Translate

luni, 29 noiembrie 2010


Apa din izvorul sfintit de parintele Arsenie.Tinuta intr-un recipient , apa are acelasi gust si dupa 20 de ani.Este apa sfintita.Precum Moise a batut cu toiagul in piatra , asa parintele a sfintit acest izvor.Este o apa tamaduitoare , compozitia apei a fost supusa si cercatarilor stiintifice.
Este o apa care tine si de foame si de sete si mangaie lacrimile sufletului.


http://vlad-mihai.blogspot.com/2010/11/parintele-arsenie-boca-intr-o-evocare.html



Maica Zamfira, cel mai apropiat discipol al parintelui , l-a urmat si l-a ingrijit pe parintele Arsenie peste tot.
Cu adevarat la Manastirea Prislop florile de pe morminte nu se ofilesc niciodata.Atat de multi pelerini aduc multumire pentru ajutorul primit prin rugaciunile parintelui Arsenie si a tuturor sfintilor nestiuti,incat florile nu au timp sa se ofileasca .Minunea este ca vin din ce in ce mai multi care au fost ajutati in chip minunat.





Smintelele, focul şi sarea



„Un om rău a semănat peste noapte – pe când paznicii dormeau – neghină, zâzanii, smintele în ţarină. Iar ţarina este lumea. Va fi sminteală, când faptele voastre nu corespund poruncii: Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând ei faptele voatre cele bune să premărească pe Dumnezeu; dar sminteala cea mai mare când se va propovădui şi impune ne-existenţa lui Dumnezeu. Iisus zice că mai uşor le-ar fi smintitorilor de şi-ar lega de gât o piatră de moară şi s-ar arunca în mare. Impunerea ateismului e un păcat mai greu ca sinuciderea. Dacă mâna ta (faptele), dacă piciorul tău (căile), dacă ochiul tău (punctul de vedere – principiul) te smintesc, taie-le, scoate atare ochi de la tine. În judecarea faptelor altuia se întâmplă iarăşi o mulţime de smintele. Sunt mulţi ochi de scos. Că decât să vadă rău unde poate nu e, mai bine le-ar fi să fie orbi. De aceea a zis Domnul: A Mea e judecata! iar voi Nu judecaţi! De plidă o mulţime de fapte dumnezeieşti şi cuvinte ale lui Iisus au fost sminteală peste sminteală în Israel. Simtelele sunt judecăţi superficiale, prejudecăţi. Acestea ignoră principiile. Căci dacă ai şti, ai trăi principiile divine, ai fi curat şi nu te-ai sminti. Sminteala din ale sale grăieşte. De fapt cel ce se sminteşte fără de voie se mărturiseşte.



Focul e al Duhului Sfânt, care sărează, păstrează firea nestricată. Această păstrare e şi o asceză voluntară, o jertfă de sine a firii. Sarea e şi nevoinţă şi suferinţă şi pocăinţă. Înţelepciunea încă e numită sare. Sare sunt şi slujitorii lui Dumnezeu între oameni, ca să nu se strice natura omenească. Deci dacă slujitorii nu mai au rolul de sare, (fiind cu risc acest fel de a fi) iată vor fi călcaţi în picioare. Cinstea lor va fi terfelită. Şi de multe ori, pentru relele peste care au dat oamenii, se aude răsturnarea răspunderii în seama slujitorilor lui Dumnezeu. Vinovăţia însă e pe din două: Pentru înmulţirea neascultării a luat Dumnezeu sfatul de pe pământ. Cuvântul a ajuns predică în pustiu.

- Cât foc şi sare trebuie să ai, ca să înflorească pustia ca şi crinul!”



Prislop Luni

19.XII.49. Marcu 9,42-50;10,1



Sursa: Ieromonah Arsenie Boca, Cuvinte Vii, Editura Charisma, Deva, 2006.



miercuri, 17 noiembrie 2010


Anima, iti dedic aceasta fotografie !



