi de ocară, ungănd astfel sufletul lor. Prin aceasta, prin faptele
lor păcătoase ce s-au făcut arătate, ei au smintit pe mulţi. În
realitate ei erau cei bolnavi şi în loc să se îngrijească de sănătatea
lor sufletească, au ieşit în marea lumii acesteia ca să tămăduiască şi
să mântuiască sufletele altora, pierzând astfel nădejdea ce o aveau în
Dumnezeu şi sufletele lor.<br /> <br /> * Cel care se scârbeşte de înşelarea
şi răspândirea minţii în cele lumeşti, vede înlăuntrul inimii sale pe
Stăpânul şi Domnul său.<br /> <br /> * Pentru ca Dumnezeu să ia în
considerare virtuţile noastre, trebuie ca ele să fie însoţite de
înfrânare trupească şi de conştiinţă curată.<br /> <br /> * Mai bine să locuieşti împreună cu vulturii decât cu cel lacom şi nesăţios.<br /> <br /> * Mai bine să trăieşti împreună cu cel infirm şi cu cel neînsemnat, decât cu cel mândru.<br /> <br />
* Mai bine să fiii prigonit, decât să prigoneşti; să fii răstignit,
decât să răstigneşti; să fii nedreptăţit, decât să nedreptăţeşti; să
fii clevetit, decât să cleveteşti.<br /> <br /> * Îndreptăţirea de sine nu are loc în viaţa creştinilor şi nu este cuprinsă nicăieri în învăţătura lui Hristos.<br /> <br />
* Dacă iubeşti blândeţea, vei avea pace în sufletul tău. Iar dacă te
vei învrednici să dobândeşti pacea. te vei bucura în orice încercare.<br /> <br />
* Dumnezeu rabdă toate neputinţele noastre. însă nu-l suferă pe cel
care tot timpul cărteşte, ci îl pedepseşte ca să-I îndrepte.<br /> <br /> * Gura şi inima, care în flecare încercare Îi mulţumesc Lui Dumnezeu, primesc binecuvântarea Lui şi harul dumnezeiesc.<br /> <br /> * Harului dumnezeiesc îi premerge smerita-cugetare, iar pedepsei, cugetarea semeaţă.<br /> <br />
* Atunci când viaţa ta este după Dumnezeu, să nu te întristezi pentru
necazurile şi relele tale pătimiri, căci Dumnezeu ţi le va ridica
într-o bună zi. Să nu te temi nici de<br /> <br /> moarte, pentru că Dumnezeu a pregătit bunătăţile cele viitoare ca să te facă mai presus de moarte.</span><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-90112996470968823432013-06-18T09:15:00.003+03:002013-06-18T12:26:23.511+03:00Pecetluiţi creştinismul cu mucenicia voastră<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZMdiJ9U2YlC1VsCHaGBLsXEGH8j__jyIS3fa53EE2RkJ7IB3UtpJ7S1vArw1scVozy17k12w3PcQ_N7ajzOxKFWpgrK5tiPwrfQQpmbgZIipnRbzZwDrhwdO6SIG2t9mW1NkrRI74Q0U/s1600/Parintele-Justin-Parvu-05-foto-Cristina-Nichitus-Roncea-Precum-in-cer2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZMdiJ9U2YlC1VsCHaGBLsXEGH8j__jyIS3fa53EE2RkJ7IB3UtpJ7S1vArw1scVozy17k12w3PcQ_N7ajzOxKFWpgrK5tiPwrfQQpmbgZIipnRbzZwDrhwdO6SIG2t9mW1NkrRI74Q0U/s320/Parintele-Justin-Parvu-05-foto-Cristina-Nichitus-Roncea-Precum-in-cer2.jpg" width="320" /></a></div>
<span id="yui_3_7_2_1_1371536057821_1926" style="background-color: white; color: navy; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.727272033691406px;">„Este
ştiut că Biserica a fost întotdeauna forţa şi rămâne forţa unui stat.
De aceea, duşmanii statului român încearcă să paralizeze Biserica. Nu mă
refer doar la străini, ci şi la românii care lovesc credinţa noastră.
Vedeţi scandalul icoanelor din şcoli sau vânzoleala din jurul legii
cultelor.<br />
Credinţa poporului român a fost mult încercată, şi ortodoxia a trecut
prin multe persecuţii. Numai că acum, prigonirea Bisericii îmbracă altă
formă. Vrăjmaşii vin cu "drepturile omului", cu "libertatea de
conştiinţă", după care se ascunde imoralitatea cea mai mare. Ţinta este
distrugerea neamului. Şi suntem atacaţi în ce este mai profund în noi:
credinţa strămoşească.”<br />
„Să te duci, române drag, fără frică, direct spre vârful sabiei, ca
străbunii noştri cei viteji, să te duci ca o torpilă japoneză, să mori
în braţe cu vrăjmaşul! Acum suntem exact ca în arena romană cu fiare
sălbatice – stai aici în mijlocul arenei şi aştepţi, ca şi creştinii de
odinioară, să dea drumul la lei. Aşteptaţi să fiţi sfâşiaţi, rupţi, altă
scăpare nu mai e! Lupta este deschisă. Luptaţi până la capăt! Nu vă
temeţi! Aşa cum a început creştinismul, aşa va şi sfârşi – în dureri şi
în suferinţă. <b id="yui_3_7_2_1_1371536057821_2032">Pecetluiţi creştinismul cu mucenicia voastră</b>!”Arhimandrit Iustin Parvu</span><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8z0I8__-OFWNQWgB0uptS9S_IREnB6m7i_eLgu1DB29Zabjt3kSkdbvTzUPgc27_yXLe-6Nb2TVpfQOfqHFXfKrp2_JfIfgFzEJ4TJOXIUx6uHxw448svh_Cud1YL7KfV2wOAMbMpIb8/s1600/1010493_385143548261157_57971163_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8z0I8__-OFWNQWgB0uptS9S_IREnB6m7i_eLgu1DB29Zabjt3kSkdbvTzUPgc27_yXLe-6Nb2TVpfQOfqHFXfKrp2_JfIfgFzEJ4TJOXIUx6uHxw448svh_Cud1YL7KfV2wOAMbMpIb8/s320/1010493_385143548261157_57971163_n.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-49324262082215729032013-06-17T12:03:00.003+03:002013-06-19T20:00:40.784+03:00Ne-a trimis un gind de rugaciune , parintele Iustin<div class="gen" id="content-area-ceaslov-header">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_0_e3TwJCY9Kj-dZoGPy0itS-28mOwTn3qTXi4lc2X6J_I0rVFuMOQNKhT5O9-8pezlvO9nhpTpmdsx1KdHNCAADXHXxT7svfyMzgrQjbEywvG9eC2MlSupcvQJVMNhPuXE6TaflYzk8/s1600/Diverse+014.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_0_e3TwJCY9Kj-dZoGPy0itS-28mOwTn3qTXi4lc2X6J_I0rVFuMOQNKhT5O9-8pezlvO9nhpTpmdsx1KdHNCAADXHXxT7svfyMzgrQjbEywvG9eC2MlSupcvQJVMNhPuXE6TaflYzk8/s320/Diverse+014.jpg" width="192" /></a></div>
<span class="yui_3_7_2_28_1371534253707_109" style="background-color: white; color: navy; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.727272033691406px;"><br />
</span>Un domn gasi ieri pe strada un porumbel bolnav.<br />
Nu era ranit , dar nu prea minca si nu voia sa zboare.<br />
O doamna a cautat pe internet fotografii cu pisici si a gasit pisicul pe umarul lui.<br />
Atit de mult i-a placut, ca fotografia fuse facuta wallpaper.<br />
Jumatate din crizantema alba din vaza aceea mica asezata in coltul camerei la icoana, fuse pirjolita.<br />
<br />
Toate aceste neinsemnate s-au intimplat ieri, cind <br />
<br />
Parintele Iustin adormi intru Domnul!<br />
<br />
<br />
De parca la fiecare dintre noi a venit , fie sa arate ca duhul cel sfant il tinem ca pe un porumbel bolnav, fie ca floarea rugaciunii si a iubirii e cuprinsa de jumatate cu foc nimicitor, fie ca ne poarta in rugaciunile lui si dincolo de viata aceasta.<br />
<br />
La noi teii sunt inmiresmati, sunt aproape scuturati.., trecuta vremea lor....<br />
In Poiana Teiului unde a adormit parintele Iustin, ne-am aflat in preajma unui sfant in viata, vesnica pomenirea lui!<br />
<br />
Domnul sa-l ierte si sa-l aseze in lumina!<br />
<br />
<br />
Cum in lumina i-a asezat si pe Sfintii Parinti din primul Sinod ecumenic, zi cinstita ieri in calendar, caci asa cum Sfantul Nicolae l-a palmuit pe Arie, asa si Sfantul Iustin i-a palmuit cu cuvantul lui pe neiubitorii de neam , de tara ,de limba, de suflet omenesc, asa precum Sfantul Spiridon a coplesit intreaga suflere de la Niceea, asa si Sfantul Iustin ne-a coplesit cu sfaturile , cu povatuirea , cu deslusirea Sfintei Treimi.<br />
Nu e intimplator nimic, nu e intimplator ca l-a luat Dumnezeu la El intr-o asa zi.<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: #cc0000;">Evanghelia din Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul 1 Ecumenic (Ioann 17:1-13)</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
17:1 Acestea a grăit Iisus şi şi-a
ridicat ochii săi la cer şi a zis: Părinte, a venit ceasul. Proslăveşte
pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:2 Precum ai dat Lui stăpînire a tot trupul, ca tot ce ai dat Lui să le dea lor viaţă veşnică.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:3 Şi aceasta este viaţa cea veşnică,
ca să Te cunoască pe Tine unul adevăratul Dumnezeu şi pe cel care ai
trimis, pe Iisus Hristos.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:4 Eu Te-am proslăvit pe Tine pe pămînt; am săvîrşit lucrul care ai dat mie ca să-l fac.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:5 Şi acum mă proslăveşte Tu, Părinte, la Tine Însuţi, cu slava care am avut la Tine mai înainte pînă a nu fi lumea.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:6 Arătat-am numele Tău oamenilor pe
care Mi-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi-ai dat pe ei şi
cuvîntul Tău au păzit.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:7 Acum au cunoscut că toate cîte ai dat Mie de la Tine sînt.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:8 Pentru că cuvintele pe care le-ai
dat Mie le-am dat lor; şi ei au primit şi au cunoscut cu adevărat că de
la Tine am ieşit şi au crezut că Tu M-ai trimis.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:9 Eu pentru aceştia mă rog; nu pentru lume mă rog, ci pentru aceştia pe care Mi-ai dat Mie, că ai Tăi sînt.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:10 Şi ale Mele toate ale Tale sînt, şi ale Tale ale Mele; şi M-am proslăvit întru dînşii.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:11 Şi nu mai sînt în lume; şi
aceştia în lume sînt şi Eu la Tine vin. Părinte Sfinte, păzeşte-i pe
dînşii întru numele Tău, pe cei care Mi-ai dat Mie, ca să fie una,
precum şi Noi.</div>
<div style="text-align: justify;">
17:12 Cînd eram cu ei în lume, Eu îi
păzeam pe ei întru numele Tău; pe care Mi-ai dat Mie i-am păzit, şi
nimeni dintr-înşii n-a pierit, fără numai fiul pierzării, ca să se
plinească Scriptura.</div>
17:13 Iar acum la Tine vin, şi acestea grăiesc în lume, ca să aibă bucuria Mea deplin întru ei.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #cc0000;"><strong>Apostolul din Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul 1 Ecumenic (Fapte 20:16-18, 28-36)</strong></span></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
20:16 Pentru că a socotit Pavel să
treacă Efesul, ca să nu i se facă lui să zăbovească în Asia, că se
grăbea, de ar putea în ziua Praznicului a cincizeci de zile să fie în
Ierusalim.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:17 Şi din Milet, trimiţînd în Efes, a chemat pe prezviterii Bisericii.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:18 Şi dacă au venit la el, a zis
lor: Voi ştiţi din ziua cea dintîi, întru care am intrat în Asia, cum am
fost cu voi în toată vremea.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:28 Drept aceea luaţi aminte de voi
şi de toată turma întru care Duhul Sfînt v-a pus pe voi episcopi ca să
păstoriţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a cîştigat-o cu sîngele Său.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:29 Că eu ştiu aceasta, că după ducerea mea vor intra lupi grei întru voi, care nu vor cruţa turma.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:30 Şi dintre voi înşivă se vor scula bărbaţi grăind îndărătnicii, ca să tragă pe ucenici după dînşii.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:31 Pentru aceea, privegheaţi,
aducîndu-vă aminte că trei ani noaptea şi ziua nu am încetat cu lacrimi
învăţînd pe fiecare dintre voi.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:32 Şi acum vă încredinţez pe voi,
fraţilor, lui Dumnezeu şi cuvîntului Darului Lui, care poate să vă
zidească şi să vă dea vouă moştenire între toţi cei sfinţiţi.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:33 Argintul sau aurul sau haina nici a unuia nu am poftit.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:34 Înşişi cunoaşteţi că trebuinţelor mele şi celor ce sînt cu mine au slujit mîinile acestea.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:35 Toate am arătat vouă, că aşa
ostenindu-vă se cade să ajutaţi celor slabi, aducînd-vă aminte de
cuvîntul Domnului Iisus, că El a zis: Mai fericit este a da decît a lua.</div>
<div style="text-align: justify;">
20:36 Şi acestea zicînd, plecîndu-şi genunchii săi, împreună cu ei toţi s-a rugat.</div>
<br />
<br />
<br />
iar azi ...cind noi am aflat si suntem indurerati.... ce spune evanghelia si apostolul zilei:<br />
<br />
<br />
<br />
Ev. Ioan 14, 27-31; 15, 1-7 </div>
<div class="content-text-resize">
<div id="articoltab">
<div class="rtejustify">
Zis-a Domnul către ucenicii Săi: să nu se tulbure inima voastră, <b>nici
să se înfricoşeze.</b> Aţi auzit că Eu v-am spus că Mă duc, dar voi veni la
voi. <b>De M-aţi iubi, v-aţi bucura </b>că v-am spus vouă: Mă duc la Tatăl,
pentru că Tatăl Meu este mai mare decât Mine. Şi v-am spus vouă acestea,
mai înainte de a se împlini, ca <b>să credeţi când se vor împlini</b>. Nu voi
mai vorbi mult cu voi, căci vine stăpânitorul acestei lumi. El nu are
nimic în Mine. Dar lumea va cunoaşte că Eu iubesc pe Tatăl şi precum
Tatăl Mi-a poruncit, aşa fac. Sculaţi-vă să mergem de aici.</div>
<div class="rtejustify">
Eu sunt adevărata tulpină a viţei şi Tatăl Meu este lucrătorul. <b>Pe
orice mlădiţă care este în Mine şi nu aduce roadă El o taie; şi pe orice
mlădiţă care aduce roadă El o curăţeşte pentru ca mai multă roadă să
aducă. </b>Acum voi sunteţi curaţi, pentru cuvântul pe care vi l-am spus.
