
Nu era el, mi-am dat seama ca nu era el .
Mi-ar fi sprijinit barbia in podul palmelor lui si cu degetele mari mi-ar fi sters ridurile de la coltul ochilor si-am fi ras impreuna pentru ca i-as fi spus un cuvant stalcit intr-o limba straina, care cuvant ar fi putut sa insemne ceva , daca ar exista.
Odata stand in aceeiasi pozitie, intr-o noapte cu luna mare si stele nenumarabile, mi-a sters doua lacrimi imediat ivite de sub pleoape.
De atunci lacrimile n-au mai lipsit din ochii mei si nici cele de pe degetele lui.
eu, cu ochii in pamant, el cu palmele intoase catre soare .Asa am primit lumina in ultima vreme, de la soare la mainile lui, de la lacrimile de pe degetele lui in lacrimile din ochii mei, din ochii mei ...in ochii sufletului
Acolo am intalnit lumina.
Vrei doua picaturi de apa?
Ti-e sete de lumina?
Lumina nu vine de la soare.
Dumnezeu facu soarele dupa ce crescura copacii, florile, iarba...
Sa nu te inchini soarelui, inchina-te Luminii!
L-am cautat pe iubitul meu si nu l-am gasit, e plecat pe undeva,
oriunde in cautarea Lui Dumnezeu.
Noi nu suntem doi oameni singuri...el e in gandul meu , eu sunt in gandul lui, asa ne-a facut Dumnezeu, sa nu traim singuri.
Ne-a dat Duh Sfant, ca sa ne iubim .
2 comentarii:
Cineva a avut inspiraţie noaptea trecută...
Frumoasă gheaţa (?) de pe geam...
Nu noaptea, dimineata, inainte sa plec undeva, departe...
Chiar ma intrebam daca numai mie mi-a placut ghetuca de pe geam
N-am putut sa surprind ceea ce am vazut cand am fotografiat-o...:(
:)
Trimiteți un comentariu