Viata la tara nu e la fel de grea ca in trecut.Cred ca e mult mai grea decat in trecut, desi azi nu mai sunt razboaie, nu trec tancuri pe sosea ca sa ia stalpii de lumina taras, nici avioane ca sa intunece lumina zilei si sa-i faca pe oameni sa fuga in gradina sa se ascunda in maturi (niste plante care cresc inalte si cand se usuca sunt legate snop fiind bune de maturat curtea).
Duhurile rautatii par a se intinde pe orizontala.Pe verticala se ridica doar cei cazuti in genunchi.
Secte din loc in loc.Case de rugaciune ridicate din te miri ce bani , caci saracia nu se dobandeste asa usor.
Munca de o vara , trebaluitul in curte se face din zori si pana-n seara , asadar nu e greu sa fii sarac.Doar trebuie sa muncesti pamantul.Sa-l muncesti cinstit, cu frica de Dumnezeu.Sa nu stropesti via cu substanta cutare numai ca sa-ti creasca boabele la strugure cat o caisa, nici patlagelele ca sa roseasca pana da ghiocelul.
Oamenii astia nu razbesc niciodata minciuna din jurul lor? De teama se hranesc si ei cu minciuni? Caci ce poate sa fie salamul spalat cu otet ca sa nu mai lipeasca si sucul portocaliu cumparat cu pret gras de la magazinul din colt?Sau hainele pe care scrie Adidas ori D&G ?
Ce poate sa fie Sfanta Cruce facuta cu jena , sa nu fie vazut cand trece pe langa biserica?De ce ne-om rusina tocmai de Dumnezeu care e Adevar si nu ne rusinam de toate celelalte minciuni...cu care ne hranim?

Ionel e lautar.Le da bine din acordeon.De voie de nevoie mai merge si pe la morti.Cu o toba mare , care lovita zici ca scoala tot cimitirul si tot satul din stare.
I-a fost rusine , nu i-a placut deloc , dar s-a dus.
Lumea in sat ii zice Manache.Dupa tata-sau.Om bland , smerit , care nu s-a certat niciodata cu nimeni.Decat sa se fi certat , mai bine pleca incet capul in pamant, ridica umerii si pleca incetisor catre casa.
Ionel isi pune acordeonul pe umeri si canta cu ochii sclipind ,, sunt vagabondul vietii mele``.Acum pricep de ce-i spune lumea ,,Manache``dupa tata-sau, dupa blandete, dupa camarazii cu care se intalneste pe terenul vietii.



Gheorghe Dinica - Sunt vagabondul vietii mele

Asculta mai multe audio diverse

luni, 15 noiembrie 2010

Ce zi dulce!



Pe aleea care duce catre intrarea in biserica cea mare, s-a dezvaluit locul in care stateau Sfinte Moaste.
Se spune ca ale unui sfant necunoscut.
Nu se poate sa nu te opresti, chiar ateu daca esti, in fata lespezii de marmura.



Este una dintre cele mai însemnate personalităţi ale monahismului ortodox care au vieţuit pe meleagurile noastre, înnoitor al vieţii duhovniceşti din mânăstirile din Moldova (dar şi din Oltenia şi Muntenia prin ucenicii săi), iscusit traducător al scrierilor Sfinţilor Părinţi din limba greacă în limbile slavonă şi română, adept fervent al metodei isihaste a „rugăciunii lui Iisus”, cunoscut şi sub numele de Paisie Velicicovski.
În anul 1791, stareţul Paisie a fost hirotesit arhimandrit de către arhiepiscopul Ambrosie Serebrenikov, ca urmare a venirii acestuia în funcţia de exarh al Moldovei, iar în 1792 s-a întâlnit cu tânărul episcop Veniamin Costache, care dorea şi el ca să fie numit cu metanie la Neamţu, şi ca urmare el a primit de la vestitul stareţ învăţăturile şi sfaturile cuvenite, făcând ascultare şi ca frate.

Dar starea sănătăţii stareţului Paisie a început să slăbească, iar în ziua de 15 noiembrie 1749, împărtăşindu-se cu Sfintele taine şi transmiţând pace şi binecuvântare întregului sobor, prin cei doi duhovnici, Silvestru şi Sofronie, a adormit întru Domnul.

http://www.univ-ovidius.ro/btcassian/SINAXAR_ORTODOX/sfinti/noiembrie/sf_cuvios_paisie_de_la_neamt.htm


http://www.razbointrucuvant.ro/2010/11/14/sfantul-paisie-de-la-neamt-15-nov-si-inceputul-postului-nasterii-domnului-postul-moderat-si-cumpatat-este-baza-si-capul-tuturor-virtutilor/

,,Sculându-te de la masă, trebuie să fii puţin flămând, ca trupul să fie supus sufletului, să fie capabil de muncă şi să fie simţitor la activităţi în­ţelepte şi atunci patimile trupeşti vor fi biruite. Postul nu poate nimici patimile trupeşti în aşa măsură cum le nimiceşte hrana să­racă. Unii postesc un timp anumit, iar apoi se dedau la mâncăruri plăcute, căci mulţi încep postul şi alte nevoinţe grele peste puteri­le lor, iar apoi slăbesc din cauza necumpătării şi încep să caute mâncăruri gustoase şi odihnă pentru întărirea trupului. A proce­da astfel înseamnă să creezi ceva, iar apoi să distrugi, întrucât trupul din cauza lipsurilor din vremea postului este împins către plăceri şi mângâieri, iar plăcerile stârnesc patimi. Iar dacă cineva consumă pu­ţină hrană în fiecare zi, atunci el capătă un mare folos.