<b>Rămâneţi în Mine şi Eu voi rămâne în voi. </b>După cum mlădiţa nu poate să
aducă roadă de la sine însăşi, dacă nu rămâne în tulpina viţei, tot aşa
nici voi, dacă nu veţi rămâne în Mine. Eu sunt tulpina viţei, voi
sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce roadă
multă, căci <b>fără Mine nu puteţi face nimic</b>. Dacă vreunul nu rămâne în
Mine, este aruncat afară ca mlădiţa neroditoare, care s-a uscat şi pe
care o adună lumea, o aruncă în foc şi arde. <b>Dacă rămâneţi în Mine şi
cuvintele Mele rămân în voi, cereţi orice veţi vrea, şi se va da vouă.</b></div>
<div class="rtejustify">
<br /></div>
<div class="gen" id="content-area-ceaslov-header">
Ap. Fapte 21, 8-14 </div>
<div class="content-text-resize">
<div id="articoltab">
<div class="rtejustify">
În zilele acelea, pornind a doua zi, noi şi cei ce eram cu Pavel, am
venit la Cezareea. Şi, intrând în casa lui Filip binevestitorul, care
era dintre cei şapte (diaconi), am rămas la el. Şi acesta avea patru
fiice, fecioare, care prooroceau. Şi rămânând noi acolo mai multe zile, a
coborât din Iudeea un prooroc cu numele Agav; şi venind el la noi, a
luat brâul lui Pavel şi, legându-şi picioarele şi mâinile, a zis:
Acestea zice Duhul Sfânt: Pe bărbatul al căruia este acest brâu, aşa îl
vor lega iudeii la Ierusalim şi-l vor da în mâinile neamurilor. Şi când
am auzit acestea, îl rugam şi noi şi localnicii să nu se suie la
Ierusalim. Atunci a răspuns Pavel: Ce faceţi de plângeţi şi-mi sfâşiaţi
inima! Căci eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci să şi mor în
Ierusalim pentru numele Domnului Iisus. Şi neînduplecându-se el, ne-am
liniştit, zicând: Facă-se voia Domnului.</div>
</div>
</div>
<div class="rtejustify">
<a href="http://vlad-mihai.blogspot.ro/">http://vlad-mihai.blogspot.ro/</a><br />
<br />
<br />
Si i-am asezat la icoana lui, a parintelui Iustin, o floare de la iubitul sau frate de suferinta , parintele Ilie Lacatusu, pe la care trecusem...tot ieri </div>
</div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-11891320440150930062013-06-12T22:03:00.000+03:002013-06-17T12:04:30.981+03:00Inaltarea Domnului si Ziua Eroilor<h5 class="uiStreamMessage userContentWrapper" data-ft="{"type":1,"tn":"K"}">
<span class="messageBody" data-ft="{"type":3}"><span class="userContent">“Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,<br /> Lăsaţi-i di<span class="text_exposed_show">n când în când un loc liber la masă,<br /> Ca şi cum ar fi viu între noi,<br /> Ca şi cum s-ar fi întors acasă.<br /> <br /> Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,<br /> Strigaţi-l din când în când pe nume,<br /> Ca şi cum ar fi viu printre noi<br /> Şi atunci el va surâde în lume.”<br /> <br /> „Nu-l uitaţi” - Nichita Stănescu</span></span></span></h5>
<div class="post-info">
<h2 class="post-title">
<a href="http://www.voscreasna.com/131/la-sfanta-inaltare-sfantul-grigorie-palama/" rel="bookmark" title="Link Permanent: La Sfanta Inaltare – Sfantul Grigorie Palama">La Sfanta Inaltare – Sfantul Grigorie Palama</a></h2>
</div>
<div class="post-content">
Omilia 21<br />
La Sfânta Inălţare a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos<br />
Despre împlinirea Sâmbetei din Legea veche<br />
l. Iudeii prăznuiesc Pastele după Lege, adică trecerea din Egipt în
pământul Palestinei, iar noi prăznuim Pastele, însă după Evanghelie,
adică trecerea firii noastre, întru Hristos, de la moarte la viaţa, de
la stricăciune la nestricăciune. Ce limbă ar putea oare spune marea
deosebire dintre înălţarea la care a fost adusă starea noastră prezentă
şi sfintele, de toată lauda vrednice aşezăminte ale vechii Legi? Nici un
grai omenesc şi nici un alt grai nu este vrednic să exprime o atât de
mare slavă. Căci înţe-lepciunea de-o-fiinţă a Tatălui celui Preaînalt,
Cu-vântul cel veşnic şi mai presus de fiinţă, unit din iu-bire de oameni
cu noi şi vieţuind împreună cu noi, S-a arătat acum, în mod real,
temeiul însuşi al sărbătorii şi al acestei înălţări mai presus de fire,
într-un chip atât de deosebit, întrucât noi prăznuim tre-cerea înseşi
firii noastre omeneşti, nu de la cele mai dedesupt ale pământului la
cele pământeşti, ci de la cele pământeşti la cerul cerului şi până la
tronul de dincolo de acestea al Celui ce peste toate stăpâneşte.<br />
2. Astăzi, după înviere, Domnul a stat în mijlocul Apostolilor, şi
tot astăzi s-a despărţit de ei, care L-au văzut înălţăndu-Se la cer şi
intrând cu adevărat în Sfânta Sfintelor, şezând de-a dreapta Tatălui
celui mai presus de orice început şi de toată firea, de toată numirea şi
de toată cinstirea, mai presus şi de orice este cunoscut şi numit, atât
în veacul de acum, cât şi în cel viitor. Şi după cum înainte de
învierea Domnului S-au petrecut multe alte învieri, aşa şi înainte de
înălţarea Lui au avut loc multe înălţări şi răpiri. Căci şi pe profetul
Ieremia l-a răpit Duhul, şi pe Avvacum îngerul, iar mai mult decât pe
aceştia este scris că Ilie a fost răpit într-un car de foc, dar nici el
nu a depăşit hotarul pământului, ci răpirea fiecăruia dintre ei era doar
o mutare care îi înălţa de la pământ, fără a depăşi totuşi hotarul
acestuia. La fel şi cei care au înviat odată cu Mântuitorul, tot în
pământ s-au întors, sfârşind cu toţii prin moarte. Cât despre
Mântuitorul Hristos, aşa cum atunci când a înviat din morţi, moartea nu
L-a stăpânit, la fel şi acum când a fost înălţat şi a şezut întru cele
înalte, orice înălţare a rămas mai prejos de El, mărturisind tuturor că
singur El este Dumnezeu mai presus de toate.<br />
3. Şi acesta este muntele cel mai înainte vestit al lui Dumnezeu,
după Isaia (îs., 2:2), şi casa lui Dum-nezeu, mai presus de piscurile
înalte ale munţilor in-teligibili, – trupul Stăpânului -, fiindcă nu
înger, nici om, ci Insuşi Domnul în trup a venit şi ne-a mântuit,
făcându-Se om ca noi, pentru noi, şi rămânând Dumnezeu fără de
schimbare. Căci precum S-a po-gorât fără de schimbare, dar
amestecându-Se cu noi, la fel va veni iarăşi, nu prin schimbarea
dumnezeirii, ci aşezând pe tron întru cele de sus firea noastră
omenească, pe care mai înainte vreme a luat-o de la noi: cu adevărat, se
cuvine ca firea noastră cea întâinăscută din morţi să fie întoarsă la
Dumnezeu ca una care s-a născut mai înainte de toată făptura.<br />
4. Pentru aceasta, dintre atât de multe învieri şi înălţări, noi nu
prăznuim pe nici una ca pe învierea şi înălţarea Domnului, şi pe lângă
faptul că nu parti-cipăm, nici nu vom participa vreodată la vreuna
dintre acelea. Căci nu avem alt folos decât călăuzirea prin credinţă a
minţii noastre către învierea şi înălţarea Mântuitorului nostru, la care
participăm şi vom participa cu toţii. Ea este cu adevărat învierea şi
înălţarea neamului omenesc, dar nu a neamului omenesc în general, ci a
tuturor celor care cred în Hristos şi care îşi arată credinţa prin
fapte. Cel ce S-a făcut Domn, pentru noi S-a făcut, fiind nenăscut şi
nezidit după dumnezeirea firii Sale, şi a trăit pen-tru noi, arătându-ne
calea către adevărata viaţă. Şi toate câte le-a suferit cu trupul,
pentru noi le-a suferit, ca să vindece patimile noastre, şi pentru
păcatele noastre a fost dus la moarte. Şi tot pentru noi a înviat şi a
fost înălţat mai înainte, arătându-ne prin iconomie învierea şi
înălţarea din veacul fără de sfârşit. Căci toţi moştenitorii acestei
vieţi urmează, după putinţă, petrecerea pe pământ a iconomiei Lui.<br />
5. Pentru noi, începutul urmării şi petrecerii acesteia este botezul,
chip al morţii, îngropării şi Invierii Domnului, prin mijlocirea unei
vieţi după po-runca lui Hristos şi după petrecerea Evangheliei, având
drept scop biruinţa asupra patimilor prin luptele duhovniceşti,
pregătindu-ne viaţa cea fără de dureri, nestricăcioasă şi cerească, după
cum şi Apostolul a zis către noi: „Dacă veţi trăi în trup, veţi muri,
iar dacă veţi ucide prin duhul faptele trupului, veţi fi vii” (Rom.,
8:13). Cei care trăiesc după poruncile lui Hristos urmează petrecerii
acestuia în trup, căci mor la vremea rânduită fiecăruia, fiindcă şi El a
murit cu trupul, şi în trup vor şi învia, asemenea Lui, plini de slavă
şi nestricăcioşi, însă nu acum, ci la plinirea vremii, când vor fi
înălţaţi, după cum spune şi Sfântul Apostol Pavel: „Căci vom fi răpiţi
pe nori întru întâmpinarea Domnului în văzduh şi astfel pururea cu
Domnul vom fi” (I Ţes., 4:17).<br />
6. Vedeţi cum fiecare dintre noi, dacă ar voi, părtas s-ar face
învierii Domnului şi înălţării Lui şi moş-tenitor al lui Dumnezeu,
împreună-moştenitor cu Hristos (Rom., 8:17)? Pentru aceasta să ne
bucurăm prăznuind învierea firii noastre, înălţarea şi restaura-rea ei,
precum şi începutul învierii şi al înălţării fiecăruia dintre
credincioşi (Luca 24:36-53), pu-nând înainte glasul Evangheliei
propovăduită astăzi, potrivit căreia Domnul, înviind, a stat în mijlocul
ucenicilor Săi.<br />
7. Pentru ce a stat în mijlocul lor şi împreună cu ei a călătorit,
precum este scris? „Căci i-a scos pe aceştia afară până în Betania” şi
punându-Şi mâini-le i-a binecuvântat (Luca, 24:50) ca să Se arate cu
totul teafăr şi nevătămat, ca să arate că picioarele Ii sunt puternice,
că poate umbla şi sta în picioare fără de clintire, deşi rămaseră urmele
cuielor, şi de ase-menea, ca să arate mâinile străpunse de cuie pe
cruce, chiar şi coasta împunsă cu suliţa. Şi dacă a arătat toate urmele
rănilor, a fost pentru ca ei să creadă patimilor celor mântuitoare. Dar
mie mi se pare că a stat în mijlocul ucenicilor pentru a le arăta şi
pentru a-i întări în credinţa întru El, prin marea Sa descoperire şi
binecuvântare. Dar El nu a stat nu-mai în mijlocul ucenicilor, ci stă şi
în mijlocul inimii fiecărui [om] care este cetate întărită prin
credinţă, precum mărturiseşte şi psalmul despre fiecare inimă: „Dumnezeu
este în mijlocul ei şi nu se va clătina” (Ps., 45:5). Căci de la
această întâlnire s-au făcut apostolii Domnului statornici şi neclintiţi
în credinţă.<br />
8. A stat, deci, în mijlocul lor şi le-a spus: „pace vouă”, aşa cum
adeseori le spunea cu blândeţe. Dar pacea este de două feluri: una pe
care o avem în relaţie cu Dumnezeu, care mai curând vine din cinstirea
lui Dumnezeu, şi alta pe care o avem între noi şi care se naşte în chip
firesc din urmarea cuvân-tului Evangheliei. Or, Domnul le-a dat pe
amândouă dintr-odată, printr-o singură expresie. Şi cum le-a poruncit
acestora să facă, atunci când I-a trimis întâia oară, zicând: „în care
casă veţi intra, să ziceţi pace casei acesteia” (Luca 10:5), la fel a
făcut şi El, intrând în casa în care erau adunaţi, şi de îndată le-a
dăruit pacea. Dar cât de înspăimântaţi şi de tulburaţi I-a văzut atunci
din pricina apariţiei Sale atât de nefireşti şi lipsite de orice nădejde
(li se părea, după cum se spune, că ar vedea duh, ori că ceea ce văd
este o închipuire). Şi atunci iarăşi a depărtat de la ei gândurile
inimii lor şi le-a dovedit că El este acelaşi cu Cel care mai înainte
vreme le vorbea despre pătimirea Sa şi despre învierea din morţi: „acum
vedem că Tu ştii toate şi nu este nevoie ca să Te întrebe cineva”. Şi
i-a încredinţat deplin despre plinirea acestora, prin vedere şi prin
pipăire… Iar când i-a văzut că s-au făcut primitori ai adevărului prin
dovadă, i-a încredinţat încă şi mai mult, dându-le, în acelaşi timp,
pacea şi cerându-le de mâncare celor ce priveau cu uimire. Căci încă
nu-şi credeau ochilor şi se minunau, dar nu din reavoire, ci din
negrăită bucurie. Apoi le-a zis: „Aveţi ceva de mâncare? Şi i-au dat o
bucată de peşte fript şi un fagure de miere, şi, primind, a mâncat în
faţa lor” (Luca 24:42).<br />
9. Acel trup preacurat a primit hrană, după înviere, nu pentru ca ar
fi avut nevoie de hrană, ci ca să-I încredinţeze de realitatea învierii
şi să arate că este acelaşi cu Cel care mai înainte de pătimire a mâncat
împreună cu ei. A consumat hrana nu după firea trupurilor moarte, ci
potrivit energiei dumnezeieşti şi, cum ar zice cineva, aşa cum focul
topeşte ceara, sau, mai mult decât atât, a consumat-o, fiindcă focul are
nevoie să fie întreţinut pentru a subzista, însă trupurile nemuritoare
nu au nevoie de hrană pentru subzistenţă.<br />
10. A mâncat, aşadar, o bucată de peşte fript şi un fagure de miere,
acestea fiind chipuri ale Sfintelor Sale Taine: căci Cuvântul lui
Dumnezeu, unindu-Se după ipostas cu firea noastră care, ca un peşte se
scălda în apa vieţii pline de plăceri şi de patimi, şi curăţind cu focul
cel neapropiat al dumnezeirii Sale orice aplecare spre păcat, a
consumat-o ca pe un rug aprins, făcând-o părtaşă la dumnezeirea Sa. Dar
nu numai aluatul pe care l-a primit pentru noi, ci pe fiecare om îl
învredniceşte de împărtăşirea cu El, îl îndumnezeieşte prin participarea
la focul pe care Domnul „a venit să-l arunce în lume” (Luca 12:49). Cu
fagurele de miere se aseamană însăşi firea noastră omenească, fiindcă,
aşa cum într-un fagure este păstrată mierea, la fel şi în trupul nostru
este păstrată comoara cea cugetătoare; sau mai curând acesta este un
chip al oricărui credincios în Hristos care are în suflet şi în trup
harul Duhului Sfânt, păstrat ca mierea în fagure. Iar Domnul a mâncat
din ele, fiindcă face, cu bucurie, ca o astfel de hrană să fie mântuirea
oricui participă la firea Sa. Dar nu spune că a mâncat totul, ci
„dintr-un fagure de miere”, adică a mâncat doar o parte, fiindcă nu toţi
au crezut în El. Dar nu-Şi ia singur această parte, ci îi este dată de
apostoli, căci ucenicii Săi îi aduc la El doar pe cei care cred în El,
deosebindu-i de cei necredincioşi.<br />
11. Astfel, mâncând din peşte şi din fagurele de miere în faţa
ucenicilor Săi, Domnul le-a amintit cuvintele Sale pe care le-a vestit
mai înainte despre pătimirea ce avea să pătimească, adeverind şi acum
cele spuse despre Sine. Fiindcă după cum a spus mai înainte, aşa s-a şi
petrecut, şi le-a deschis lor mintea ca să priceapă urmarea Scripturii
şi să cu-noască faptul că precum este scris, aşa s-a şi împlinit.Trebuia
ca din nemăsurata Sa iubire de oameni, om să se facă pentru oameni Fiul
Unul născut al lui Dumnezeu, arătat fiind şi mărturisit astfel de
glasul părintesc de sus şi prin descoperirea Sfântului Duh; să-i facă
credincioşi şi să se minuneze de faptele şi de cuvintele Lui mai presus
de fire, să fie prins şi dat în mâinile celor care nu caută slava lui
Dumnezeu, ci slava de la oameni; să fie răstignit şi îngropat; să
învieze din morţi a treia zi şi să se propovăduiască în numele Lui
pocăinţa şi iertarea păcatelor, iar propovăduirea să înceapă de la
Ierusalim. Binevestitori şi martori ai acestor fapte sunt [apostolii],
care au văzut cu ochii lor şi au devenit mărturisitori ai Lui, cărora
le-a şi trimis vestire de la Tatăl, adică pe Duhul Sfânt, şi le-a
rânduit să rămână în Ierusalim până ce vor primi putere de sus.<br />
12. Vorbind astfel cu ucenicii Săi despre lucrarea mântuirii
oamenilor, Domnul i-a scos din ţinutul lor, purtându-i până în Betania,
şi binecuvântându-i, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Pe un
nor lu-minos ca într-un car de foc S-a înălţat în slavă şi a intrat în
Sfânta Sfintelor cea nefăcută de mână şi a şezut de-a dreapta măririi în
ceruri, pe acelaşi scaun al Dumnezeirii, pentru ca de-aceeaşi
dumnezeire să facă firea noastră cu care s-a amestecat. Şi cum apostolii
nu încetau să-şi aţintească ochii către cer, au aflat prin predania
îngerilor că va fi purtat iarăşi pe norii cerului în faţa tuturor (Fapte
1:10). Căci şi Domnul zisese aceasta mai înainte, şi Daniel, mai
înainte văzând, spune: „am văzut pe Fiul Omului venind pe norii cerului”
(Dan., 7:13); iar Domnul zice: „şi toate neamurile pământului vor vedea
venind pe Fiul Omului pe norii cerului” (Mat., 24:30).<br />
13. Atunci ucenicii s-au închinat pe Muntele Măslinilor, de unde S-a
înălţat Stăpânul cel mai pre-sus de ceruri şi unde pogorându-Se,
pământul cer 1-a făcut. Şi iarăşi Se înalţă, ori de câte ori Se
po-goară, ca pe cele de jos să le împreuneze cu cele de sus şi să
întemeieze o singură Biserică, cerească şi pământească, întru slava
iubirii Sale de oameni. Aşa-dar, bucurându-se, ucenicii s-au întors la
Ierusalim şi erau pururea în altar, adică aveau mintea la ceruri, şi
binecuvântau pe Domnul, pregătindu-se pentru pri-mirea binevestită a
pogorârii dumnezeiescului Duh.<br />
14. Fraţilor, aceasta este, pe scurt, petrecerea ce-lor ce poartă
numele lui Hristos: să stăruiţi în rugă-ciuni şi cereri, şi să aveţi
ochii minţii aţintiţi, aseme-nea îngerilor, către Stăpânul cel mai
presus de ceruri, lăudându-L şi binecuvântându-L printr-o viaţă fără de
prihană, pentru a primi în chip tainic venirea Lui, aşa cum spune
psalmul către El: „voi cânta şi mă voi ruga ţie în cântare fără de
prihană când vei veni către mine” (Ps., 100:2). Aceasta o spune limpede
şi Sfântul Pavel: dreptatea noastră în ceruri este acolo unde
Inaintemergător pentru noi S-a făcut Insuşi Domnul Iisus. Către aceasta
ne con-duce şi corifeul Apostolilor, Petru: „încingând, zice, mijloacele
cugetului vostru, trezindu-vă, nădăjduiţi în harul care vi se va da
vouă la arătarea lui Iisus Hristos pe care să-L iubiţi cu toate că nu-L
vedeţi” (Petru I, 1:13). La aceasta Domnul Insuşi ne îndeamnă în mod
acoperit, în pilde: „să fie, zice, mijloacele cugetului vostru încinse
şi făcliile voastre aprinse, iar voi să fiţi asemenea cu oamenii aceia
care îşi aşteaptă Stăpânul ca, atunci când va veni, îndată să-i
deschidă” (Fil., 3:20; Evr., 6:20). La fel cum nu strică nici ziua
Sâmbetei, ci o desăvârşeşte, arătând-o cu adevărat binecuvântată, ca o
zi a încetării oricărei osteneli trupeşti, şi deosebind-o pentru o mai
bună lucrare. Iar prin aceasta o face moştenitoare a toată
binecuvântarea, astfel ca odihniţi de ostenelile pământeşti şi fără de
lenevire să ne încredinţăm lui Dumnezeu, căutând cu nedezminţită nădejde
cele cereşti şi fără de prihană.<br />
15. Dar în Legea veche, una dintre zilele săptămânii era zi de Sabat
şi pentru aceasta evreilor celor fără de minte li s-a părut că Domnul
[tămăduind în ziua aceea] avea de gând să încalce ceea ce era socotit
drept Sabat. Insă tot El zice că „nu a venit ca să strice legea, ci mai
vârtos să o împlinească” (Mat., 5:17). Atunci cum se face că a stricat
Sabatul dar, în acelaşi timp, a împlinit Legea? Făgăduind că va da Duhul
Sfant celor care-L cer zi şi noapte şi poruncind să fie neîncetat cu
trezvie şi priveghetori, a zis: „prive-gheaţi, fiindcă nu ştiţi vremea,
nici ceasul când va veni Fiul Omului” (Mat., 24:44). Astfel toate zilele
le-a făcut Sabat binecuvântat pentru cei care aleg să-I slujească în
chip desăvârşit: iată cum nu a încălcat, ci mai cu osârdie a împlinit
toată Legea.<br />
16. Insă voi care sunteţi încercaţi de lucruri lu-meşti, dacă vă veţi
înfrâna de la orice lipsă de măsură şi de la toată pizma dintre voi şi
de veţi stărui în toată calea adevărului şi a înfrânării, veţi face şi
voi din toa-te zilele un Sabat prin oprirea de la orice răutate. Dar
într-o astfel de zi, mai lucrătoare pentru mântuire de-cât altele, se
cuvine să tânjim după faptele şi cuvinte-le fără de prihană ale Domnului
şi, cu smerenie, să fim statornici în Biserica lui Dumnezeu şi să
plecăm urechea cu luare aminte la predania Bisericii şi la învăţătura
ortodoxă, şi să ne rugăm cu pocăinţă prin cereri şi prin slavoslovii
către Dumnezeu. Aşa veţi pli-ni şi voi Sabatul cel după Evanghelie:
împărtăşind o viaţă în harul lui Dumnezeu şi tinzând ochii cugetului
către Hristos Cel ce sade împreună cu Tatăl şi cu Du-hul pe tronurile
mai presus de ceruri, şi Care v-a fă-cut pe voi fii ai lui Dumnezeu, nu
ca şi cum aţi fi doar adoptaţi, cu numele, ci în unire cu dumnezeiescul
Duh, cu însuşi Trupul şi scump Sângele Lui, cu Dumnezeu, unul întreitul
sălăşluindu-Se.<br />
17. Să păzim, aşadar, pentru dragostea neclintită a Mântuitoului
această unire: să privim pururea la Tatăl nostru cel de sus, dar nu ca
şi când am fi pământeşti, ca omul cel întâi zidit, ci asemenea omului
celui de-al doilea, Domnului din ceruri. Căci cel ce este pământesc se
aseamănă cu cei pamânteşti, iar cel ceresc este asemenea cu cei cereşti.
Aşadar, dacă am purtat chipul cel pământesc, să purtăm şi chipul cel
ceresc (I Cor. 15:48) şi, având inima sus către El, să privim această
măreaţă priveliste, înveşnicindu-se, în chip nematerialnic, cu focul
dumnezeirii. Şi după ce am lepădat tunicile de piele pe care prin cădere
le-am îmbrăcat, să stăm în pământ sfânt, arătându-ne, fiecare după
putere, ţarină sfântă prin lucrarea necontenită a virtuţii şi prin
neabătuta tindere către Dumnezeu.<br />
18. Astfel încât să avem îndrăznire ca la venirea în foc a lui
Dumnezeu să-i alergăm întru întâmpinare, ca să fim luminaţi şi,
luminând, să trăim veşnic în slava luminii mai presus de fire, a
strălucirii celei de o stăpânie în trei sori, căreia i se cuvine toată
slava, puterea, cinstea şi închinăciunea, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.<br />
Din<br />
OMILII VOL.2<br />
SFANTUL GRIGORIE PALAMA<br />
ED.ANASTASIA 2004<br />
<div class="post-info">
</div>
<div class="post-footer">
</div>
</div>
<a href="http://www.voscreasna.com/131/la-sfanta-inaltare-sfantul-grigorie-palama/">http://www.voscreasna.com/131/la-sfanta-inaltare-sfantul-grigorie-palama/</a><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-15764687120206948462013-06-11T22:15:00.002+03:002013-06-11T22:15:32.495+03:00Un doctor fara de arginti<br /><h5 class="uiStreamMessage userContentWrapper" data-ft="{"type":1,"tn":"K"}">
<span class="messageBody" data-ft="{"type":3}"><span class="userContent">Cele din urmă cuvinte ale Sfântului Luca al Crimeei (11 iunie)<br /> <br />
„Copiii mei, cu mare stăruinţă vă îndemn, înarmaţi-vă cu pavăza dată de
la Dumnezeu, ca să vă puteţi păzi de uneltirile diavolului. Nici nu vă
închipuiţi ce viclean este. Nu trebuie să luptăm cu oamenii, ci cu
stăpâniile şi puterile, adică duhurile rele. <br /> <br /> Aveţi grijă!
Diavolului nu-i este de folos să gândească şi să simtă cineva că îi stă
aproape. Un vrăjmaş ascuns şi necunoscut e mai primejdios decât unul
văzut. O, cât de mare şi de groaznică e oastea dracilor! Fără de număr
este hoarda lor întunecată! Neschimbată, neobosită, zi şi noapte căutând
a ne face să cădem pe noi, toţi cei ce credem în numele lui Hristos, să
ne ademenească pe calea necredinţei, a vicleniei şi a necuviinţei. <br /><span class="text_exposed_show"> <br />
Aceşti vrăjmaşi nevăzuţi ai lui Dumnezeu au ca singur rost, zi şi
noapte, nimicirea noastră. Însă nu vă temeţi, luaţi putere din numele
lui Iisus!”<br /> <br /> Acatistul Sfântului Ierarh Luca al Crimeei (11 iunie), audio + text<br /> <a href="http://laurentiudumitru.ro/blog/2013/06/10/acatistul-sfantului-ierarh-luca-al-crimeei-11-iunie-audio-text/" rel="nofollow nofollow" target="_blank"><span>http://laurentiudumitru.ro/</span><wbr></wbr><span class="word_break"></span><span>blog/2013/06/10/</span><wbr></wbr><span class="word_break"></span><span>acatistu</span></a><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://laurentiudumitru.ro/blog/2013/06/10/acatistul-sfantului-ierarh-luca-al-crimeei-11-iunie-audio-text/" rel="nofollow nofollow" target="_blank"></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXFQUbIQzeHCBFJplxbtORtnpizW9r51aHv9sxVdeG2o8SzSysubvSO3lkI-atToOJsNsCwQEuqO9oXo-8QBJa4IDNU_MZ5N77kXDkEKDZ1Djjggu4qvXSBSsDsvHsfm2d7t15R2V8MbE/s1600/935206_354667904656558_1559542496_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXFQUbIQzeHCBFJplxbtORtnpizW9r51aHv9sxVdeG2o8SzSysubvSO3lkI-atToOJsNsCwQEuqO9oXo-8QBJa4IDNU_MZ5N77kXDkEKDZ1Djjggu4qvXSBSsDsvHsfm2d7t15R2V8MbE/s320/935206_354667904656558_1559542496_n.jpg" width="216" /></a></div>
l-sfantului-ierarh-luca</span><wbr></wbr><span class="word_break"></span><span>-al-crimeei-11-iunie-audio-tex</span><wbr></wbr><span class="word_break"></span>t/</span></span></h5>
<div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-68676041644663752852013-06-08T09:37:00.000+03:002013-06-08T10:01:11.776+03:00Despre cum sa-ti aperi tara si neamul cind gloantele nu suiera, cind tunurile sunt la muzeu<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAv26rT6iDDoxCCCUexhLWzPAOH9SGID96Wrk4CJWoDy4MI5VVz54frd-24QdXQ2wSxGVWf7PIE8daskgDR2yjRlLxbfdKCVSh07mo5q6rmShqAgUKlOi_yBD1NhWOCYUBTgVRJsqQM6s/s1600/BUKOWINA+-+plansa+22+-+model+17+-+floarea+macului.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="425" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAv26rT6iDDoxCCCUexhLWzPAOH9SGID96Wrk4CJWoDy4MI5VVz54frd-24QdXQ2wSxGVWf7PIE8daskgDR2yjRlLxbfdKCVSh07mo5q6rmShqAgUKlOi_yBD1NhWOCYUBTgVRJsqQM6s/s640/BUKOWINA+-+plansa+22+-+model+17+-+floarea+macului.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">http://semne-cusute.blogspot.ro/</td></tr>
</tbody></table>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgs6y0WY3Z6oiI0Il5MQ81hDZ7Nu36d_a0LWLLXsJMiDhjfor9Zz9Pr4ylrVI4H9tDtm0GEp7d21eFct9f9tjknq_nEsTFTq6VL3BpSsAqODZFek7Uq8KtMeyQlKTNsoY2sDRgGzeyyB8s/s1600/maci.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgs6y0WY3Z6oiI0Il5MQ81hDZ7Nu36d_a0LWLLXsJMiDhjfor9Zz9Pr4ylrVI4H9tDtm0GEp7d21eFct9f9tjknq_nEsTFTq6VL3BpSsAqODZFek7Uq8KtMeyQlKTNsoY2sDRgGzeyyB8s/s320/maci.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmS75upsLrH4qdwSz2lCacrhb331zvmSZOaThHHunoWY7Xkt21g3LyIoLSxxviLJZmYlE3YiCsdkEIfQPXYOTKaCgLQmipTpdVOzwStngo1Taexirj7iNCpJlbTui_z6eyKXvwgFjwxho/s1600/Sfintele+Pasti,+Vicus-povestea+puiului+de+stejar+321.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmS75upsLrH4qdwSz2lCacrhb331zvmSZOaThHHunoWY7Xkt21g3LyIoLSxxviLJZmYlE3YiCsdkEIfQPXYOTKaCgLQmipTpdVOzwStngo1Taexirj7iNCpJlbTui_z6eyKXvwgFjwxho/s320/Sfintele+Pasti,+Vicus-povestea+puiului+de+stejar+321.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHR5nXYd09o9HysfATAqT_1xwo4xavnNWEgbnMjJsDddOHS4f0Ict8N-m3beXUiCbr8RG_BJSjiODXrR_eqxIm_xFh9XsIB67MmvtfuJdJtNBY7AD-Ewl4cTtPtTWSCr8PsKpP-WBQcT8/s1600/Sfintele+Pasti,+Vicus-povestea+puiului+de+stejar+298.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHR5nXYd09o9HysfATAqT_1xwo4xavnNWEgbnMjJsDddOHS4f0Ict8N-m3beXUiCbr8RG_BJSjiODXrR_eqxIm_xFh9XsIB67MmvtfuJdJtNBY7AD-Ewl4cTtPtTWSCr8PsKpP-WBQcT8/s320/Sfintele+Pasti,+Vicus-povestea+puiului+de+stejar+298.jpg" width="240" /></a></div>
Vi are in fata casei un teren de sport pe care crescura maci.Intr-o zi veni ingrijitorul sa taie iarba, urma o competitie.Vi a cules macii, i-a pulverizat cu fixativ(asa i-a spus ei cineva ca s-ar conserva florile)si s-astepta ca ei sa dureze macar un an, o luna ,o saptamina.<br />
Doar o zi , atit...<br />
Si in doar o parte dintr-o zi e timp , si e destul, ca sa coasem swemnul macului, iar el sa ramana in timp, ca o scriitura, ca o continuitate, ca un semn de aparare in fata uitarii, a stergerii.<br />
<br />
Si-am luat un mac de pe jos, cazut dintr-un buchet, l-am aruncat pe cer , pe cerul albastru, din care curge soarele ...si-am vazut chiar neamul meu...un mac rupt din pamanit se ofileste indata, dar macului ii cresc din pamint culorile,are mult rosu pamantul romanesc...asa ca oricie mac rupt il arunc pe cer, iar acolo sus m-am dumirit ca macul, ca neamul, e aparat!<div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-70194553724831080592013-06-07T11:43:00.002+03:002013-06-08T09:37:28.683+03:00Despre cum sa-ti aperi tara si neamul cind gloantele nu suiera, cind tunurile sunt la muzeu<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJiRoSd76hPXr4E4idhGpwbhSmxP2VoaLv5Hjdx_kpeW-qwM3lJ7LESUaD5dYoqJWkHhXB-6hUvuTXy_pLmCH-3nppKwUcsq_Yob738YaZrmTPqvK9aKS8J6qSX5OpsEPZaatrqG0Nqds/s1600/miting_bucuresti_01.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="550" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJiRoSd76hPXr4E4idhGpwbhSmxP2VoaLv5Hjdx_kpeW-qwM3lJ7LESUaD5dYoqJWkHhXB-6hUvuTXy_pLmCH-3nppKwUcsq_Yob738YaZrmTPqvK9aKS8J6qSX5OpsEPZaatrqG0Nqds/s640/miting_bucuresti_01.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJiRoSd76hPXr4E4idhGpwbhSmxP2VoaLv5Hjdx_kpeW-qwM3lJ7LESUaD5dYoqJWkHhXB-6hUvuTXy_pLmCH-3nppKwUcsq_Yob738YaZrmTPqvK9aKS8J6qSX5OpsEPZaatrqG0Nqds/s1600/miting_bucuresti_01.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;">Nu stiu cine organizeaza marsul , dar </a></div>
<b>,,</b><b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Spunem si noi astazi
asemeni studentilor condusi de Valeriu Anania (I.P.S. Bartolomeu ) la
Cluj in 1946: <i><span style="font-size: x-large;">pana aici democratia, de aici Romania!</span></i>``</span></b><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Ma intreb cine profita de boala denumita homosexualitate, cine doreste cu aprobari si legi imbolnavirea si moartea natiei?Nu stiu cine ar trebui sa raspunda,probabil ca fiecare dintre noi, dar mai ales cei care cred ca tin in mina legea.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Sunt , asa cum multe suflete de pe acest pamant sunt,indiferent de tara , limba ori cultura pe care o marturisesc, impotriva distrugerii sufletesti si trupesti a celor care se pot imbolnavi , precum si a celor ce deja sunt bolnavi, dar pentru care exista tratament si recuperare, salvare.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Cine aproba aceste legi ca si cine le sustine , ca si cine le propaga este echivalent cu un aruncator de grenade, cu un bombardier, cu distrugator! Asadar ma intreb, nu cumva e razboi si eu m-am imbracat in straie de sarbatoare si n-am vazut cind m-a lovit bomba?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Rog pe cei care nu pot fizic a veni sa se impotriveasca, sa aprinza acasa candela la icoana Maicii Domnului si sa se roage pentru luminarea mintii , a noastra a tuturor si pentru intarire intru Hristos si ca toate cele impotriva firii sa nu se intimple!</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Impotrivire fara frica, caci fricosii vor intra in iad inaintea tuturor, iar frica nu e de la Dumnezeu ...</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Rogu-va cetiti si articolele de pe Foaie Nationala si <a href="http://www.homosexualitate.ro/">homosexualitate.ro:</a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://foaienationala.ro/foaie-naional-se-altur-protestului-asociaiei-filantropic-medical-cretinortodox-christiana-fa-de-invitarea-bioeticianului-julian-svulescu-promotorul-infanticidului-la-facultatea-de-filosofie.html">http://foaienationala.ro/foaie-naional-se-altur-protestului-asociaiei-filantropic-medical-cretinortodox-christiana-fa-de-invitarea-bioeticianului-julian-svulescu-promotorul-infanticidului-la-facultatea-de-filosofie.html</a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.homosexualitate.ro/resurse/consecinte.pdf">http://www.homosexualitate.ro/resurse/consecinte.pdf</a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://foaienationala.ro/">http://foaienationala.ro</a></div>
<h1 class="art-heading w-387">
<span style="font-size: large;">,,Iar <span style="color: cyan;">partea celor fricoşi</span> şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi
desfrânaţi şi fermecători şi închinători de idoli şi a tuturor celor
mincinoşi este în iezerul care arde, cu foc şi cu pucioasă, care este
moartea a doua.``</span></h1>
<h1 class="art-heading w-387">
<span style="font-size: large;"> </span></h1>
<h1 class="art-heading w-387">
<span style="font-size: small;"> <span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><b><i>„Insusi Domnul, intru porunca, la glasul arhanghelului
si intru trambita lui Dumnezeu, Se va pogori din cer si cei morti intru
Hristos vor invia intai. Dupa aceea, noi cei vii, care vom fi ramas,
vom fi rapiti, impreuna cu ei in nori, ca sa intampinam pe Domnul in
vazduh, si asa pururi vom fi cu Domnul”</i></b> (cf. 1 <i>Tesaloniceni </i>4, 16-17);</span></span></h1>
<h1 class="art-heading w-387">
<a href="http://www.dervent.ro/biblia.php">http://www.dervent.ro/biblia.php</a></h1>
<h1 class="art-heading w-387">
</h1>
<h1 class="art-heading w-387">
</h1>
<h1 class="art-heading w-387">
</h1>
<br />
<h2>
<span style="color: red;"><b> <a href="http://carteromaneasca.wordpress.com/2013/06/07/sambata-8-iunie-2013-marsul-pentru-normalitate-impotriva-casatoriilor-si-adoptiilor-homosexuale/">http://carteromaneasca.wordpress.com/2013/06/07/sambata-8-iunie-2013-marsul-pentru-normalitate-impotriva-casatoriilor-si-adoptiilor-homosexuale/</a></b></span></h2>
<h2>
<b><a href="http://carteromaneasca.wordpress.com/2012/05/09/sfantul-ioan-gura-de-aur-combate-homosexualitatea/" rel="bookmark">SFANTUL IOAN GURA DE AUR COMBATE HOMOSEXUALITATEA</a>:</b></h2>
<h1 class="art-heading w-387">
<b>“Cea mai dura interventie a lui Dumnezeu in istorie pentru
reprimarea acestei faradelegi strigatoare la cer (HOMOSEXUALITATEA), a
fost pe la anii 3500 de la facerea lumii, in cazul distrugerii cu foc si
pucioasa a Sodomei si Gomorei. Cu toate acestea, omenirea si-a urmat
cursul ei patimas si multi au primit si au transmis mai departe aceasta
mostenire a rusinii si a blestemului.</b></h1>
<b>“Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu intru patimi de ocara,
ca si femeile lor si-au schimbat randuiala cea fireasca, intru ceea ce
este impotriva firii.</b><br />
<b>Asijderea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii
femeiesti, s-au aprins intru pofta sa unul spre altul” (Rom. 1,
26,27). </b><br />
<b>…Ceea ce patimesc femeile cele desfranate, aceeasi patimesc si acestia[</b><b>homosexualii]</b>, <b>ba
inca mai grozav ca ele, fiindca, desi contra legii, cel putin ele
doresc impreunarea naturala, pe cand pederastii, (homosexualii) doresc
ceva contra legii si in acelasi timp si contra naturii. Chiar de nu ar
fi gheena si nici nu ne-ar fi amenintat cu osanda, totusi acest fapt
este mai grozav ca orice osanda.</b><br />
<b>Pe unii ca acestia (pe homosexuali) eu ii consider mai rai
decat pe omoratorii de oameni, fiindca e cu mult mai bine de a muri,
decat a trai defaimat astfel de lume. Omoratorul de oameni a despartit
sufletul de trup, iar acestia impreuna cu trupul au pierdut si sufletul.
Ori si ce pacat mi-ai spune, nu poate fi egal cu aceasta grozava
nelegiuire, si daca cei ce patimesc de aceasta boala ar simti grozavenia
faptului ce savarsesc, desigur ca ar prefera o mie de morti, mai bine
decat de a face asemenea fapte. </b><br />
<b>Nimic nu este atat de uracios ca aceasta batjocura. Daca
Pavel vorbind de curvie zicea: “Tot pacatul pe care l-ar face omul,
afara de trup este; iar cel ce curveste, pacatuieste in trupul sau” (I
Cor. 6, 18), apoi ce am putea spune de aceasta nebunie, care este cu
atat mai rea decat curvia, incat nici nu mai avem ce spune ? Nu zic
numai ca prin acest pacat tu nu ai devenit femeie, dar inca ai pierdut
si dreptul de a fi barbat, caci nici nu te-ai schimbat in natura femeii
si nici nu ai pastrat natura barbateasca, ci amandurora te-ai facut
deopotriva tradator, vrednic de a fi alungat si batut cu pietre si de
femei, ca si de barbati, fiindca ai nedreptatit si necinstit amandoua
genurile.</b><br />
<b>Ce poate fi mai spurcat ca un barbat tavalindu-se in curvii ?
Ce poate fi mai gretos ? O! Ce nebunie! O! Ce smintire! Dar de unde si
cum a patruns in sufletul omului aceasta pofta nebuna, care a adus
natura in halul celor ce se razboiesc, ba, inca cu atat mai rau decat
ale acelora, cu cat si sufletul e mai inalt si mai bun decat trupul ?