Însă cantita­tea hranei trebuie să fie numai în măsura cât să-ţi întăreşti puterile. Un asemenea om poate săvârşi orice lucru duhovnicesc. Nevoinţa cumpătată nu are preţ.``


..............................................................................





Doru si Valentina sunt prajiturile de langa usa mea.Sa nu ma intelegeti gresit, chiar si eu sunt o prajiturica, una din cele care fara praf de copt nu poate creste ca sa fie aratoasa.Si nu se inventase praful de copt cand m-am reinventat eu ca sa fiu prajiturica.Asadar stam usa in usa.
Usile sunt de turta dulce cu stafide si ciocolata.
Azi 15 noiembrie e ziua de nastere a lui Doru.
El este un prajituric glazurat cu cafea si cognac.
Ce zi dulce!
Desigur mi-am petrecut ziua cu un liceean.
E si ziua lui.
Sucul deloc indentic natural colorat pocneste din bule ca din degetele picioarelor atinse de reumatism.
Generatia lor !E jaf!
Musafirii canta, tortul il mananca.
Ce zi dulce!


Si mai era ceva , era ceva da, dar nu mai e chiar asa, mi-amintesc ca ne-am scris ani de zile, dar nu ne-am intalnit niciodata ca sa schimbam pareri despre prajituri.
Dar nu-i asa vine o zi in viata fiecarui om cand, nu-i asa...ce zi dulce!
O zi dulce in care nimeni nu mai are ce schimba!

La multi ani!
Ce zi dulce!
Nimic nu e real ...strawberry fields cu The Beatles






















luni, 8 noiembrie 2010

ce flori au mai ramas


Dedic gandurile mele de azi lui Ionel si Elisabetei si ...La multi ani, din dragoste!
S-au casatorit acum 46 de ani.
La casatorie si-au ales drept protectori pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril.
Pare-se ca era si ziua soacrei mari.Soacra mare dimpreuna cu multi oameni vorbeau cu voce emotionata despre ziua Regelui Mihai.
Acum 46 de ani erau tineri si frumosi, acum sunt si mai frumosi, adesea el o priveste si-i spune ,,esti frumoasa``.Este o taina, cand, in ce moment , in ce ganduri se tin ei unul pe celalalt.E taina casatoriei.
Casatoriile nu au reteta de reusita, ele au sau nu binecuvantare.

Se spune ca cei casatoriti ca sa ramana impreuna toata viata au nevoie de acelasi ritm al credintei in Hristos.
In casnicie, barbatul este capul femeii, iar femeia nu este gatul asa cum tot am auzit , ci inima.
Capul barbatului este Iisus Hristos, iar inima lui este femeia lui.
Ingerii sunt mereu langa noi, deasupra noastra.Nu au trup ca oamenii, nu au ochii precum oamenii , au insa vedere cat ar avea mai multe perechi de ochi ...asa cum sunt heruvimii




Predică la Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
Pr Ilie Cleopa
( 8 noiembrie )



Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5)

Iubiţi credincioşi,

Biserica lui Hristos dreptmăritoare prăznuieşte, odată pe an, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil împreună cu soborul tuturor îngerilor. Prin cuvîntul "arhanghel" înţelegem "mai mare peste îngeri" sau "cel dintîi dintre îngeri". Iar "înger" înseamnă "vestitor", pentru că îngerii vestesc pe pămînt şi fac cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu. Îngerii sînt "duhuri slujitoare" cum spune proorocul David: Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5). Ei au fost creaţi de Dumnezeu mai înainte de om şi de lumea văzută, dar nu prin cuvînt, ci numai cît a gîndit, Dumnezeu i-a şi creat.

Îngerii sînt împărţiţi, după Sfinţii Părinţi, în nouă cete şi fiecare ceată are o anumită misiune de împlinit în cer şi pe pămînt. Îngerii sînt duhuri, adică au trupuri nemateriale, nemuritoare sau, cum spune Sfîntul Apostol Pavel, au "trupuri cereşti" adică trupuri îngereşti, care sînt deosebite de cele pămînteşti şi sufleteşti ale oamenilor, care sînt muritoare. Scopul principal pentru care au fost creaţi îngerii, care formează lumea nevăzută, este pentru a-L slăvi neîncetat pe Dumnezeu. Apoi pentru a împlini întru toate voia Lui, pentru a face cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu şi pentru a ajuta pe oameni să împlinească poruncile Lui.

Au fost cazuri atît în Legea Veche, cît şi în legea Darului, cînd oamenii au făcut din îngeri idoli şi îi adorau, adică se închinau lor ca lui Dumnezeu (IV Regi 17, 16). Biserica din început a combătut acest eres, învăţînd că îngerii nu sînt creatorii lumii, ci sînt duhuri create de Dumnezeu pentru a împlini voia Lui.