Vai noua, daca ajungem a fi mai fara de minte decat animalele
necuvantatoare, si mai nerusinati decat cainii, caci nicaieri printre
dansele nu vei gasi astfel de impreunare( homosexuala), ci natura-si
cunoaste hotarele sale! Voi insa, care savarsiti acest pacat, ati facut
neamul nostru omenesc mai necinstit decat necuvantatoarele, caci il
batjocoriti prin asemenea fapte si va batjocoriti si insiva .”(<span style="color: red;">Sf. Ioan Gura de Aur</span>; coment. la ep c. rom. 1, 26-27). </b><br />
<h1 class="art-heading w-387">
</h1>
<h1 class="art-heading w-387">
Acatistul Sfantului Proroc Daniel</h1>
<div class="image left">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a alt="Acatistul Sfantului Proroc Daniel" href="http://str.crestin-ortodox.ro/foto/1243/124284_sfantul-proroc-daniel.jpg" rel="lightbox[ABC]" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" title="Acatistul Sfantului Proroc Daniel">
<img alt="Acatistul Sfantului Proroc Daniel" height="640" src="http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/1243/124284_sfantul-proroc-daniel_w180.jpg" width="417" />
<span class="show-lightbox-button">Mareste imaginea.</span>
</a></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Acatistul <a href="http://biserica-sfantul-daniel.crestinortodox.ro/">Sfantului Proroc Daniel</a> (17 decembrie)</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Rugaciunile incepatoare:<br />
</i><br />
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin<br />
<br />
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie! <br />
<br />
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindeni esti
si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata,
vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinaciunea
si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.<br />
<br />
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.<br />
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.<br />
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.<br />
<br />
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.<br />
<br />
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele
nostre, Stapane, iarta faradelegile noastre; Sfinte, cerceteaza si
vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau. <br />
<br />
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.<br />
<br />
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.<br />
<br />
Tatal nostru, Carele esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau, vie
imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea
noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile
noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in
ispita, ci ne izbaveste de cel viclean. Ca a Ta este Imparatia si
puterea si slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.<br />
<br />
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 1</b><br />
<br />
Vas ales al lui Dumnezeu, si sfesnic al Luminii Celei neapropiate te-ai
aratat lumii, Sfinte Proorocule Daniel, invrednicindu-te prin viata
sfintita a prooroci cele viitoare. Pentru acesta, ca pe un iconom al
tainelor dumnezeiesti si organ al <a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/editoriale/pogorarea-duhului-sfant-despre-rusalii-69991.html" title="Pogorarea Duhului Sfant (Despre Rusalii)">Duhului Sfant</a> te cinstim pe tine, cantand: Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 1</b><br />
<br />
Nascut din neam regesc in Vitora de sus, ai fost dus rob de mic copil din Iudeea in <a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/diverse/biblia-babilonul-123657.html" title="Biblia si Babilonul">Babilon</a>,
impreuna cu Ioachim, imparatul Iudeii. Iar darul lui Dumnezeu s-a
revarsat din frageda varsta in inima ta. Prin minunata judecata ai
izbavit de moarte pe femeia lui Ioachim, Suzana cea curata din mainile
judecatorilor nedrepti si desfranati. Pentru aceasta strigam tie:<br />
<br />
Bucura-te, revarsat de zori al intelepciunii<br />
Bucura-te, din pruncie daruit cu cinstea batranilor<br />
Bucura-te, stiutor al celor ascunse<br />
Bucura-te, cumpana a dreptatii dumnezeiesti<br />
Bucura-te, arc intins de dreapta lui Dumnezeu<br />
Bucura-te, raza purtatoare de lumina cereasca<br />
Bucura-te, stalp al fecioriei si al intregii intelepciuni<br />
Bucura-te, grabnic ajutator al celor ce-si pun nadejdea in Domnul<br />
Bucura-te, ca legea Lui s-a aratat in inima ta vietuind<br />
Bucura-te, faclie risipind intunericul necunostintei<br />
Bucura-te, ca descoperi si rusinezi tot sfatul viclean<br />
Bucura-te, flacara a Duhului ce arzi pe slujitorii patimilor<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 2</b><br />
<br />
Frumos la chip si iscusit in toata intelepciunea, cunoscator a toata
stiinta, cu adanca putere de patrundere si plin de ravna ai fost ales sa
slujesti in palatul regelui Babilonului, impreuna cu <a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfantul-prooroc-daniil-cei-trei-tineri-anania-azaria-misail-36251.html" title="Sfantul Prooroc Daniil si cei Trei Tineri: Anania, Azaria si Misail">cei trei tineri</a> Anania,
Azaria si Misail. Iar tu, ca si acestia, pazindu-ti curatia vietii si
credintei, slujeai din toata inima Domnului, Caruia Ii aduceai
neincetata cantare: Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 2</b><br />
<br />
Frumusetea izvorata din dragostea de Dumnezeu a stralucit pe fata ta si a
Sfintilor trei tineri, Sfinte Proorocule Daniel, cand cu postul de
suflet hranitor ati covarsit pe tinerii ce mancau la masa regelui. Caci
dupa zece zile aratand mai frumosi si mai grasi la trup decat acestia,
capetenia famenilor v-a ingaduit sa va paziti in legea cea
binecuvantata:<br />
<br />
Bucura-te, floare a postirii si rugaciunii curate<br />
Bucura-te, vitejeasca lepadare de sine pentru slava lui Dumnezeu<br />
Bucura-te, neclintita credinciosie in Cuvantul Lui<br />
Bucura-te, inchinare, zbor al inimii catre cer<br />
Bucura-te, inima invapaiata de dumnezeiescul dor<br />
Bucura-te, cununa nevestejita<br />
Bucura-te, ca alegand calea cea stramta, te-ai imbracat cu putere de Sus<br />
Bucura-te, desfatare de duhovniceasca hrana<br />
Bucura-te, implinire a voii dumnezeiesti<br />
Bucura-te, biruinta asupra poftei si intinaciunii<br />
Bucura-te, dezlegare de robia lor cea cumplita<br />
Bucura-te, tarie a credintei si nadejdii celei dupa Dumnezeu<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 3</b><br />
<br />
Binecuvantarea lui Dumnezeu s-a revarsat asupra ta si a celor trei
tineri, caci El v-a dat stiinta si pricepere in orice scriere, precum si
belsug de intelepciune, iar tu, Sfinte Proorocule Daniel, puteai talcui
vedeniile si visele in lumina Duhului Sfant, intru Care ingereste
cantai: Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 3</b><br />
<br />
Pe nimeni n-a aflat mai intelepti regele ca pe tine si pe Anania, Azaria
si Misail. In toate intrebarile asupra carora el cerea dezlegare, cand
era vorba de intelepciune si pricepere, va gasea de zece ori mai isteti
decat magii si prezicatorii din tot regatul:<br />
<br />
Bucura-te, cuget ingradit cu puterea Duhului<br />
Bucura-te, pajiste inflorita a intelepciunii<br />
Bucura-te, vistierie dumnezeiasca<br />
Bucura-te, inaltime a cunostintei de Dumnezeu<br />
Bucura-te, adanc al smereniei<br />
Bucura-te, izvor de har pururea curgator<br />
Bucura-te, covarsire a intelepciunii omenesti<br />
Bucura-te, rusinare a falsei intelepciuni vrajitoresti<br />
Bucura-te, cuvant deopotriva stralucitor cu viata minunata<br />
Bucura-te, grabnic ajutor intru indreptarea vietilor<br />
Bucura-te, parghie a intelepciunii ce surpi ratacirea<br />
Bucura-te, calauza duhovniceasca in labirintul patimilor<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu inteleptite !</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 4</b><br />
<br />
Un vis a tulburat duhul regelui Nabucodonsor, incat a poruncit sa se
piarda toti inteleptii de nu ii vor spune visul impreuna cu talcuirea
lui. Ca niste pesti fara de glas au ramas toti talcuitorii de semne si
vrajitorii pagani, numai tu, Sfinte Proorocule Daniel, ai cerut cu
indrazneala vreme sa descoperi taina. Iar dand de stire prietenilor tai
Anania, Azaria si Misail, ati rugat fierbinte milostivirea lui Dumnezeu
si impreuna ati cantat: Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 4</b><br />
<br />
Atunci ti s-a descoperit, Sfinte, taina, intr-o vedenie de noapte si ai
binecuvantat pe Cel Atotputernic. Munte intelegator ai vazut pe
Preacurata, Pururea Fecioara din care S-a taiat, nu de mana, Piatra din
capul unghiului, Hristos Dumnezeu. Si iata piatra a zdrobit chipul cu
capul de aur, pieptul si bratele de argint, pantecele si coapsele de
arama, picioarele o parte de fier si alta de lut, chip al inselaciunii
ascunse in curgerea vremelniciei. Iar Piatra ce s-a facut munte inalt si
a umplut pamantul, ai aratat-o lamurit drept Venirea Imparatiei lui
Dumnezeu:<br />
<br />
Bucura-te, vestitor al Intruparii lui Hristos<br />
Bucura-te, ca ai insemnat mai dinainte nasterea lui Dumnezeu din Fecioara<br />
Bucura-te, zugrav prin cuvant al dumnezeiestilor taine<br />
Bucura-te, far ce descoperi gandurile inimii<br />
Bucura-te, piatra a cunostintei de Dumnezeu<br />
Bucura-te, vedere a celor mai presus de cuvant<br />
Bucura-te, condei al Duhului ce scrie iscusit<br />
Bucura-te, spic ce rodesti Bisericii painea cea cereasca<br />
Bucura-te, fiu si mostenitor al Imparatiei<br />
Bucura-te, frumusete a dreptei cinstiri de Dumnezeu<br />
Bucura-te, strugure copt ce izvorasti vin de nemurire<br />
Bucura-te, povatuitorule in cele de taina<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 5</b><br />
<br />
Cazand cu fata la pamant, imparatul s-a inchinat inaintea ta, Sfinte
Proorocule Daniel si a marturisit ca Dumnezeul tau este Dumnezeul
dumnezeilor si Stapanul regilor, Descoperitorul tainelor, Cel Caruia se
cuvine a canta intreit sfanta cantare: Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 5</b><br />
<br />
Chipului de aur facut mai apoi de rege nu te-ai inchinat nici tu, nici
cei trei tineri care, parati fiind, au fost aruncati in foc pentru
marturisirea dreptei credinte. Dar vapaia in roua s-a prefacut prin
venirea Celui asemeni Fiului lui Dumnezeu, de a Carui vedere te-ai
bucurat cu duhul, slavindu-L si binecuvantandu-L:<br />
<br />
Bucura-te, marturisitorule preacinstite<br />
Bucura-te, indreptatorule al credintei<br />
Bucura-te, icoana insuflata<br />
Bucura-te, carmaci iscusit al puterilor sufletului<br />
Bucura-te, ca ne calauzesti la limanul pocaintei<br />
Bucura-te, pahar al intelepciunii si dragostei de Dumnezeu<br />
Bucura-te, ca din el ne daruiesti si noua celor insetati<br />
Bucura-te, rug aprins de harul Dumnezeiesc<br />
Bucura-te, ca venirea lui Hristos a stins vapaia pacatului cu roua Vesniciei<br />
Bucura-te, risipire a desartei slave a lumii<br />
Bucura-te, ramura de maslin purtata de porumbita Duhului<br />
Bucura-te, rugatorule pentru izbavirea din cuptorul ispitelor<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 6</b><br />
<br />
I-ai proorocit, Sfinte Daniel, lui Nabucodonsor alungarea dintre oameni,
locuirea intre fiarele campului si asemanarea cu ele vreme de sapte ani
pana va cunoaste ca Cel Preainalt are stapanirea asupra imparatiilor.
Iar regele, neascultand de a-si rascumpara pacatele prin fapte de
dreptate si milostenie, proorocia s-a implinit intocmai. Dupa acest
rastimp, mintea i-a venit din nou si a suit iarasi la ocarmuire, aducand
Domnului binecuvantare, lauda si preamarire si cantand: Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 6</b><br />
<br />
Regele Baltazar a necinstit sfintele vase luate din templul
Ierusalimului si a preamarit idolii nesimtitori. Atunci i s-au aratat
degetele unei maini de om, care scria in fata sfesnicului, pe peretele
palatului. Tulburat cu duhul, si cum nici unul din inteleptii sai nu
putea citi scrisul, nici sa-i faca cunoscut intelesul, te-a intrebat pe
tine. Iar tu i-ai proorocit grabnicul sfarsit al lui si al regatului,
pentru trufia inimii, macar ca stia cele savarsite de Dumnezeu cu tatal
sau Nabucodonsor:<br />
<br />
Bucura-te, certarea celor care se incred cu trufie in propriile lor puteri<br />
Bucura-te, lant de aur al ascultarii de Dumnezeu<br />
Bucura-te, ca ne intinzi vesmantul smereniei<br />
Bucura-te, indrazneala prooroceasca<br />
Bucura-te, chemare spre dreptate si milostivire<br />
Bucura-te, iesire la lumina din impietrirea duhului<br />
Bucura-te, ridicare a privirii la cer, cu darul Domnului<br />
Bucura-te, ca ti-ai facut mintea casa a nepatimirii<br />
Bucura-te, binecuvantare a indelungii rabdari dumnezeiesti<br />
Bucura-te, ploaie tamaduitoare a rugaciunii curate<br />
Bucura-te, sabie in mana Cuvantului lui Dumnezeu<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 7</b><br />
<br />
In vremea lui Darius mezul, la sfatul dregatorilor pizmasi, nebuna
porunca s-a dat ca oricine s-ar ruga vreme de treizeci de zile altui
dumnezeu sau om in afara de rege sa fie aruncat in groapa cu lei. Dar
tu, Sfinte Proorocule, in fata ferestrei deschise inspre Ierusalim, in
fiecare zi ingenuncheai de trei ori, te rugai si laudai pe Dumnezeu ca
si mai inainte, neincetat cantand : Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 7</b><br />
<br />
Gasind bun prilej, dregatorii l-au silit pe Darius, macar ca nu voia sa
te piarda pe tine, Sfinte, si ai fost aruncat in groapa cu lei, pe care
regele a pecetluit-o, insusi nadajduind ca Dumnezeul Caruia i Te
inchinai si ii slujeai Te va scapa. Iar dimineata a alergat la groapa si
te-a gasit nevatamat, caci Ingerul Domnului astupase gurile leilor.
Atunci regele, bucurandu-se, a marturisit in scris la toate popoarele
atotputernicia si vesnica slava a Dumnezeului Celui viu, in cer si pe
pamant:<br />
<br />
Bucura-te, jertfa curata lui Dumnezeu<br />
Bucura-te, inima facuta altar<br />
Bucura-te, neincetata pomenire a Domnului<br />
Bucura-te, ca prin intreita ingenunchere aratai dreapta slavire a Sfintei Treimi<br />
Bucura-te, intoarcere a mintii spre Rasaritul Cel de Sus<br />
Bucura-te, izbavire din groapa pacatelor<br />
Bucura-te, ca astupi gurile vrajmasilor nevazuti care vor sa ne sfasie<br />
Bucura-te, pastor leilor si impreuna locuitor cu ingerii<br />
Bucura-te, cetate intarita a Duhului<br />
Bucura-te, fantana sfintita de iubirea dumnezeiasca<br />
Bucura-te, buna vestire a slavei lui Dumnezeu<br />
Bucura-te, rau de tamaduiri minunate<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu inteleptite !</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 8</b><br />
<br />
Infricosata vedenie s-a aratat tie, Sfinte Proorocule Daniel, in
Babilon, despre imparatii ce aveau sa fie, inchipuite prin fiare, apoi
despre Antihrist, Sfarsitul Veacului si Infricosata Judecata. Asa te-ai
invrednicit a privi pe Cel vechi de zile sezand pe Scaunul maririi, in
haine albe ca zapada, parul capului curat ca lana, tronul Sau flacari de
foc, rotile Lui foc arzator. Un rau de foc se varsa si iesea din El ;
mii de mii Ii slujeau si miriade de miriade stateau inaintea Lui
cantand: Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 8</b><br />
<br />
Judecatorul s-a asezat si cartile au fost deschise, iar fiara cu
hulitoare gura, careia i se daduse putere sa asupreasca pe Sfintii lui
Dumnezeu, voind sa schimbe Sfintele Sarbatori si porunci, a fost omorata
si trupul ei dat focului. Si iata pe norii cerului venea Cineva ca Fiul
Omului, Caruia I s-a dat de catre Tatal Stapanirea, Slava si Imparatia
in vecii vecilor.<br />
<br />
Bucura-te, comoara a treziei duhovnicesti<br />
Bucura-te, ca ne arati teama de Dumnezeu ca pe inceputul intelepciunii:<br />
Bucura-te, ca sfarsitul ei e dragostea si patimirea pentru El<br />
Bucura-te, izvor de tamaduire al patimilor ascunse<br />
Bucura-te, iubire lamurita ca aurul in topitoare<br />
Bucura-te, inaintevedere a celor de taina<br />
Bucura-te, ajutatorule in razboiul nevazut<br />
Bucura-te, floare a Pomului Vietii<br />
Bucura-te, ca ai baut din apa vie a cunostintei de Dumnezeu<br />
Bucura-te, ca ai cunoscut ca Tatal si Fiul una sunt<br />
Bucura-te, oglinda curata a Duhului<br />
Bucura-te, trambita a Iubirii Sfintei Treimi<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 9</b><br />
<br />
Sfantul Arhanghel Gavriil ti-a talcuit alte doua infricosate vedenii
despre tainele mantuirii si mania lui Dumnezeu ce va sa fie. Ti s-au
desco-perit, Sfinte, Venirea Domnului Iisus Hristos si Patimile Celui
fara de vina, pecetluirea proorociei si plinirea Legii, daramarea
Templului si daru-rile mai presus de cuget ale harului, Venirea lui
Antihrist in vremea covarsirii pacatelor, despre calcarea celor sfinte
si adevarate si razboiul ce il va face sfintilor, cum in vreme de pace
va dobori multi alesi si va fi nimicit nu de mana omeneasca. Pentru
acestea, cu frica si cutremur ne inchinam lui Dumnezeu, cantand:
Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 9</b><br />
<br />
Insusi Cel ce avea infatisarea Fiului Omului ti-a dat tarie spre a
indura stralucirea slavei Lui. El ti-a descoperit, cum celui
batjocoritor de cele sfinte i se va da putere sa puna uraciunea
pustiirii in locul Jertfei Celei de fiecare zi, prigonind, ucigand sau
inseland pe multi dintre cei alesi ca sa se lamureasca, sa se curateasca
si sa se albeasca pana la sfarsitul vremii. Apoi va veni cumplitu-i
sfarsit, cand se va arata marele voievod Mihail si va fi mare
stramtorare, dar poporul dreptcredincios va fi mantuit. Iar cei ce dorm
in tarana pamantului vor invia, unii la viata vesnica, altii spre ocara
si suferinta vesnica. Si cei intelepti vor lumina ca stralucirea
cerului, iar cei care vor fi calauzit pe multi pe calea dreptatii vor fi
ca stelele in vecii vecilor:<br />
<br />
Bucura-te, luceafar al Bisericii ce risipesti negura inselarii<br />
Bucura-te, pazire a inimii de desertaciunea pacatului<br />
Bucura-te, ca intelegem gandul trufas ca pe chipul uraciunii pustiirii<br />
Bucura-te, noian de lacrimi si inchinare ce alungi cugetul fatarnic<br />
Bucura-te, staruinta in post si rugaciune pentru milostivirea Domnului<br />
Bucura-te, tamaduire si mangaiere ce vin din suferinta pentru Hristos<br />
Bucura-te, purtare a Crucii si urmare a lui Hristos<br />
Bucura-te, ferire de cursele unei paci inselatoare<br />
Bucura-te, ca fiind razboiti de patimi cautam pacea de Sus<br />
Bucura-te, aleasa cuviinta in fapta si cuvant<br />
Bucura-te, smerenie ce ai mintea lui Hristos<br />
Bucura-te, ca Darul cel mai de pret ce tine lumea e Sfanta Jertfa a Domnului Iisus<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 10</b><br />
<br />
Pe idolul Bel, caruia ii aduceau jertfa babilonienii l-ai surpat, vadind
inselaciunea preotilor pagani. Caci presarand cenusa, ai aratat urmele
pasilor lor in templul pecetluit de rege si s-au aflat usile ascunse
prin care intrau si mancau cele de pe masa. Atunci regele Cirus a
cunoscut ca Bel nu este viu, ci lut si arama si s-a minunat de
intelepciunea ta, izvorata de la Cel Caruia pururi ii cantai: Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 10</b><br />
<br />
Dar si pe un balaur socotit dumnezeu l-ai omorat fara sabie si toiag,
aruncandu-i in gura cocoloase din rasina, seu si par, fierte la un loc.
Prin aceasta ai aratat tuturor ca desi mare si infricosat, era doar o
zidire stricacioasa, caruia nu i se cuvine inchinare:<br />
<br />
Bucura-te, pecete a trezviei duhovnicesti<br />
Bucura-te, ca ne presari in suflet cenusa pocaintei<br />
Bucura-te, ca vedem in ea urmele furilor nevazuti<br />
Bucura-te, ca descoperim pe cei ce mananca rodul ostenelilor noastre<br />
Bucura-te, ca ranile noastre ascunse ni le faci cunoscute<br />
Bucura-te, ca alergam la Hristos cu credinta spre tamaduire<br />
Bucura-te, ca ne mijlocesti iertare<br />
Bucura-te, inima in rugaciune, fereastra spre lumina dumnezeiasca<br />
Bucura-te, alungarea balaurului ascuns<br />
Bucura-te, ca ne inveti mestesugul duhovniciei<br />
Bucura-te, intrare in Vesnicie pe poarta smereniei<br />
Bucura-te, cel cu intelegerea de Sus<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 11 </b><br />
<br />
Mahnindu-se de pierderea preotilor lui Bel si a balaurului, babilonienii
l-au silit pe rege, cu ingrozire de moarte, sa te dea lor. Si te-au
aruncat intr-o groapa cu sapte lei flamanzi si ai stat acolo sapte zile.
Iar Ingerul Domnului l-a luat pe proorocul Avacum de crestet si l-a dus
in Babilon intru repeziciunea duhului sau. Si a strigat Avacum:
“Daniele! Daniele! Ia mancarea pe care ti-a trimis-o tie Dumnezeu!” Iar
tu ai binecuvantat pe Cel ce nu paraseste si nu uita pe cei ce-L cauta,
cantand: Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 11</b><br />
<br />
Te-ai sculat si ai mancat, iar Ingerul Domnului l-a dus pe Avacum
ina-poi in Iudeea. Iar a saptea zi, a venit regele sa te planga si
vazandu-te sezand, a strigat: "Mare esti, Doamne, Dumnezeul lui Daniel!
Si nu este altul afara de Tine!” Si te-a scos din groapa, iar pe cei ce
voisera sa te piarda i-a aruncat intr-insa si i-au mancat leii inaintea
lui:<br />
<br />
Bucura-te, stralucirea proorocilor<br />
Bucura-te, cel slujit de Sfintii Ingeri<br />
Bucura-te, dragoste care nu cauta ale sale<br />
Bucura-te, miel al lui Hristos, biruitorul mortii<br />
Bucura-te, scut al credintei neclintite<br />
Bucura-te, livada binemirositoare a nepatimirii<br />
Bucura-te, binecuvantare peste lumea deznadajduita<br />
Bucura-te, arca a nadejdii ce infrunti potopul ispitelor<br />
Bucura-te, lauda si multumire pentru binefacerile lui Dumnezeu<br />
Bucura-te, ca ne inveti sa imparatim cu mintea peste leii patimilor<br />
Bucura-te, constiinta neamagita de gandurile viclene<br />
Bucura-te, faclie a Duhului ce veselesti sufletele credinciosilor<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 12</b><br />
<br />
Impreuna cu Anania, Azaria si Misail ai ajuns la adanci batraneti, intru
care ati patimit taierea capetelor de la rau-credinciosul imparat Atic.
Cand a fost sa-i taie capul lui Anania, a intins Azaria haina sa si l-a
primit. Asemenea si pe al lui Azaria l-a primit Misail, iar pe al lui
Misail l-ai primit tu, Sfinte Prooroc Daniel, iar in urma ti-au taiat si
tie capul si ati cantat cu ingerestile cete: Aliluia!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Icosul 12</b><br />
<br />
Dupa ce v-au taiat capetele, ele s-au lipit de trup si Ingerul Domnului
v-a luat trupurile si le-a dus in muntele Gheval, punandu-le sub piatra.
Iar dupa Invierea Domnului ai inviat impreuna cu cei trei tineri si
v-ati aratat multora. Apoi iarasi ati adormit, urcand la cerestile
lacasuri gatite voua de Tatal:<br />
<br />
Bucura-te, mustrare a necredintei si indrazneala muceniceasca<br />
Bucura-te, stricare a mrejelor pacatului<br />
Bucura-te, marturisitorule al Invierii lui Hristos<br />
Bucura-te, vas ales ce reversi in lume mireasma Mirelui<br />
Bucura-te, veriga in lantul de aur al Bisericii<br />
Bucura-te, icoana a frumusetii de rai<br />
Bucura-te, pilda a patimitorilor de bunavoie pentru dragostea lui Dumnezeu<br />
Bucura-te, grau curat in aria Domnului<br />
Bucura-te, inima care odihnesti dragostea Tatalui catre Fiul<br />
Bucura-te, al raiului locuitor si lumii indreptator<br />
Bucura-te, biruire a omului vechi<br />
Bucura-te, nume de inchinare, vrednicule de pomenire<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 13</b><br />
<br />
O, Sfinte Proorocule Daniel, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi, sa ne
daruiasca lacrimi de pocainta si slobozire din robia patimilor, ca sa
cunoastem dragostea si libertatea date de Hristos. Apleaca-te spre
neputintele noastre si fii noua mijlocitor si indreptator, asa incat
trecand marea acestei vieti sa se intipareasca pe fata noastra Chipul
Fiului Unul-nascut al lui Dumnezeu cu a Lui stralucire si frumusete. Iar
atunci, Sfinte, sa gasim milostivire la Infricosata Judecata,
impartasindu-ne de viata cea vesnica, iar bucurandu-ne impreuna cu
ingerii sa cantam: Aliluia! (de 3 ori).</div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Apoi iarasi se zice</i><br />
<br />
<b>Icosul intai </b><br />
<br />
Nascut din neam regesc in Vitora de sus, ai fost dus rob de mic copil
din Iudeea in Babilon, impreuna cu Ioachim, imparatul Iudeii. Iar darul
lui Dumnezeu s-a revarsat din frageda varsta in inima ta. Prin minunata
judecata ai izbavit de moarte pe femeia lui Ioachim, Suzana cea curata
din mainile judecatorilor nedrepti si desfranati. Pentru aceasta strigam
tie :<br />
<br />
Bucura-te, revarsat de zori al intelepciunii<br />
Bucura-te, din pruncie daruit cu cinstea batranilor<br />
Bucura-te, stiutor al celor ascunse<br />
Bucura-te, cumpana a dreptatii dumnezeiesti<br />
Bucura-te, arc intins de dreapta lui Dumnezeu<br />
Bucura-te, raza purtatoare de lumina cereasca<br />
Bucura-te, stalp al fecioriei si al intregii intelepciuni<br />
Bucura-te, grabnic ajutator al celor ce-si pun nadejdea in Domnul<br />
Bucura-te, ca legea Lui s-a aratat in inima ta vietuind<br />
Bucura-te, faclie risipind intunericul necunostintei<br />
Bucura-te, ca descoperi si rusinezi tot sfatul viclean<br />
Bucura-te, flacara a Duhului ce arzi pe slujitorii patimilor<br />
Bucura-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu inteleptite!</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Condacul 1</b><br />
<br />
Vas ales al lui Dumnezeu, si sfesnic al Luminii Celei neapropiate te-ai
aratat lumii, Sfinte Proorocule Daniel, invrednicindu-te prin viata
sfintita a prooroci cele viitoare. Pentru acesta, ca pe un iconom al
tainelor dum-nezeiesti si organ al Duhului Sfant te cinstim pe tine,
cantand: Aliluia!</div>
<div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-35453593555917577252013-06-06T13:09:00.001+03:002013-06-07T11:50:06.869+03:00,,Cununa, coroana si basca`` ...Şi va şterge orice lacrimă<div class="cat">
<b>,,</b><b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Spunem si noi astazi
asemeni studentilor condusi de Valeriu Anania (I.P.S. Bartolomeu ) la
Cluj in 1946: pana aici democratia, de aici Romania!``</span></b><br />
<b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> <a href="http://vlad-mihai.blogspot.ro/2011/06/marcel-bouros-cununa-coroana-si-basca.html">http://vlad-mihai.blogspot.ro/2011/06/marcel-bouros-cununa-coroana-si-basca.html</a></span></b><br />
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<b>Mitropolitul Teofan: – Pentru poporul român ce cuvînt lăsaţi, părinte?</b></div>
<div style="text-align: justify;">
Părintele Justin: – Poporul român… pentru
poporul român este un cuvînt greu de spus. Poporul român este un popor
biruit, pizmuit şi forţat, împins, fără stăpîn. Poporul e fără stăpîn,
asta e drama cea mare. Toată lumea aceasta e fericită, e bucuroasă, are
de toate, dar nu are cine să-i încălzească inimile, să-l poată menţine
într-o unitate, aşa. Nu vorbim de ascetismul călugăresc de altădată, în
care…</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Mitropolitul Teofan: – Ce să le spun fraţilor arhierei: prea-fericitului, fraţilor arhierei din Sfîntul Sinod?</b></div>
<div style="text-align: justify;">
Părintele Justin: – Au o răspundere cum
nu a existat şi nu există în lupta aceasta a noastră duhovnicească. Nu
există o potrivire pe care să o aduci, să se facă o comparaţie în
periodul istoric cu ceea ce a fost şi ceea ce este în istorie şi toate
celelalte care vor veni. Dar dacă noi sîntem… în starea aceasta de
sărăcie, de lipsă, de mizerie, de prigoană… Ei trebuie să trăiască o
vreme de prigoană care n-are soluţie, nu există … rezoluţii şi situaţii.
<span style="font-size: large;"><span style="color: cyan;"><span style="font-size: x-large;">Din noaptea aceasta şi pînă mîine noapte să rezolvăm problemele</span></span> pe
planul cel duhovnicesc, spiritual şi administrativ. Dacă nu va exista
această unitate şi înţelegere, atunci nu putem face nimic. Nu putem face
nimic. Să fim mulţumiţi, bucuroşi, să stăm drepţi, chivernisitori, cu
răspunderea înaintea lui Dumnezeu de ceea ce am realizat, cîte le-am
făcut în viaţă.</span> Dumnezeu să-i ocrotească.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBMMRP0LlKgBrfjZFki3LGWqNLzIy4bByLIEaaj7dSgY7l4XLm0SHCsDhTtiQKP_LalIY4NQcQuBRWqSiGeLcQ2dn78OFve3awNPYpoTQvNalkgKP9xVS-LagRwacSZXsafzFVYO9rqg8/s1600/Sfintele+Pasti,+Vicus-povestea+puiului+de+stejar+243.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBMMRP0LlKgBrfjZFki3LGWqNLzIy4bByLIEaaj7dSgY7l4XLm0SHCsDhTtiQKP_LalIY4NQcQuBRWqSiGeLcQ2dn78OFve3awNPYpoTQvNalkgKP9xVS-LagRwacSZXsafzFVYO9rqg8/s400/Sfintele+Pasti,+Vicus-povestea+puiului+de+stejar+243.jpg" width="300" /></a></div>
<a href="http://apologeticum.wordpress.com/2013/06/01/cuvinte-tari-spuse-de-pe-patul-suferintei-de-parintele-justin/">http://apologeticum.wordpress.com/2013/06/01/cuvinte-tari-spuse-de-pe-patul-suferintei-de-parintele-justin/</a><br />
<br />
<b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> </span>Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul</b></div>
<code>
<a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=1">1</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=2">2</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=3">3</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=4">4</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=5">5</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=6">6</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=7">7</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=8">8</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=9">9</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=10">10</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=11">11</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=12">12</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=13">13</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=14">14</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=15">15</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=16">16</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=17">17</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=18">18</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=19">19</a> <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=20">20</a> 21 <a href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=22">22</a> </code>
<br />
<b>Capitolul 21</b><br />
<br />
<table style="width: 100%px;"><tbody>
<tr id="verset1">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="1"></a><span class="nr">1.</span></td>
<td>Şi am văzut cer nou şi pământ nou. Căci cerul cel dintâi şi pământul cel dintâi au trecut; şi marea nu mai este. </td>
</tr>
<tr id="verset2">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="2"></a><span class="nr">2.</span></td>
<td>Şi am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim, pogorându-se din cer de
la Dumnezeu, gătită ca o mireasă, împodobită pentru mirele ei. </td>
</tr>
<tr id="verset3">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="3"></a><span class="nr">3.</span></td>
<td>Şi am auzit, din tron, un glas puternic care zicea: Iată, cortul
lui Dumnezeu este cu oamenii şi El va sălăşlui cu ei şi ei vor fi
poporul Lui şi însuşi Dumnezeu va fi cu ei. </td>
</tr>
<tr id="verset4">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="4"></a><span class="nr">4.</span></td>
<td><span style="font-size: large;">Şi va şterge orice lacrimă din ochii lor şi moarte nu va mai fi;
nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi, căci cele dintâi
au trecut. </span></td>
</tr>
<tr id="verset5">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="5"></a><span class="nr">5.</span></td>
<td>Şi Cel ce şedea pe tron a grăit: Iată, noi le facem pe toate. Şi a
zis: Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezare şi
adevărate. </td>
</tr>
<tr id="verset6">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="6"></a><span class="nr">6.</span></td>
<td>Şi iar mi-a zis: Făcutu-s-a! Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi
sfârşitul. Celui ce însetează îi voi da să bea, în dar, din izvorul apei
vieţii. </td>
</tr>
<tr id="verset7">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="7"></a><span class="nr">7.</span></td>
<td>Cel ce va birui va moşteni acestea şi-i voi fi lui Dumnezeu şi el Îmi va fi Mie fiu</td>
</tr>
<tr id="verset8">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="8"></a><span class="nr">8.</span></td>
<td><span style="font-size: large;">Iar <span style="color: cyan;">partea celor fricoşi</span> şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi
desfrânaţi şi fermecători şi închinători de idoli şi a tuturor celor
mincinoşi este în iezerul care arde, cu foc şi cu pucioasă, care este
moartea a doua. </span></td>
</tr>
<tr id="verset9">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="9"></a><span class="nr">9.</span></td>
<td>Şi a venit unul din cei şapte îngeri, care aveau cele şapte cupe
pline cu cele din urmă şapte pedepse, şi a grăit către mine zicând: Vino
să-ţi arăt pe mireasa, femeia Mielului. </td>
</tr>
<tr id="verset10">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="10"></a><span class="nr">10.</span></td>
<td>Şi m-a dus pe mine, în duh, într-un munte mare şi înalt şi mi-a
arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul, pogorându-se din cer, de la
Dumnezeu, </td>
</tr>
<tr id="verset11">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="11"></a><span class="nr">11.</span></td>
<td>Având slava lui Dumnezeu. Lumina ei era asemenea cu cea a pietrei de mare preţ, ca piatra de iaspis, limpede cum e cristalul. </td>
</tr>
<tr id="verset12">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="12"></a><span class="nr">12.</span></td>
<td>Şi avea zid mare şi înalt şi avea <span style="font-size: large;">douăsprezece porţi</span>, iar la porţi
<span style="font-size: large;">douăsprezece îngeri </span>şi <span style="font-size: large;">nume scrise deasupra</span>, care sunt numele celor
<span style="font-size: large;">douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel</span>. </td>
</tr>
<tr id="verset13">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="13"></a><span class="nr">13.</span></td>
<td>Spre răsărit trei porţi şi spre miazănoapte trei porţi şi spre miazăzi trei porţi şi spre apus trei porţi. </td>
</tr>
<tr id="verset14">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="14"></a><span class="nr">14.</span></td>
<td>Iar zidul cetăţii avea <span style="font-size: large;">douăsprezece pietre de temelie</span> şi în ele <span style="font-size: large;">douăsprezece nume</span>, ale celor <span style="font-size: large;">douăsprezece apostoli ai Mielului. </span></td>
</tr>
<tr id="verset15">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="15"></a><span class="nr">15.</span></td>
<td>Şi cel ce vorbea cu mine avea pentru măsurat o trestie de aur, ca să măsoare cetatea şi porţile ei şi zidul ei. </td>
</tr>
<tr id="verset16">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="16"></a><span class="nr">16.</span></td>
<td>Şi cetatea este în patru colţuri şi lungimea ei este tot atâta cât
şi lăţimea. Şi <span style="font-family: "Helvetica Neue",Arial,Helvetica,sans-serif;">a măsurat cetatea cu trestia</span>: <span style="font-size: large;">douăsprezece mii de stadii</span>.