Sfinţii Părinţi au fixat, însă, o zi de cinstire închinată Sfinţilor Îngeri şi Arhangheli pentru că ei ne ajută să cunoaştem voia Domnului şi s-o putem împlini. Această zi este astăzi 8 noiembrie, pentru că numărul 8 este simbolul vieţii veşnice; iar noiembrie este a noua lună de la creaţie, care s-a săvîrşit în luna martie, ca un simbol al celor nouă cete îngereşti.

Dintre toţi Sfinţii Părinţi cel mai bine vorbeşte despre îngeri Sfîntul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfîntului Apostol Pavel. El spune că îngerii se împart în nouă cete, fiecare avînd numele şi misiunea sa. Cetele îngereşti sînt împărţite în trei ierarhii sau grupe şi anume: ierarhia cea mai de sus, aproape de Preasfînta Treime, este formată din Serafimi, Heruvimi şi Tronuri. Ei stau în jurul tronului lui Dumnezeu înconjuraţi în văpaie de foc şi fac cunoscută voia Lui îngerilor de mai jos. Ierarhia din mijloc este formată din Domnii, Puteri şi Stăpînii, cum îi numeşte şi Sfîntul Apostol Pavel, vasul cel ales al lui Hristos. Ei domnesc peste îngerii de mai jos şi stăpînesc puterile iadului şi întreg universul. Ierarhia cea mai de jos este formată din Începătorii, Arhanghelii şi Îngeri. Aceştia sînt cei mai aproape de oameni, cărora le fac cunoscută voia lui Dumnezeu şi-i ajută să scape de cursele şi atacurile îngerilor răi, adică de ispitele şi amăgirile diavolilor.

Marele Prooroc Isaia spune că serafimii stau împrejurul Lui, avînd cîte şase aripi (Isaia 6, 2). Ei sînt în chipul focului, precum spune proorocul David: Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5). Serafimii aprind pe oameni, cu focul dumnezeieştii dragoste, precum şi numele lor îi arată, că în limba evreiască "Serafim" se tălmăceşte "cel ce aprinde" sau "încălzeşte".

După Serafimi, stau înaintea lui Dumnezeu înţelepţii Heruvimi, cei cu ochi mulţi, care, mai mult decît alte cete de mai jos, strălucesc neîncetat cu lumina înţelegerii şi a cunoştinţei de Dumnezeu. Heruvimii fiind luminaţi în tainele lui Dumnezeu, ale cunoştinţei adîncului şi înţelepciunii divine, luminează şi pe alţii; căci însuşi numele de "Heruvim", în aceeaşi limbă evreiască, se tîlcuieşte "multă înţelegere" sau "revărsare de înţelepciune". Prin Heruvimi se revarsă înţelepciunea cea de sus şi se dă ochilor sufleteşti luminare spre cunoştinţa lui Dumnezeu.

Ceata a treia numită a Tronurilor stă înaintea celui ce şade pe scaun înalt şi preaînălţat (Isaia 6, 1). Se numesc aşa căci pe dînşii, ca pe nişte scaune înţelegătoare, se odihneşte Dumnezeu gînditor, precum scrie Sfîntul Maxim Mărturisitorul; adică nu cu fiinţa, ci cu slujirea şi cu darul.

În ierarhia din mijloc, prima ceată se numeşte ceata Domniilor, pentru că domnesc peste ceilalţi îngeri care sînt sub dînşii. Ei "fiind liberi şi lepădînd toată temerea de rob, de bunăvoie şi cu bucurie slujesc neîncetat Domnului". Ei revarsă oamenilor, care sînt puşi de Dumnezeu ca stăpînitori, puterea stăpînirii cu bună înţelegere şi a iconomiei celei înţelepte, ca să domnească bine şi cu dreptate peste ţările încredinţate lor. Aceşti îngeri ajută pe oameni să-şi stăpînească simţirile şi să-şi smerească patimile cele fără de rînduială, supunînd pe trup duhului.

Ceata Puterilor cereşti, împlineşte fără odihnă voia cea tare şi puternică a Domnului Savaot, stăpîneşte planetele şi stelele universului; dă oamenilor puterea proorociei şi darul facerii de minuni şi îi ajută pe creştini să rabde cu tărie necazurile vieţii şi să păzească poruncile lui Hristos.

Ceata Stăpîniilor, se numeşte aşa pentru că aceşti îngeri au mare stăpînire peste diavoli. Ei risipesc stăpînirea lor şi izbăvesc pe oameni să nu cadă în ispitele cele cumplite care îi duc la moarte şi la osînda iadului.

În ierarhia cea mai de jos prima ceată este a Începătoriilor. Se numesc aşa pentru că ei stăpînesc pe îngerii care sînt sub ascultarea lor, făcîndu-le cunoscută voia lui Dumnezeu. Ei au misiunea de a îndrepta toată lumea; ei păzesc ţările, tronurile celor ce conduc; ei păzesc hotarele neamurilor, oraşele, cetăţile, satele, limbile, bisericile şi păstorii de suflete. Ei îi ajută pe cei ce conduc popoare şi Biserici să facă voia lui Dumnezeu şi să nu asuprească pe cei de sub ascultarea lor.

Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi proorociile cele înalte ale îngerilor şi prin ei oamenilor. Sfîntul Grigorie Dialogul zice despre Arhangheli: "Aceştia sînt cei care înmulţesc sfînta credinţă între oameni luminînd înaintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credinţei celei drepte".

Ultima ceată şi mai apropiată de oameni este ceata Îngerilor. Aceştia vestesc oamenilor tainele lui Dumnezeu şi voinţele Lui cele mai mici chiar, povăţuindu-i să trăiască în dragoste, în fapte bune şi cu dreptate, împlinind întru toate voia Domnului. Îngerii sînt rînduiţi să păzească pe fiecare credincios, căci de la botez, fiecare creştin are un înger păzitor. Pe cei buni îngerii îi ajută să nu cadă, iar pe cei căzuţi îi ridică, prin pocăinţă şi spovedanie şi niciodată nu ne lasă pe noi, deşi uneori greşim. Îngerii sînt gata să ne ajute întotdeauna numai să voim şi să cerem ajutorul lui Dumnezeu.

Iubiţi credincioşi,

Pînă aici am vorbit mai pe larg despre îngeri, împărţirea lor, însuşirile şi chemarea lor, dar întrucît ceata Sfinţilor Arhangheli s-a arătat slujitoarea celor mai mari dumnezeieşti taine, care au înlesnit mîntuirea neamului omenesc prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, vom vorbi în continuare numai despre Sfinţii Arhangheli, a căror pomenire o avem astăzi.

Sfinţii Arhangheli sînt în număr de şapte, care stau înaintea tronului slavei lui Dumnezeu, după cum spune însuşi Sfîntul Ioan Evanghelistul: Ioan, celor şapte Biserici care sînt în Asia ... şi de la cele şapte Duhuri care stau înaintea Scaunului Lui (Apocalipsa 1, 4). Şi aceştia sînt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil şi Varahiil. Fiecare arhanghel are o anumită misiune divină de îndeplinit.

Mihail, ce se tîlcuieşte "puterea lui Dumnezeu", este voievodul oştilor cereşti şi cel dintîi din ceata Sfinţilor Arhangheli. El poartă sabie de foc şi are slujba de a păzi legea lui Dumnezeu şi de a birui puterea vrăjmaşilor. Cînd Lucifer a greşit în cer şi au început a cădea mulţime de îngeri, atunci toate puterile cereşti tulburîndu-se, a stat Arhanghelul Mihail în mijloc şi a strigat: Să luăm aminte! Din clipa aceea a încetat căderea îngerilor, căci toţi luînd aminte de glasul lui şi la greşeala îngerilor răi, au căzut înaintea slavei lui Dumnezeu, preamărind numele Lui. Tot Mihail s-a certat cu diavolul în pustiul Arabiei pentru trupul lui Moise, zicînd: Certe-te pe tine Domnul! (Iuda 1, 9). De asemenea, el a însoţit pe poporul ales din Egipt în pămîntul fădăduinţei. El a adus cele zece pedepse peste poporul cel împietrit al lui Faraon. El s-a arătat păzitor oştilor lui Isus Navi, căruia i-a zis: Eu sînt Voievodul oştilor Domnului şi acum am venit (Iosua 5, 14).

El a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon. El a păzit pe Daniil cu viaţă, în groapa cu lei. El a adus foc şi pedeapsă peste cetăţile cele desfrînate, Sodoma şi Gomora. El a dat biruinţă lui Ghedeon în luptă. El a scos viu pe Lot din Sodoma. El a făcut multe minuni, precum cea din Colose, minunea din Mînăstirea Dochiarul (Sfîntul Munte) etc. Iar la sfîrşitul veacului, tot el, împreună cu ceata arhanghelilor, va suna din trîmbiţă, va scula pe cei morţi şi va aduna toate limbile la judecată, după mărturia Sfîntului Apostol Pavel care zice: Că Însuşi Domnul, întru poruncă, cu glasul Arhanghelului şi întru trîmbiţa lui Dumnezeu, se va pogorî din cer (I Tesaloniceni 4, 16).