Lungimea şi lărgimea şi înălţimea ei sunt deopotrivă. </td>
</tr>
<tr id="verset17">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="17"></a><span class="nr">17.</span></td>
<td>Şi <span style="font-family: "Helvetica Neue",Arial,Helvetica,sans-serif;">a măsurat şi zidul ei</span>: <span style="font-size: large;">o sută patruzeci şi patru de coţi</span>, <span style="font-family: "Helvetica Neue",Arial,Helvetica,sans-serif;">după măsura omenească, care este şi a îngerului. </span></td>
</tr>
<tr id="verset18">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="18"></a><span class="nr">18.</span></td>
<td>Şi <span style="font-size: large;">zidăria zidului ei este de iaspis</span>, iar <span style="font-size: large;">cetatea este din aur curat</span>, ca sticla cea curată. </td>
</tr>
<tr id="verset19">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="19"></a><span class="nr">19.</span></td>
<td>Temeliile zidului cetăţii sunt împodobite cu tot felul de pietre
scumpe: î<span style="font-size: large;">ntâia piatră</span> de temelie este de <span style="font-size: large;">iaspis, a doua din safir, a
treia din halcedon, a patra de smarald</span>, </td>
</tr>
<tr id="verset20">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="20"></a><span class="nr">20.</span></td>
<td><span style="font-size: large;">A cincea de sardonix, a şasea de sardiu, a şaptea de hrisolit, a
opta de beril, a noua de topaz, a zecea de hrisopras, a unsprezecea de
iachint, a douăsprezecea de ametist. </span></td>
</tr>
<tr id="verset21">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="21"></a><span class="nr">21.</span></td>
<td>Iar <span style="font-size: large;">cele douăsprezece porţi sunt douăsprezece mărgăritare</span>; fiecare
din porţi este dintr-un mărgăritar. Şi piaţa cetăţii este de aur curat,
şi străvezie ca sticla. </td>
</tr>
<tr id="verset22">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="22"></a><span class="nr">22.</span></td>
<td>Şi templu n-am văzut în ea, pentru că Domnul Dumnezeu, Atotţiitorul, şi Mielul este templul ei. </td>
</tr>
<tr id="verset23">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="23"></a><span class="nr">23.</span></td>
<td>Şi cetatea nu are trebuinţă de soare, nici de lună, ca să o
lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o şi făclia ei este Mielul. </td>
</tr>
<tr id="verset24">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="24"></a><span class="nr">24.</span></td>
<td>Şi neamurile vor umbla în lumina ei, iar împăraţii pământului vor aduce la ea mărirea lor. </td>
</tr>
<tr id="verset25">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="25"></a><span class="nr">25.</span></td>
<td>Şi porţile cetăţii nu se vor mai închide ziua, căci noaptea nu va mai fi acolo. </td>
</tr>
<tr id="verset26">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="26"></a><span class="nr">26.</span></td>
<td>Şi vor aduce în ea slava şi cinstea neamurilor. </td>
</tr>
<tr id="verset27">
<td align="right" valign="top" width="1%"><a href="http://www.blogger.com/null" name="27"></a><span class="nr">27.</span></td>
<td><span style="font-size: x-large;">Şi în cetate nu va intra nimic pângărit şi nimeni care e dedat cu
spurcăciunea şi cu minciuna, ci numai cei scrişi în Cartea vieţii
Mielului. </span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-91871893997880486892013-06-02T23:14:00.001+03:002013-06-02T23:14:11.142+03:00Comunicare <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj29Dy7RC1QBMgHuTJ4G2U7MzybKtuqMmNMfbOp4FH4Hm6yVCer_qQCXXraYd4yMqsJhBRckwNUbdIw1PlFHXXesRlV3bdppTMV4NM1bJz-RsJJLfI-_VEvxOyHfQJRv0BGJBSdASnRSCE/s1600/Craiova+trebuie+sa+renasca.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj29Dy7RC1QBMgHuTJ4G2U7MzybKtuqMmNMfbOp4FH4Hm6yVCer_qQCXXraYd4yMqsJhBRckwNUbdIw1PlFHXXesRlV3bdppTMV4NM1bJz-RsJJLfI-_VEvxOyHfQJRv0BGJBSdASnRSCE/s320/Craiova+trebuie+sa+renasca.jpg" width="320" /></a></div>
<br /><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-19244925503426396782013-06-01T22:13:00.002+03:002013-06-01T22:13:14.780+03:00Zi de copilarit!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWdsEOTKbWIiIvEBIO12SHCe_XMmEr_RuqJwRyUFmuc0g-ucfEsaxhvm0BUGWP9Yl1pBMcg9-n5UYMh1S82jKSlZ3SBeXZASpigH8mmGUalK8nmRH03XHmmbREsn4pTOqcn-Un0hgbh7M/s1600/Sfintele+Pasti,+Vicus-povestea+puiului+de+stejar+144.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWdsEOTKbWIiIvEBIO12SHCe_XMmEr_RuqJwRyUFmuc0g-ucfEsaxhvm0BUGWP9Yl1pBMcg9-n5UYMh1S82jKSlZ3SBeXZASpigH8mmGUalK8nmRH03XHmmbREsn4pTOqcn-Un0hgbh7M/s320/Sfintele+Pasti,+Vicus-povestea+puiului+de+stejar+144.jpg" width="320" /></a></div>
Mai bine descult...<br /><br /><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-72952831662489708762013-04-15T23:30:00.000+03:002013-04-20T09:58:13.031+03:00MagNoliA<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEil4LlNlm3ujCMLzYvJaOi1p-Bzyam8mF_nGFHUfDL82zH6BwFlw2u4ZMbxLuC5DDUZsfxv1R51cVetUIFJ72t7dNtmfw4nlI8r09dJdR-IgAa2FzveMoO8GfrHoa1cWWx-PEnRbVXL3V4/s1600/prin+Bucuresti+187.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEil4LlNlm3ujCMLzYvJaOi1p-Bzyam8mF_nGFHUfDL82zH6BwFlw2u4ZMbxLuC5DDUZsfxv1R51cVetUIFJ72t7dNtmfw4nlI8r09dJdR-IgAa2FzveMoO8GfrHoa1cWWx-PEnRbVXL3V4/s640/prin+Bucuresti+187.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div id="yiv702357401">
<div id="yui_3_7_2_1_1366369510955_4088">
<div id="yui_3_7_2_1_1366369510955_4087" style="background-color: white; color: black; font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 12pt;">
<div id="yui_3_7_2_1_1366369510955_4086">
<span id="yui_3_7_2_1_1366369510955_4085" style="background-color: white; font-size: 18px;"><span id="yui_3_7_2_1_1366369510955_4084" style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif;">"
Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare,
prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre.
Cât suntem
încă</span><span class="yiv702357401text_exposed_show" id="yui_3_7_2_1_1366369510955_4090" style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif;"> în
viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba
sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin
îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră,
fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci
când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea
vieţii noastre
şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele,
ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii "<br /><br />(Sfântul Isaac Sirul, <span style="text-decoration: underline;">Cuvinte despre nevoință</span>, Ed. Buna-Vestire, Bacău, 1997, </span></span><br />
<span id="yui_3_7_2_1_1366369510955_4085" style="background-color: white; font-size: 18px;"><span class="yiv702357401text_exposed_show" id="yui_3_7_2_1_1366369510955_4090" style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif;">p.190)</span></span><br />
<br />
<h5 class="uiStreamMessage userContentWrapper" data-ft="{"type":1,"tn":"K"}">
<span style="font-size: large;"><span class="messageBody" data-ft="{"type":3}"><span class="userContent">,,Despre Nae Ionescu se spunea că scuipă inteligență!<br /> <br />
Întrebat fiind, cum întelege gândirea, în formă pură sau în exemple,
Nae Ionescu a răspuns: "exemplele au fost lăsate de Dumnezeu pe pământ
pentru ca ideile să fie sesizate senzorial și de proști". [Petre Țuțea]</span></span></span></h5>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3NkodmOx5XXnN9buFolp3nRIDmLgd54NJ0nejMq6A5q6qb9lgflXV6XhwOGl5zWtQ9PbwDL0T28YmD2vAq_U-xgVQEJZKbwrYEd1x6k4T6PlzAsns4heJNbsa0rcT8ZgjBVwugrub8nc/s1600/daniela_poza.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3NkodmOx5XXnN9buFolp3nRIDmLgd54NJ0nejMq6A5q6qb9lgflXV6XhwOGl5zWtQ9PbwDL0T28YmD2vAq_U-xgVQEJZKbwrYEd1x6k4T6PlzAsns4heJNbsa0rcT8ZgjBVwugrub8nc/s640/daniela_poza.jpg" width="422" /></a></div>
<h2>
Cind implineam 18 ani, eram asa ca in fotografie, nu stiam sa cad fara sa ma ridic, acum stiu numai cind ma ridica Dumnezeu, stiu cind cad sau nu stiu cind cad, dar la fiecare durere de genunchi El, numai El ma aude.</h2>
<h2>
De atitea schimbari, de atitea exemple si modele, de atita neiubire, inima s-a mutat in genunchi.Daca ma doare , stiu unde e , stiu ca ea mi-a ramas dintre toate bataile vietii, cea mai dulce bataie! Asadar sa nu te miri daca pe unii ii doare in cot si pe altii in cotul piciorului, in genunchi, in inima.Si intr-un caz si in celalt inima cauta un loc in care sa bata dulce.</h2>
<h2>
</h2>
<h2>
</h2>
<h2>
</h2>
<h5 class="uiStreamMessage userContentWrapper" data-ft="{"type":1,"tn":"K"}">
<span style="font-size: large;"><span class="messageBody" data-ft="{"type":3}"><span class="userContent"><br /></span></span></span></h5>
<h2>
JANIS JOPLIN LYRICS</h2>
<div class="ringtone">
<img alt="Summertime Ringtone" height="17" src="http://images.azlyrics.com/phone.gif" width="16" /> <img alt="Summertime Ringtone" height="17" src="http://images.azlyrics.com/phone_flip.gif" width="16" />
</div>
<b>"Summertime"</b><br />
<br />
<div style="margin-left: 10px; margin-right: 10px;">
Summertime, time, time,<br />
Child, the living's easy.<br />
Fish are jumping out<br />
And the cotton, Lord,<br />
Cotton's high, Lord, so high. <br />
<br />
Your daddy's rich<br />
And your ma is so good-looking, baby.<br />
She's looking good now,<br />
Hush, baby, baby, baby, baby, baby,<br />
No, no, no, no, don't you cry.<br />
Don't you cry! <br />
<br />
One of these mornings<br />
You're gonna rise, rise up singing,<br />
You're gonna spread your wings,<br />
Child, and take, take to the sky,<br />
Lord, the sky. <br />
<br />
But until that morning<br />
Honey, n-n-nothing's going to harm you now,<br />
No, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no<br />
No, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no, no<br />
No, no, no, no, no, no, no, no, no,<br />
Don't you cry,<br />
Cry.
</div>
<a href="http://www.azlyrics.com/lyrics/janisjoplin/summertime.html">http://www.azlyrics.com/lyrics/janisjoplin/summertime.html</a><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-21027974099860497122013-04-11T15:04:00.001+03:002013-04-13T10:36:21.882+03:00D`ale lu` Fudulu<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4ZHHHA3AualYbPIwyz970RNecPy_Bnl8jzL6XHb7QjATpviheoYgJDNCgKrW4kMhHmDlGFxqzj75R_2CLEjiFfohAENFH8zut2Y-HQXUa1uHcRdbRf9FAvBBjLXMjKde_3LRQplXbjkY/s1600/mancare+binecuvantata+407.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4ZHHHA3AualYbPIwyz970RNecPy_Bnl8jzL6XHb7QjATpviheoYgJDNCgKrW4kMhHmDlGFxqzj75R_2CLEjiFfohAENFH8zut2Y-HQXUa1uHcRdbRf9FAvBBjLXMjKde_3LRQplXbjkY/s320/mancare+binecuvantata+407.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Prajitura Carmen (prietenii stiu ,,de ce``!)</td></tr>
</tbody></table>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnGfrjhPcAEtPWsLUm0Qz4e3QtCJtC3WH6yoE-3JPxuJ-bvTHuxgW0Gtgatr72NNngQzDzBKRueW510pTdEGQkClQtgUy8vHKK1wuXqQ6wArC3E9xHce-BFiR9gR9tQbY22ofo7FGfBZQ/s1600/Afis-A2-final.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="451" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnGfrjhPcAEtPWsLUm0Qz4e3QtCJtC3WH6yoE-3JPxuJ-bvTHuxgW0Gtgatr72NNngQzDzBKRueW510pTdEGQkClQtgUy8vHKK1wuXqQ6wArC3E9xHce-BFiR9gR9tQbY22ofo7FGfBZQ/s640/Afis-A2-final.jpg" width="640" /></a></div>
<h2 style="text-align: center;">
Periferia – un mijloc de existență</h2>
Istoria periferiei nu este de dată recentă.<br />
<div style="text-align: justify;">
Practic, odată cu fondarea Bucureștiului
s-a născut și periferia, însă sistematizarea orașului după modelul
occidental, începută la dorința expresă a Regelui Carol I (1866-1914), a
ridicat și problema oamenilor de la periferie pe care principesa Maria
(1875-1938), și nu numai ea, i-a remarcat prin neorânduiala lor (…) şi
pitoreasca lor murdărie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Începând cu anul 1893, primarii
Bucureștiului au interzis oamenilor de la periferie să mai intre în
oraș, reînnodând o tradiție care s-a aplicat temporar în sec al
XVIII-lea, în perioada domnitorului Mihail Șuțu I. Este vorba despre
persoanele din afara Capitalei, care lucrau cu ziua la diverși
antreprenori și care, din cauză că nu mai aveau cum să ajungă la
domiciliu, dormeau în corturi, în bordee sau în gropile de pământ galben
aflate la marginea orașului. Un oraș ale cărui limite se aflau la Podul
Grozăvești (spre vest), Dealul Filaret (spre sud), Șoseaua Kiseleff
(spre nord) și Șoseaua Ștefan cel Mare (spre est).</div>
<div style="text-align: justify;">
În prezent, periferia se poate
identifica cu ușurință în imediata apropiere a șoselei de centură, însă
disoluția industrială care a avut loc în Bucureștii ultimilor 20 de ani a
făcut ca oamenii de la periferie să migreze și să se stabilească pe
platformele industriale devenite ale nimănui – în fond așa sunt mai
aproape de mormanele de fier vechi care le asigură banii de pâine.</div>
<div style="text-align: justify;">
Incursiunea fotografică în lumea
periferiei s-a realizat pe parcursul unui an de zile în zona unei
platforme industriale, observându-se în mod indirect viața unei
comunități ajunse la a treia generație, modul în care este organizată și
care sunt problemele cotidiene cu care aceasta se confruntă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă la 1900 oamenii de la periferie
trăiau în gropile de pământ de la marginea Bucureștiului, locuitorii
periferiei care au făcut obiectul documentării trăiesc în două corpuri
de clădire din beton, rămase de la o fostă fabrică de cuie fără uși și
ferestre. Cum explozia de reabilitări termice din ultimii ani a dus la
înlocuirea ferestrelor pe suport de lemn, o parte din deșeuri au ajuns
că completeze în mod fericit găurile de la ușile și ferestrele
clădirilor periferiei. De asemenea, o mare parte din lemnul strâns de pe
străzile orașului a fost asamblat în barăci din lemn, lipite de
clădirile din beton, locul ideal pentru locuit chiar și pe timpul
iernii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Bărbații și adolescenții periferiei
umblă după fier vechi sau adună pet-uri, fie de pe câmp fie din pubelele
care așteaptă, la scările blocurilor, pentru a fi golite de mașinile de
salubrizare. Fierul strâns este depozitat pe o platformă betonată, iar
săptămânal este cărat cu Alina, o Dacia papuc a unui întreprinzător de
cartier. Pet-urile sunt cărate cu spatele, în saci din rafie, cale de 6
km, până la cel mai apropiat centru de colectare. Nici copii nu pierd
timpul degeaba. Când nu aleargă cu picioarele goale după o minge se
topesc pe străzile orașului și se întorc cu cabluri de cupru, cărându-le
cu sacoșa. Cămășile cablurilor de cupru sunt arse apoi în aceeași zi.
Cu mici excepții, oamenii periferiei sunt angajați vara cu ziua, la
fermele din apropierea Bucureștiului, iar „angajatorii”, coborâți din
dubele cu care își cară marfa la piață, sunt asaltați de cei care doresc
să fie luați în evidență ca mână de lucru.</div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizxapy3O-sJGPq6yIIHKoaI9H5OkQ_WCMVFhQcK2Pj_ve0FwvuFW10aGcaYHfXXW7geKWXMZEFQlCA9im21wpUX5WkK_6QAJVh7Xv8kzkqM98mcv1KKcr2DRgExUooHqALZnC03RDdUDA/s1600/Afis-A2-final.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="451" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizxapy3O-sJGPq6yIIHKoaI9H5OkQ_WCMVFhQcK2Pj_ve0FwvuFW10aGcaYHfXXW7geKWXMZEFQlCA9im21wpUX5WkK_6QAJVh7Xv8kzkqM98mcv1KKcr2DRgExUooHqALZnC03RDdUDA/s640/Afis-A2-final.jpg" width="640" /></a>Femeile periferiei sunt cantonate la
domiciliu. Au grijă de copii, spală ajutate de adolescente, iar seara
gătesc. Evident că nu există nici alimentare cu gaz și nici butelii, iar
gătitul se face în oale sau în tuciuri fixate pe pirostrii. Lemnele de
foc sunt cărate de la copacii toaletați în oraș, de cei de la ADP, fie
sunt cărate cu spatele de la ghenele de gunoi ale blocurilor. Seara,
după ce oamenii periferiei au terminat de mâncat, aceștia se adună în
jurul focului pe care îl alimentează cu crengi uscate, urmărind cu
priviri pierdute flăcările ce se ridică spre cer.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ca și gătitul, spălatul rufelor este o
activitate zilnică, fiind rezultatul hainelor murdărite de bărbații ce
caută fier vechi sau pet-uri. Cum nu există apă curentă, aceasta este
cărată în flacoane de cinci litri de la o distanță de câteva străzi, în
brațe de adolescenți, cu cărucioare improvizate de bărbați sau cu albii
transformate în sănii de către femei. Vara este ceva mai bine:
flacoanele cu apă se încălzesc după ce sunt lăsate cu orele pe platforma
betonată.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieJPLfvNtNGGu-v550yXAb7_-eaL8UziGSQEm-_4k4fSWEeFSpDvoP5Wmk5HGVvbUoj9nbXko0iv5gJwG2eUYFa0wuSrd6xFVIn_bqt1i2PHJNqPhftTXHsj6Nm1KSo4oLxRqI-5AcW-0/s1600/Afis-A2-final.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="141" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieJPLfvNtNGGu-v550yXAb7_-eaL8UziGSQEm-_4k4fSWEeFSpDvoP5Wmk5HGVvbUoj9nbXko0iv5gJwG2eUYFa0wuSrd6xFVIn_bqt1i2PHJNqPhftTXHsj6Nm1KSo4oLxRqI-5AcW-0/s200/Afis-A2-final.jpg" width="200" /></a>Periferia are în dotare și o fauna
colorată și vocală: câinii, aciuați de nicăieri, așteaptă ca resturile
menajere să fie aruncate la 100 de m de locuințe, în saci din plastic.