Gavriil, ce se tîlcuieşte "bărbat-Dumnezeu", este arhanghelul bunelor vestiri de bucurie, care are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeieşti. El nu mai poartă sabie de foc, ci crin de neîntinată bucurie. El este foarte dulce la vedere şi plin de dumnezeiască blîndeţe. Pentru aceasta a şi fost ales şi trimis de Dumnezeu la Fecioara din Nazaret să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului dumnezeieştilor ei părinţi Ioachim şi Ana. El a vestit în templu Sfîntului Zaharia că soţia lui va naşte la bătrîneţe pe Sfîntul Ioan Botezătorul. El a dus vestea cea bună Anei, mama proorocului Samuil.

Sfîntul Arhanghel Gavriil a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria cînd petrecea în templu. El i se arăta adesea şi-i descoperea taine negrăite. Îi aducea hrană îngerească la Sfînta Sfintelor. El a auzit cel dintîi despre taina întrupării lui Hristos, mai înainte decît toţi îngerii. El a rostit cel dintîi numele Preadulcelui Iisus. El a pus nume Sfîntului Ioan Botezătorul. El a vestit păstorilor că în Betleem s-a născut Mesia. El a cîntat cel dintîi Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pămînt pace, între oameni bunăvoire! (Luca 2, 14). El a învăţat pe păstori să cînte. El a descoperit magilor taina întrupării. El a liniştit pe Iosif cînd voia să lase pe Fecioara Maria. El i-a poruncit să fugă în Egipt cu Pruncul şi iarăşi să se întoarcă în Nazaret.

Sfîntul Gavriil ocroteşte pe fecioare, acoperă pe mame, păzeşte pe prunci, duce rugăciunile cele fierbinţi la Dumnezeu şi aduce înapoi împlinirea cererilor. El slujeşte tainelor celor mari şi ajută la înmulţirea şi mîntuirea neamului omenesc.

Rafail, al treilea arhanghel, este tămăduitor al neputinţelor omeneşti.

Uriil este luminător al celor întunecaţi.

Salatiil este rugător fierbinte pentru neamul omenesc.

Gudiil este slăvitor al lui Dumnezeu şi întăritor al celor ce se nevoiesc la fapte bune.

Varahiil, ultimul arhanghel, este aducător de binecuvîntare dumnezeiască pe pămînt.

Dintre toţi Sfinţii îngeri, cei mai mari binefăcători ai oamenilor s-au arătat Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, din care pricină se şi pomenesc astăzi cu alese prăznuiri şi cîntări de laudă, dimpreună cu toate cetele îngereşti. Se cuvine deci şi nouă păcătoşilor, ce sîntem păziţi de îngeri, să ne adunăm la sfintele biserici şi să lăudăm astăzi soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cerînd ajutorul lor.

Să nu uităm că Sfinţii Arhangheli sînt cei dintîi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi noi oamenii. Ei au grijă şi milă de creştini şi-i ajută pe calea mîntuirii mai mult decît ceilalţi îngeri. Sfîntul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe cîmpul de luptă icoana Marelui Arhanghel. Sfîntul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, ca şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos.

În ţara noastră cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspîndit. Numeroase sînt bisericile cu hramul Sfinţilor Arhangheli, numeroşi sînt şi credincioşii români care le poartă numele. În multe case se vede icoana Sfinţilor Arhangheli şi nu puţini din bunii noştri creştini citesc acatistul lor. Părinţii noştri aveau mare evlavie şi pentru îngerii păzitori pe care-i primeau de la botez şi se îngrijeau cu mare atenţie să nu facă vreun păcat ca să nu alunge de la ei pe îngerii buni.

Înaintaşii noştri iubeau rugăciunea, milostenia şi Biserica, ştiind că îngerii păzitori ne numără şi ne scriu paşii noştri spre biserică, spre rugăciune, spre cel sărac şi spre tot lucrul sfînt şi plăcut lui Dumnezeu.

Iubiţi credincioşi,

Bun lucru este a lăuda pe îngeri, precum şi ei fără odihnă laudă pe Dumnezeu. Dar mai bun lucru am face dacă le-am urma şi petrecerea, printr-o trăire sfîntă, neîntinată, îngerească. Deci, dacă voim să primim mai mult ajutor de la sfinţii îngeri, să ne silim a-i imita prin fapte bune, după putere.

Sfinţii îngeri neîncetat slăvesc pe Dumnezeu; să ne rugăm şi noi neîncetat, lăudînd ziua şi noaptea pe Preabunul nostru Dumnezeu. Sfinţii îngeri sînt într-o veşnică mişcare, împlinind din dragoste voia lui Dumnezeu. La fel şi noi, să ne trezim din somnul nesimţirii, să alergăm mereu la Biserică, să facem voia lui Dumnezeu cu bucurie, iar nu din silă, nici cu cîrtire sau pentru răsplată. Sfinţii îngeri se iubesc desăvîrşit unii pe alţii. Ei iubesc şi pe sfinţii din cer şi pe noi cei de pe pămînt. La fel şi noi, să ne iubim ca nişte fraţi, lăsînd ura, mînia, bătăile, judecăţile, minciunile.

Sfinţii îngeri ascultă unii de alţii, cei mai de jos de cei mai de sus şi toţi de Dumnezeu. La fel şi noi să ascultăm de mai-marii noştri, de părinţii care ne-au născut, de cei ce ne învaţă şi ne ajută la mîntuire. Să ascultăm şi de glasul conştiinţei cînd ne mustră pentru păcate, cînd ne trimite la biserică, la spovedanie şi la cele bune. Să ascultăm şi de îngerii noştri păzitori. Să nu-i mai întristăm cu tot felul de păcate. Sfinţii îngeri se bucură de mîntuirea noastră (Luca 15, 10), ajută la îndreptarea noastră şi plîng cînd noi păcătuim sau sîntem aruncaţi în gheenă. La fel şi noi să facem. Să ne bucurăm pentru sporul aproapelui şi să plîngem pentru căderea lui. Să dăm sfat celui ce are nevoie de el. Să nu minţim pe nimeni. Să îndemnăm şi pe alţii la pocăinţă, la biserică, la post şi rugăciune.

Sfinţii îngeri nu se bîrfesc, nu se răzvrătesc, nu se mînie, trăiesc în bună rînduială. La fel şi noi, să nu ne mîncăm cinstea unul altuia, să avem răbdare în toate ispitele, să fugim de tulburare, de mînie, de ceartă, de pofte şi patimi trupeşti. Să trăim ca fraţii, în dragoste unii cu alţii, că sîntem fiii Tatălui ceresc.

De vom trăi în armonie, în iubire, în viaţă curată şi în rugăciune, vom imita pe îngeri şi vom deveni creştini adevăraţi, iar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ne vor acoperi cu acoperămîntul aripilor lor cele îngereşti de tot răul şi primejdia.

Să rugăm, deci, pe sfinţii îngeri şi Arhangheli să ne fie ajutători în viaţă şi izbăvitori de duhurile cele rele, iar înaintea Tatălui ceresc calzi rugători pentru mîntuirea sufletelor noastre. Amin.

joi, 4 noiembrie 2010


Intr-o zi pe la amiaza, o zi insorita asa cum e noiembrie de azi l-am urmarit atenta pe Codrut.Eram in tramvai.Tramvaiul patru`s-unu, in care oamenii sunt unu`s-unu!
Tanar , frumos cladit, parul lui blond aspru si ravasit si ruptura puloverului negru cu dungi gri verticale, dezgolindu-i umarul, vocea timid barbateasca si ochii aceia caprui care nu pareau sa priveasca in lumea asta, il faceau sa semene mai mult cu Brad Pitt in filmul ,,Troia``, decat cu un cersetor trimis la intins mana de cine stie ce adult profitor.
Recita ...Ruga pentru parinti de Adrian Paunescu.

Altadata o fetita imbracata in roz canta la acordeaon melodii interbelice.

Si mai e unu, asta e teribil, toata viata si-a petrecut-o in canale, acum recita propriile poezii intr-un autobuz.Descrie perfect oamenii care i-au intins cate-un banut.Are versuri scurte si pentru cei care l-au ingenuncheat.
Merge trei statii pe un sens , apoi se intoarce.
Cine stie cat de aproape trebuie sa fie de hruba lui.

Am luat plasa cu spectacole indoielnice in sali de teatru consacrate, adesea cautand prestatia unor actori si ei consacrati.
Ce pacat ,unii dintre acestia se inchina la idoli , crezandu-se idoli,l-au scos pe Dumnezeu de pe scena inimii lor, cei din canale l-au poftit pe Dumnezeu in inima lor sub pamant.

De sub pamant ,in tramvai, un Brad Pitt din canale recita intr-o zi insorita ,, Ruga pentru parinti`` de Adrian Paunescu.
Era Codrut! Iar poetul, va fi intotdeauna ...Adrian Paunescu !

http://www.4000dpi.ro/blog/

Tudor Gheorghe - Antiprimavara (versuri: Adrian Paunescu)

Asculta mai multe audio diverse

luni, 1 noiembrie 2010

12 anisori , dulcisori


Dedic aceasta postare delicioasei Miha Simiuc !

http://dulciurifeldefel.blogspot.com/2010/10/tort-cu-ciocolata-si-mascarpone.html



Sa-ti ai viata curata, sa-i faci reparatii minore cand apar, sa fii credincios celuilalt, sa pedalezi in egala masura cu celalat, sa ridici ochii in sus si sa vezi culorile, sa pleci capul Domnului nostru Iisus Hristos si sa vezi iarasi culorile in oglinda apei care ne poarta viata, sa stai treaz si sa reflectezi si sa-ti dai seama ca viata nu e decat o cofetarie a Lui Dumnezeu.