În cazul în care nu există mâncare de aruncat, câinii încep să urle, iar
singura modalitate de a scăpa de enervantul sunet este de a se arunca
cu pietre după ei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Există un singur wc, identic cu cele ale
țăranilor de la 1900, însă dincolo de toate lipsurile, oamenii
periferiei au energie electrică, televiziune prin satelit și telefoane
mobile, probabil singurele elemente care îi diferențiază cu un plus de
civilizație față de locuitorii periferiei bucureștene de la începutul
secolului XX.</div>
dr. Cătălin Fudulu – AFIAP<br />
<span style="color: #ffff99;">.</span><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-85325480606592147322013-04-07T18:07:00.002+03:002013-04-07T18:07:41.601+03:00Am Za 7!<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/92vyNrUB8ic" width="560"></iframe><br />
<a href="http://www.youtube.com/watch?v=92vyNrUB8ic">//www.youtube.com/watch?v=92vyNrUB8ic</a><br />
Doamne, azi e ziua de nastere a lui Amza!<br />
Te rog Doamne, lasa-l sa invite la ziua dumisale si pe Sergiu...ca tare frumos a mai facut filmele istorice.<br />
Ne sunt de mare folos.<br />
Pentru aceste foloase ale noastre, <span style="color: #cfe2f3;"><b><i>iarta-i , odihneste-i si pomeneste-i</i></b></span>!<br />
Intre nastere si moarte drumul e scrt, scurta dragoste a omului pe pamant! Dupa care urmeaza nasterea in cer!<br />
<br />
„Mai ţii minte cum am dansat cu Nichita la tine-acasă? Da, ai fost
foarte emoţionată atunci. «Dar nu ţi-am spus ce mi-a zis. Uite, îţi spun
acum, după trei ani: m-a întrebat: ˝Tu eşti fata lui Amza?˝ Da… ˝Ei,
spune-i lui taică-tu că o să ne întâlnim curând!˝». Asta era pe 30
noiembrie [1983], de Sfântul Andrei. Peste vreo 10 zile, la Biserica
Sfântul Silvestru, unde era părintele Galeriu, prieten cu noi, era depus
Nichita, iar la 50 de metri, în casa în care stătea, era Amza - l-au
depus apoi la Teatrul de Comedie…”<a href="http://www.viata-libera.ro/pagina-mea/19818-amza-si-nichita-regasire-in-moarte">http://www.viata-libera.ro/pagina-mea/19818-amza-si-nichita-regasire-in-moarte</a> <br />
<br />
<span style="color: #cfe2f3;">Usureaza-le suferintele din neascultarile lor si din cele ale noastre!</span><br />
<span style="color: #cfe2f3;"><i><b>Pe Amza si pe tot ai lui </b></i></span>dupa duh si dupa trup, iar pe ceilalti Doamne, dupa Mila Ta!<div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-56927327489262284092013-04-06T22:20:00.000+03:002013-04-07T21:33:19.109+03:00Fluture comestibil<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsWlJc4AgAeysR0UTG6qJN-Tlc06rtknEItEPP6pIINwpbElxLOHjUwemMmcvdf3NrGslXy6-XnyXWJ_M3JFVPYlREyFFltQsegq7IdaENjzqyeXJNKewehEd9RLXn3BdkabXrXNJob_E/s1600/mancare+binecuvantata+396.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsWlJc4AgAeysR0UTG6qJN-Tlc06rtknEItEPP6pIINwpbElxLOHjUwemMmcvdf3NrGslXy6-XnyXWJ_M3JFVPYlREyFFltQsegq7IdaENjzqyeXJNKewehEd9RLXn3BdkabXrXNJob_E/s640/mancare+binecuvantata+396.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
,,Dragostea trece prin stomac!``<br />
Afirmatie intilnita adesea, cu care nu sunt deloc in acord, dar deloc!<br />
,,Cind te indragostesti simti fluturi in stomac!``<br />
Afirmatie cu care nu numai ca sunt in dezacord , dar ma si amuz...de aceea ca sa fiu in acord printre de ,,Z ``acorduri...am pregatit cu dragoste o insecta, ca sa nu fie nici dragoste care trece prin stomac ( si unde se duce?:), nici fluturi<br />
<br />
Insecta este comestibila, fiind plamadita din urzici, faina de in (seminte de in risnite), de orez, de susan, zeama de varza.<br />
Modelata prin leganare in causul miini si cintatu-i-am doina tainica, rugat-am pe Dumnezeu Fiul sa ne miluiasca, pravalit-am corpul fluturelui ( sau al insectei) prin pulbere de ardei rosu(boia dulce) , faina de in si seminte de susan , toate amestecate intr-un bol.<br />
<br />
Date la cuptor pina la stadiul de crusta.<br />
Scoas afara din cuptorul fierbinte, fluturele, cu toata familia lui (ca nu-i asa , tava oricarui aragaz e incapatoare ...pentru atitea fluturioare -aripioare), decorat cu foi de ceapa incarcate cu sos de rosii (bio desigur, dinainte sa existe conceptul ,,bio``) si servit.<br />
Bucuratu-s-a cine-a trecut fluturele prin stomac!<br />
<br />
Cine nu se bucura de dragoste?!<br />
Fluturi, insecte, natura....omul...<br />
<br />
<br />
<b>Şi a zis Dumnezeu: “Să facem om după chipul şi după asemănarea
Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele
domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!” Şi a
făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a
făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând:
“Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi
stăpâniti peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate
animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot
pământul!” Apoi a zis Dumnezeu: “Iată, vă dau toată iarba ce face
sămânţă de pe toată faţa pământului şi tot pomul ce are rod cu sămânţă
în el. Acestea vor fi hrana voastră. Iar tuturor fiarelor pământului şi
tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor ce se mişcă pe pământ,
care au în ele suflare de viată, le dau toată iarba verde spre hrană. Şi
a fost aşa. Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune
foarte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a şasea. Aşa s-au
făcut cerul şi pământul şi toată oştirea lor. Şi a sfârşit Dumnezeu în
ziua a şasea lucrarea Sa, pe care a făcut-o; iar în ziua a şaptea S-a
odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut. Şi a binecuvântat
Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că într-însa S-a odihnit
de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut şi le-a pus în
rânduială. <a href="http://carteromaneasca.wordpress.com/2012/11/03/ortodoxia-si-eroarea-evolutionista-2/">http://carteromaneasca.wordpress.com/2012/11/03/ortodoxia-si-eroarea-evolutionista-2/</a></b><br />
<br />
<b>dacă omul s-ar trage din maimuţă, atunci ar fi liber să se
comporte ca animalele, pe când un om creat de Dumnezeu după chipul Său
are datoria morală de a respecta poruncile divine. </b>
<br />
<b>“Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot
sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia
poruncă. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca
pe tine însuţi. În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi
proorocii.” (Matei 22, 37-40).</b><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-56219827079412615062013-04-04T21:48:00.000+03:002013-04-05T23:28:09.976+03:00Me And My Arrow<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcXBHyJEERLU7Lq-rB9EDfzUueJ6xyFkhyphenhyphengz1E5g5-ctqSr7TcOYaFPQWtRyvBOv-CuSY4Vhg1MO_L5p2xk8aqvaip6NiR4-jrhtnug0jQ-5vGMMhqL5MscoaEICd26YdXUjWuTPiLshk/s1600/mancare+binecuvantata+391.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcXBHyJEERLU7Lq-rB9EDfzUueJ6xyFkhyphenhyphengz1E5g5-ctqSr7TcOYaFPQWtRyvBOv-CuSY4Vhg1MO_L5p2xk8aqvaip6NiR4-jrhtnug0jQ-5vGMMhqL5MscoaEICd26YdXUjWuTPiLshk/s320/mancare+binecuvantata+391.jpg" width="320" /></a></div>
<h1 id="watch-headline-title" style="padding-bottom: 8px;">
<span style="font-size: small;"><span class="watch-title yt-uix-expander-head" dir="ltr" id="eow-title" style="vertical-align: top;" title="Harry Nilsson - Me And My Arrow"><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/U1n9QTkrkP0" width="420"></iframe> </span></span></h1>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dxhUVQkr604i4TjeXjJRRxlMqPdPZ82yG2pNr0xsl7wFIPHWz8GwcM-iaG5zzhTmY3L7-m8P05wI4uhcZ9o2w' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe></div>
<h1 id="watch-headline-title" style="padding-bottom: 8px;">
<span style="font-size: small;"><span class="watch-title yt-uix-expander-head" dir="ltr" id="eow-title" style="vertical-align: top;" title="Harry Nilsson - Me And My Arrow"> <span id="goog_1704551902"></span><span id="goog_1704551903"></span></span></span></h1>
<h1 id="watch-headline-title" style="padding-bottom: 8px;">
<span style="font-size: small;"><span class="watch-title yt-uix-expander-head" dir="ltr" id="eow-title" style="vertical-align: top;" title="Harry Nilsson - Me And My Arrow"><a href="http://www.youtube.com/artist/harry-nilsson?feature=watch_video_title" id="watch-headline-show-title">Harry Nilsson</a> - Me And My Arrow
</span></span></h1>
Me and my Arrow<br />
straighter than narrow<br />
where ever we go<br />
everyone knows<br />
it's me and my Arrow<br />
<br />
Me and my Arrow<br />
taking the high road<br />
where ever we go<br />
everyone knows<br />
it's me and my Arrow<br />
<br />
And in the morning when I wake up<br />
she may be gone<br />
I don't know<br />
and if we make up just to break up<br />
I'll carry on<br />
oh yes I will<br />
<br />
Me and my Arrow<br />
straighter than narrow<br />
where ever we go<br />
everyone knows<br />
it's me and my Arrow<br />
<br />
Me and my Arrow<br />
Me and my Arrow<br />
Me and my Arrow<br />
Me and my Arrow<br />
Me and my Arrow<br />
<br />
Me and my Arrow<br />
straighter than narrow<br />
where ever we go<br />
everyone knows<br />
it's me and my Arrow<div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-53611440017495669172013-04-02T20:35:00.001+03:002013-04-07T21:31:56.549+03:00T or` t<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguYYrPMxjjHIK_pCoy5ExK_FL1LhOYEMw2YMqGxNnQGstxhGgfJ-b9aC6pxxTi1nfQNdcim7himgRRPtYmI4sZI1GZqbggMh7n_Kqtq314GDZjUrHN9QnPGcifxk4i1j7807L1EhuGBr4/s1600/tortulet+de+urzici.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguYYrPMxjjHIK_pCoy5ExK_FL1LhOYEMw2YMqGxNnQGstxhGgfJ-b9aC6pxxTi1nfQNdcim7himgRRPtYmI4sZI1GZqbggMh7n_Kqtq314GDZjUrHN9QnPGcifxk4i1j7807L1EhuGBr4/s320/tortulet+de+urzici.jpg" width="320" /></a></div>
A fost odata un tortulet<br />
Si....<br />
<br />
Si cum l-am facut?<br />
Cu un pahar am taiat doua rondele dintr-o turta de piine, le-am acoperit cu pireu de urzici, le-am decorat cu ce era mai aproape si gata....<br />
Pireul de urzici se realizeaza din urzici culese din padure, curatate, spalate din destule ape, oparite si clocotite 20 minute, apoi scurse, stoarse si indemnate la piruete cu turatia blenderului.Evidentiate prin oaspetele de onoare , ustoroiul pisat si sociabile prin bunavointa preabine cunoscuta a uleiului de masline.Blender ! 20 secunde!<br />
<br />
<br />
A fost odata un tortulet<br />
Si...<br />
<br />
Si ce a fost, a fost!<br />
Nu toate aniversarile sunt dulci si cu invitati.<br />
Nu toate aniversarile se sarbatoresc la aceeiasi data.<br />
Uneori e ziua mea in alta zi decit cea stabilita de Dumnezeu , mai mult decit chiar atunci cind e ziua mea, ziua in care Dumnezeu m-a trimis pe pamant..<br />
Ziua mea e doar atunci cind pot sa iert!Cind Dumnezeu gaseste deschisa usa inimii si poate intra in camara , sa ierte el toate greselile puse in conservare pe rafturi.Atunci <span style="font-size: large;"><i>simt dragostea </i></span>cu care curata toate anomaliile ,,culinare``.<br />
In rest orice zi e total ziua Lui Dumnezeu , pentru ca in rest doar pe El il <span style="font-size: large;"><i>stiu</i></span> iertind, iubindu-ne!<br />
<br />
Pentru noi El este ,,Tu``<br />
Pentru tine sunt ,,tu``<br />
<br />
,,Tu din tu``...,,tu din Tu``<br />
aceeasi lege<br />
T or` t ...IUBIRE!<br />
<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/15Efa72Zzzk" width="420"></iframe><br /><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-60303771107662059602013-03-31T15:30:00.001+03:002013-03-31T15:30:55.143+03:00Grigorie, abia împlinind 20 de ani<i><b> </b><b>Grigorie, abia împlinind 20 de ani</b><b>, s-a retras în Muntele Athos în anul 1316 (după unele surse 1318)
devenind novice la Mănăstirea Vatoped, sub îndrumarea monahicească a
Părintelui Nicodim de la Vatoped (prăznuit în 11 iulie). Acolo a fost
tuns şi a pornit pe calea sfinţeniei. Un an mai târziu, Sfântul
Evanghelist Ioan Teologul i-a apărut în vis şi i-a promis că-l va
proteja pe calea sa duhovnicească. Mama şi surorile lui Grigore au
devenit şi ele călugăriţe</b></i><br />
<b>............................................................................................................................................................. </b><br />
<br />
<b><b>Îngerii, ca şi oamenii, au fost creaţi de Acelaşi Dumnezeu şi se
împărtăşesc şi ei de feluritele energii ale lui Dumnezeu, precum
înţelepciunea, sfinţenia şi altele. Nici o zidire a lui Dumnezeu nu
poate fi lipsită de una sau mai multe energii necreate ale lui Dumnezeu,
deoarece Dumnezeu este nescris împrejur şi necuprins pretutindenea,
arătându-se în toate şi peste tot. Dumnezeu este şi în satana şi în
diavoli, fiindcă este necuprins şi pe toate le cuprinde. Deci, precum
satana este în văzduh dar nu se vatămă, fiind şi Dumnezeu de faţă acolo,
şi precum păcatul este prezent în suflet, asemenea şi darul lui este
prezent în suflet, nimic vătămânu-se sau amestecându-se, întunericul cu
lumina, nici nu poate răutatea să aibă împărtăşire cu curăţenia.</b> </b><br />
<br />
<i><span style="font-size: large;">Numai la sfârşitul lumii va fi dezlegat <span style="color: purple;"><u>satana</u></span> timp de 1260 de zile
(trei ani şi jumătate) spre a lucra asupra celor credincioşi cu
înşelăciunile sale (I Ioan 2, 18) şi mulţi antihrişti vor fi în
timpurile din urmă (Matei 24, 12; II Tesaloniceni 2, 3; I Timotei 4, 1). </span></i><br />
<br />
<b><a href="http://carteromaneasca.wordpress.com/2013/03/31/sfantul-grigorie-palama-si-energiile-necreate/">http://carteromaneasca.wordpress.com/2013/03/31/sfantul-grigorie-palama-si-energiile-necreate/</a> </b><br />
<b>.............................................................................................................................................................. </b><br />
<b><i>În 1330 – 1331 se duce din nou în Muntele Athos, silit de incursiunile sârbilor, şi se aşează în Lavra schitului Sfântul Sava . <b>Tot
în anul 1330 au avut loc importante evenimente în viaţa Bisericii de
Răsărit, în urma cărora Sf. Grigore a fost plasat printre cei mai
importanţi apologeţi universali ai ortodoxiei, fiind foarte renumit ca
profesor al isihasmului.</b></i></b><br />
<b><i><b>...........................................................................................................................................................</b></i></b><br />
<br />
<b><i><b> </b></i></b><strong>La venirea <span style="color: purple;"><i><u>lui</u></i> </span>aici, totul deja e pregătit,</strong><strong>
centralizarea e deplină, poporul e numărat, fiecare e cu numărul său şi
cu cartela sa, iar în ea e inclus totul, până şi opiniile omului şi
concepţia lui despre lume.</strong>
<br />
Cu această cartelă se va putea controla orice mişcare a omului şi pe
pământ, şi sub pământ,şi sub apă. Totul va fi.Desigur, el va vrea ca
lumea să i se închine de bunăvoie, aşa cum L-a primit pe Hristos. Dar
aceasta va fi voia liberă a animalului dus spre tăiere. De mers,merge el
singur, numai că în jur stau ciobanii cu bicele. Omenirea e deja în
capcană, chiar dacă a mai rămas o bucăţică de caşcaval, fapt despre care
a şi spus Mântuitorul, că greu se va mai găsi un suflet credincios.<br />
<span style="font-size: large;"><strong>Antihristul va apărea ca un izbăvitor de neajunsurile sociale, cu toate că anume în acest scop se vor produce ele. </strong>Va avea o putere nemaivăzută această talpă a iadului. <strong>Oamenii ce pregătesc venirea lui de pe acum au în mâinile lor bogăţiile de bază ale pământului.</strong>
Mirajul bunăstării actuale se va spulbera tot atât de repede cum trece
apa. Să ne aducem aminte unul dintre antrenamente, o repetiţie care s-a
făcut cu oamenii în Uniunea Sovietică – cei care s-au încrezut în bănci
au devenit cerşetori într-o singură zi. Au agonisit cu anii, care în
contul burţii, care în contul sănătăţii, şi părea că aceasta e pentru o
viaţă. Dar s-a dovedit a fi un miraj. Acum va fi mult mai rău. Va avea
de suferit întreaga lume.</span><br />
<span style="font-size: large;">
<strong>Totul se va petrece prin intermediul instituţiilor bancare, de aceea trebuie avut cât mai puţine contacte cu ele.</strong> <strong>Acesta e şi zălogul neacceptării codurilor, printre altele.</strong></span><br />
<br />
<span style="font-size: large;"><strong><a href="http://saccsiv.wordpress.com/2012/01/30/staretul-antonie-despre-cartele-si-semnul-fiarei-%E2%80%9Ela-venirea-antihristului-totul-deja-e-pregatit-centralizarea-e-deplina-poporul-e-numarat-fiecare-e-cu-numarul-sau-si-cu-cartela-sa-iar-i/">http://saccsiv.wordpress.com/2012/01/30/staretul-antonie-despre-cartele-si-semnul-fiarei-%E2%80%9Ela-venirea-antihristului-totul-deja-e-pregatit-centralizarea-e-deplina-poporul-e-numarat-fiecare-e-cu-numarul-sau-si-cu-cartela-sa-iar-i/</a> </strong> </span><br />
<br />
<br />
<b><i><b> </b></i></b><strong>Ereticii vor pune mâna pe Biserică, îşi vor numi peste tot slugile</strong>, iar viaţa religioasă va fi lepădată. Însă Domnul nu lăsa pe robii Săi fără apărare şi întru neştiinţa.<br />
<br />
<a href="http://saccsiv.wordpress.com/2010/09/11/profetia-sfantului-anatolie-al-optinei-despre-vremea-cand-ereticii-vor-pune-mana-pe-biserica/">http://saccsiv.wordpress.com/2010/09/11/profetia-sfantului-anatolie-al-optinei-despre-vremea-cand-ereticii-vor-pune-mana-pe-biserica/</a><br />
<br />
<b><i><b>.................................................................................................................................................</b></i></b><br />
<b><i><b> </b></i></b><strong>Aceasta biserica era tare mohorâta. Pe masa din altar – stea
peste stea; în jur ardeau lumânari de smoala care trosneau ca
vreascurile; potirul era plin cu ceva rau mirositor; prescurile –
însemnate cu stele; în fata prestolului statea un preot cu fata
catranita, iar sub prestol – o femeie, rosie toata, cu stea în frunte,
striga de rasuna biserica: „Slo-o-bo-o-da-a!” (Sunt libera!). Doamne
fereste, ce grozavie! Oamenii aceia începura sa alerge ca niste smintiti
în jurul prestolului, sa tipe, sa suiere, sa bata din palme si sa cânte
cântece dezmatate. Si deodata a strafulgerat, s-a auzit bubuitul unui
tunet napraznic, pamântul s-a cutremurat, si biserica s-a prabusit: si
femeia, si oamenii aceia, si preotul – s-au pravalit cu totii în adâncul
beznei – în abis.</strong> Doamne fereste si apara, ce grozavie!
<br />
<strong> Am privit înapoi. Staretul se uita la ceva, m-am uitat si
eu. „Parinte, spune-mi, ce este cu aceasta înfricosatoare biserica?” –
«Acestia-s „cetatenii cosmosului”, ereticii, cei ce au parasit sfânta si
soborniceasca Biserica si au primit inovatiile, care sunt lipsite de
harul lui Dumnezeu; în astfel de biserica nu se posteste si nu poti sa
te împartasesti!»</strong><br />
<strong> <a href="http://saccsiv.wordpress.com/2011/06/29/vedenia-sfantului-ioan-de-kronstadt-despre-antihrist-caderea-in-erezii-semnul-fiarei-sfarsitul-lumii/">http://saccsiv.wordpress.com/2011/06/29/vedenia-sfantului-ioan-de-kronstadt-despre-antihrist-caderea-in-erezii-semnul-fiarei-sfarsitul-lumii/</a></strong><br />
<strong>.................................................................................................................................................... </strong><br />
<b><i><b>STARETUL lAVRENTIE AL cERNIGOVULUI </b></i></b><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">Stareţul
obişnuia adesea să stea de vorbă cu iubiţii săi fii duhovniceşti despre
vremurile din urmă, despre cum trebuie ei să păstreze trezvia. „Astăzi votăm – e
în regulă; nu este încă [un vot] pentru un singur conducător al întregii lumi.
Dar de se va vota pentru aşa ceva – este deja [antihristul] şi nimeni nu trebuie
să voteze.” Mai spunea: „Războiul va fi în aşa chip, încât nu va mai rămâne
nimeni, decât prin văgăuni”. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">Spunea că vor mai rămâne doar două sau trei guverne,
şi vor spune: „Să ne alegem un împărat peste întreaga lume”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„În vremurile de pe urmă, îi vor izgoni pe adevăraţii
creştini; apoi îi vor lăsa pe cei bătrâni şi slabi să se prindă de-o roată şi să
fugă după ei.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">Batiuşka repeta adesea vorbele sale despre antihrist:
‚Va veni vremea când vor cere un singur împărat pe pământ. Şi oamenii vor fi
înregistraţi cu stricteţe. [Cei ce fac recensământul] vor veni în casă, şi soţia
va încerca să-l înduplece pe soţul ei: ‚Hai, bărbate, să iscălim. Doar avem
copii, şi altfel nu vom mai putea cumpăra nimic pentru ei’. Şi soţul va zice:
„Soţie dragă, fă precum voieşti, însă eu mai bine mor decât să iscălesc pentru
Antihrist.’... O imagine cutremurătoare a viitorului”, încheie Stareţul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Va veni vremea”, spunea părintele Lavrentie, „când
vor restaura chiar şi bisericile închise, şi le vor repara nu doar în afară, ci
şi pe dinăuntru. Vor auri turlele bisericilor şi ale clopotniţelor. Dar când vor
isprăvi, va începe domnia antihristului. Rugaţi-vă ca Domnul să ne îngăduie mai
multă vreme, ca să ne putem întări, căci ne aşteaptă vremuri înfricoşate. Vedeţi
cu câtă viclenie se pregăteşte totul? Toate bisericile vor fi pline de măreţie,
ca niciodată până atunci, însă nu trebuie să mergeţi în acele biserici.
Antihristul va fi încoronat ca un împărat, într-o biserică mare din Ierusalim,
cu participarea clerului şi a Patriarhului.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Va fi liberă trecere de intrare şi de ieşire din
Ierusalim, pentru toţi. Dar să nu încercaţi să vă duceţi acolo, căci totul se va
face pentru a înşela.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Antihristul se va naşte dintr-o târfă – o evreică din
cel de-al doisprezecelea trib „al desfrânării”. Încă de tânăr va fi foarte
înzestrat şi isteţ, mai ales după ce, la vârsta de doisprezece ani, plimbându-se
cu mama sa în grădină, îl va întâlni pe satana, care va veni dintru adâncuri şi
va intra într-însul. Băiatul se va cutremura cu înfricoşare, dar satana va zice:
„Nu te teme, te voi ajuta.” Şi acest băiat va creşte ca Antihrist, sub chip
omenesc. La încoronarea sa, când se va citi Simbolul Credinţei, nu va îngădui să
se citească drept; acolo unde cuvintele îl înfăţişează pe Iisus Hristos ca pe
Fiul lui Dumnezeu, le va da deoparte şi se va recunoaşte numai pe sine. Iar
atunci Patriarhul va striga că acesta este Antihristul, şi pentru aceasta va fi
omorât...”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Prorocii Enoh şi Ilie vor veni din ceruri, şi vor
explica şi ei tuturor oamenilor şi vor striga cu glas mare: „Acesta este
Antihristul, nu-l credeţi.” Şi el îi va omorî, însă ei vor învia şi vor zbura în
ceruri.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Antihristul va fi foarte cunoscător în toate felurile
de înşelare drăcească, şi va face semne mincinoase. Întreaga lume îl va auzi şi
îl va vedea. Va „însemna” pe toţi „oamenii săi” cu un semn. Va urî pe toţi
creştinii. Atunci va începe prigoana din urmă a sufletelor creştineşti ce vor
tăgădui semnul satanei.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Prigoana va începe de îndată, în pământul
Ierusalimului, şi apoi în întreaga lume se va vărsa sângele în numele
Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Mulţi dintre voi, copiii mei, vor trăi în
această vreme înfricoşată.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Semnul va fi în aşa chip, că va fi un lucru vădit de
îndată dacă cineva l-a primit sau nu. Creştinii nu vor putea cumpăra sau vinde
nimic. Însă nu deznădăjduiţi. Domnul nu-şi va părăsi copiii. Să nu se teamă
nimeni!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Vor fi biserici, însă creştinii ortodocşi nu trebuie
să intre într-însele, căci acolo nu se va da Jertfa cea Nesângeroasă a lui Iisus
Hristos; ci vor fi adunări satanice. Şi din pricina acestei nelegiuiri, pământul
va înceta să mai dea roadă; solul va crăpa de uscăciune, cu fisuri atât de mari,
că cineva ar putea cădea [în ele].” </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">Îi vor ucide pe creştini, sau îi vor izgoni în locuri
pustii. Iudeii vor fi strânşi şi ei într-un singur loc. <b><i>Unii iudei, ce au trăit
cu adevărat după legea lui Moise, nu vor primi semnul Antihristului.</i></b> Ei vor sta
şi vor vedea faptele sale. Vor şti că înaintaşii lor nu l-au recunoscut pe
Hristos ca Mesia, dar acum, Dumnezeu va îngădui ochilor lor să se deschidă şi nu
vor primi semnul Antihristului, ci îl vor mărturisi pe Hristos şi vor domni cu
Hristos.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Însă tot norodul cel slab va urma lui satan, şi când
pământul nu va mai rodi, oamenii se vor duce la dânsul, cerându-i să le dea
pâine, iar el le va răspunde: „Solul nu mai dă grâu. Nu pot face nimic.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„La fel, nu va mai fi apă; toate râurile şi lacurile
vor seca. <span style="font-size: large;">Acest dezastru va dura vreme de trei ani şi jumătate.</span> Dar de dragul
aleşilor Săi, Domnul va scurta aceste zile. În aceste zile, încă vor mai fi
luptători puternici, stâlpi ai Ortodoxiei, ce se vor găsi sub puternica
înrâurire a Rugăciunii lui Iisus. Domnul îi va acoperi cu harul său atotţiitor,
şi ei nu vor zări acele semne mincinoase ce se vor pregăti pentru tot norodul.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Iarăşi, vă spun, nu trebuie să intre nimeni în acele
biserici; ele vor fi lipsite de har.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">Auzind aceste vorbe, o maică spuse: „Ce va fi cu noi?
Nu vreau să trăiesc să văd acea vreme”. „Dar eşti tânără şi poţi trăi până
atunci”, îi zise Stareţul. „Ce înspăimântător!”, strigă maica. „Alege una din
două – ori pământescul, ori cerescul.” [Părintele Lavrentie].</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Va fi un război”, continuă Batiuşka, „şi acolo unde
va avea loc, nu va mai rămâne nici un om. Dar, înainte de aceasta, Domnul va
trimite boli celor slabi, şi ei vor muri. Însă în timpul vremii lui Antihrist nu
va exista moarte.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Cel de-al treilea război mondial nu va fi spre
pocăinţă, ci spre distrugere”. O soră întrebă: „Atunci toţi vor pieri?” „<span style="font-size: large;">Nu,
dacă cei credincioşi se vor spăla cu sânge, se vor alătura cetei mucenicilor,
însă necredincioşii se vor duce la iad”, îi răspunse Batiuşka. „Şi până ce se va
plini numărul îngerilor căzuţi, Domnul nu va veni să judece.”</span></span></div>
<span style="font-size: large;">
</span><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS; font-size: large;">„Dar la vremea din urmă [adică la sfârşit], Domnul va
adăuga la numărul îngerilor pe cei în viaţă ce sunt scrişi în Cartea Vieţii,
pentru a plini numărul celor căzuţi.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">„Refacerea bisericilor va continua chiar până la
venirea lui antihrist, şi pretutindeni se va putea vedea o măreţie
nemaiîntâlnită”, spunea Batiuşka. „Ci fiţi cumpătaţi în restaurarea bisericii
noastre, a exteriorului ei. Mai degrabă, rugaţi-vă mai mult, mergeţi la biserică
cât mai e vreme, îndeosebi la Liturghie, în timpul căreia se dă Jertfa cea
Nesângeroasă, pentru păcatele întregii lumi. Spovediţi-vă şi împărtăşiţi-vă cu
Trupul şi Sângele lui Hristos mai des, şi Domnul vă va da tărie.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">Batiuşka vorbea cu un anume ierodiacon (Gheorghe)
despre vremurile din urmă, cu faţa-i acoperită de lacrimi amare, spunând: „Mulţi
dintre clerici vor pieri în vremea Antihristului”. Părintele Gheorghe se
întrebă: „Cum nu voi pieri, căci sunt diacon?” Batiuşka îi răspunse „Nu ştiu”.
Părintele diacon începu să plângă, căzu la picioarele Batiuşkăi şi îi ceru să se
roage ca să se poată izbăvi de iad. Batiuşka se ridică, se rugă şi zise: „Bine.
Se întâmplă ca cineva să se îmbolnăvească, să moară şi să intre în Împărăţia
Cerurilor.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">Şi această prorocie s-a împlinit. Îl ştim pe acest
diacon din Lavra Peşterilor, de la Kiev. Era un om lucrător, ce săvârşea mult
bine şi cânta îndelung în biserică; dintr-o dată, se îmbolnăvi şi, apoi, muri
curând.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">Adesea, Batiuşka jelea şi se ruga cu lacrimi, sau
făcea ceva, plin de lacrimi. Maicile îl mângâiau, dar el se împotrivea: „Cum să
nu plângă cineva, când hăul este plin de sufletele oamenilor?”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;">După o boală de câteva luni, Stareţul Lavrentie
adormi, de praznicul Epifaniei (Botezul Domnului), în 1950, aşa cum însuşi
spusese mai înainte. Trupul său a rămas în biserica de jos vreme de patruzeci de
zile. Una din monahii povestea cum, la al treilea ceas al dimineţii, a auzit cu
limpezime cântarea unui cor de nenumărate glasuri. Fugi în chilia unde zăcea
răposatul, dar acolo era linişte; doar un preot citea tăcut Evanghelia.
Înspăimântată, îi spuse că auzise cântări. El rămase uimit şi îi zise că
sufletul răposatului fusese întâmpinat în rai de către îngeri.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: Trebuchet MS;"><i>(Apărut în limba engleză, în „Orthodox America”,
după materialul în limba rusă din „Nadejda” nr. 14, pag. 298-304).</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<i>
<span style="font-family: Trebuchet MS; font-size: x-small;">Trad.: Radu Hagiu</span></i></div>
<b><i><b> </b></i> </b><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-41882297415258591792013-03-30T12:33:00.001+02:002013-04-07T21:30:35.652+03:00Cioarbita de urzici!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiooLW0c8F3aLA0ujUr2Tz3i5YGRM2YumtEJl03QVxoFtPVGgl2Ws1B-EsT0FjBOfFPvwbTmc_DDQNPIcG9F7CTX-UfknDmmW1VBiL5L8BZsyR9OSRBuAL5r0VH98m6h7z487_eN04q6mw/s1600/Cioarbita+de+urzici.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiooLW0c8F3aLA0ujUr2Tz3i5YGRM2YumtEJl03QVxoFtPVGgl2Ws1B-EsT0FjBOfFPvwbTmc_DDQNPIcG9F7CTX-UfknDmmW1VBiL5L8BZsyR9OSRBuAL5r0VH98m6h7z487_eN04q6mw/s320/Cioarbita+de+urzici.jpg" width="320" /></a></div>
Din piata am cumparat un kilogram de urzici.Daca nu -mi era prea rusine pentru imaginea mea , as fi cumparat un sac.<br />
Precupetul , un om credincios si cu Frica Lui Dumnezeu, din vorba -n vorba imi zice ca Iisus Hristos n-a avut nicio boala.<br />
N-a avut ii zic, dar nici pacate nu a avut.<br />
<br />
Ca , da, bolile noastre sunt rezultatul pacatelor noastre, personale si ale neamului.Adunate si inmultite!<br />
<br />
Fac ciorba de urzici de cind , invitata fiind in casa unei prietene din copilarie , mama ei , in tinerete corista la Filarmonica Olteniei, de o frumusete rapitoare, am descoperit cum se compune muzica interioara prin inspiratia gusturilor si a simturilor si cum gatitul nu mai e doar foc sub oala.<br />
Urzicile cresc in padure, cineva le culege cu jertfa, in padure cinta pasari, si cum mai cinta, Doamne !<br />
Cineva le aduce la piata, cu jertfa, ca urzicile nu au picioare, ba chiar te musca daca pui mina pe ele.<br />
Sa stai la piata de dimineata pina seara e si asta o jertfa, apoi gospodinul sau gospodina, le ia acasa , le spala cu dragoste, le curata de pamaint si de paioage, de firele padurii, le pregateste de intilnirea cu doamna ,, Ce Apa!``, cu domnul Morcov, cu domnul Usturoi, cu boabele de orez pregatite spre a fi inscriptionate cu marca insinuantelor ierburi Patru(njel), Mar(ar), Cim(bru), Busu(ioc).Uscate si aromate!<br />
<br />
La sfarsit , sa nu devenim snobi cu atita domnie, vine si madam ,,Zeama de Varza``, data-n clocot aparte(pe la Paris)!<br />
<br />
Ei, zic , la toata forfota si muscatura, la toata jertfa , un gind de ,,rosu`` curge navalnic-navalnic din sticla cu suc de rosii.Si focul se stinge , mintea se domoleste, mirosul impacarii cuprinde incaperea!Impacata cioarbita de urzici domneste in taierele de lemn mesterite de mana domnului Cramariuc, iubitorul de mestesug in lemn, iubitorul de traditie si de tara de la Suceava.<br />
<br />
,,Painea noastra cea spre fiinta /Da-ne-o noua astazi...`` <br />
<br />
Ca sa ne urcam pe Scara ...pina la Tine:<br />
<br />
<a href="http://www.scribd.com/doc/46595237/Sfantul-Ioan-Scararul-Scara">http://www.scribd.com/doc/46595237/Sfantul-Ioan-Scararul-Scara</a><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-277474602436744094.post-75141384476030327982013-03-28T21:26:00.002+02:002013-03-29T22:54:54.832+02:00Brad comestibil<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh58jTxoLeju50-2wcU4Uuj3C8pMG4OLExiBLogrHAJ4UF-LsiXATX76PKcZ_ofORDmYmcCK4JwgJBTRMEupEE-oci0Knr-ug6W68BJdc_mx9fSQy6lCb2B7kploaja7Zx7xlQd269Z5hQ/s1600/bradul+de+urzica.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh58jTxoLeju50-2wcU4Uuj3C8pMG4OLExiBLogrHAJ4UF-LsiXATX76PKcZ_ofORDmYmcCK4JwgJBTRMEupEE-oci0Knr-ug6W68BJdc_mx9fSQy6lCb2B7kploaja7Zx7xlQd269Z5hQ/s320/bradul+de+urzica.jpg" width="240" /></a></div>
Ca tot se inteti frigul ( mi se parui a fi , nu un frig natural, ci unul din butoane)am facut un brad de urzici si am pretins cadouri .<br />
Ele au venit sub forma plescaiturilor.<br />
Bune urzicile !Foarte bune!<br />
<br />
Bine spalate, fierte 15-20 minute, usturoiate, unse bine , ametite la blender sau tocate marunt cu cutitul de lemn, pe fundul de lemn si mancate cu lingura de lemn!<br />
<br />
(Leac bun care combate limba de lemn?)<br />
<br />
Bradul de urzici e impodobit cu aschii de ridichie de luna, sflecla rosie care mi-a ramas pe razatoare de la o salata.<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzvUHsQvGUcXZXna9K7qDybphTZjjUXKE_NgkB3kkt85kO2Jum_3ofIQy_YK7BUOf_u04zNLUnlzHWDOH3TCAxteWSs59-FVBciosdTbppC5FP2LttIsBH9hV_Rdm-AHUGOVACCFFMnsQ/s1600/mancare+binecuvantata+308.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzvUHsQvGUcXZXna9K7qDybphTZjjUXKE_NgkB3kkt85kO2Jum_3ofIQy_YK7BUOf_u04zNLUnlzHWDOH3TCAxteWSs59-FVBciosdTbppC5FP2LttIsBH9hV_Rdm-AHUGOVACCFFMnsQ/s320/mancare+binecuvantata+308.jpg" width="240" /></a><br />
Infrinare placuta!<br />
E Postul Mare!<br />
Mincarea sa fie mai putina, nu pe saturate!<br />
<br />
„Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” spune Mântuitorul<br />
<br />
<br />
,,<i><b>Rugăciunea nu îngrașă</b></i>. <u><i>Rugăciunea deschide ușa</i></u>. <i><b>Dincolo de ușă este Cuvântul lui Dumnezeu.`</b></i>`<br />
<br />
<br />
<br />
,,Postul fără rugăciune nu are valoare. Și ca să subliniez, mai spun odată, postul fără rugăciune nu are absolut nici o valoare.``ierod..<a href="http://www.serafimpantea.ro/2010/11/15/nu-numai-cu-paine-va-trai-omul">serafim pantea</a><br />
<br />
<br />
<br /><div class="blogger-post-footer">Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pentru noi pacatosii</div>Danca Danelahttp://www.blogger.com/profile/02012765154818992836noreply@blogger.com5