Va doresc sa gustati din toate prajiturile!Mai ales cand ti-e foarte greu, Dumnezeu iti trimite o prajiturica!

Sa va iubiti si sa infloriti si sa dati roade!





Rugăciunea sotilor unul pentru altul

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel Ce ne-ai învătat ca totdeauna să ne rugăm unul pentru altul, căci asa vom împlini legea Ta si ne vom arăta vrednici de mila Ta, caută cu îndurare si păzeste de vrăjmasii văzuti si nevăzuti pe sotul meu (sotia mea) (numele) pe care cu tainică rânduială mi l-ai dăruit (mi-ai dăruit-o) spre a vietui împreună până la moarte. Dăruieste-i sănătate si deplină întelepciune, ca să îsi poată îndeplini îndatoririle sale după voia si poruncile Tale. Fereste-l (o) de ispitele pe care n-ar fi în stare să le poarte. Întăreste-l (o) în dreapta credintă si în dragoste desăvârsită, ca să împlinim împreună faptele cele bune si să ne rânduim viata noastră după sfintele Tale rânduieli si porunci. Că a Ta este Împărătia si puterea, în vecii vecilor. Amin.




Rugăciunea sotului pentru sotia sa

Dumnezeul meu, Tu mi-ai dat sotie ca să îmi fie însotitoare nedespărtită a vietii mele si să îmi fie părtasă sortii în vremea călătoriei mele pe pământ. Fă, Preabunule, să cunosc că încredintându-mi această făptură din mâinile Tale, mi-ai încredintat-o ca să lucrăm împreună toată virtutea; că desi florile frumusetii, blândetii si bunătătii sunt însusirile firii sale, prin însăsi firea sa totdeauna este supusă la diferite slăbiciuni si neputinte. Ajută-mi să nu fiu asupritor si nedrept cu ea. Să nu pretind lucruri mai presus de puterile ei si împotriva poruncilor Tale. Căci dacă nu cerem de la strălucitorul trandafir să înflorească înainte de vremea sa si de la frageda viorea să aibă tăria si trăinicia copacilor, cum voi cere de la sotia mea lucruri mai presus de puterile ei? Fă să mă port fată de ea totdeauna cu dragoste si blândete, si când rătăceste să o întorc cu bunătate din amăgirea ei. Alungă din inima mea mândria neomenească si cruntul drept al celui mai tare, care m-ar îndemna a mă purta cu asprime si a chinui o făptură pe care dragostea a adus-o lângă mine si pe care Legea o tine lângă mine când poate această dragoste se stinge. Fă să înteleg că este nedrept a asupri o făptură slabă si fără nici o apărare, că este nevrednic a dispretui si a călca în picioare o floare ce mi-a pricinuit bucurie în frumoasele zile ale primăverii vietii mele.

Dreapta judecată îmi porunceste, o, Dumnezeul meu, ca fiind si eu însumi căzut în mii de greseli si neajunsuri, să le sufăr cu răbdare pe cele ale sotiei mele, si-mi arată că omul este supus amăgirilor si rătăcirii si că fapta dragostei poruncite de Tine este a ierta si a trece cu vederea greselile aproapelui. Si, numai astfel purcezând, Îti cerem ca Tu să ne ierti, precum iertăm si noi.

Fă să cunosc că această făptură pe care mi-ai încredintat-o, fiind supusă prin gingăsia si neputinta firii ei la multe feluri de boli si slăbiciuni, se cuvine să mă port cu ea cu blândete si iubire, să îi fiu sprijin în bolile si slăbiciunile ce sunt legate de firea ei si să nu uit niciodată că ea este mama acestor copii de care mă bucur si care mă veselesc prin mângâierile lor; că acestia sunt un dar al dragostei ei si ar fi nedrept a dispretui pomul care a dat asa frumoase roade.

Păzeste inima mea, Dumnezeule, de ucigătoarea otravă a geloziei si bănuielilor, si fă să cunosc că acestea nu fac decât a depărta dintre noi iubirea si fericirea.

Ajută-mi ca prin vorbe si fapte bune să-i dovedesc sotiei mele că are în mine cel mai bun si mai iubitor însotitor. Si dacă nu voi reusi în acest chip, să mă feresc a i-o dovedi întrebuintând mijloacele cele nefolositoare. Asprimea si purtarea rea întărâtă duhurile în loc să le apropie; iar purtării blânde si întelepte si dragostei îndelung răbdătoare nici cea mai stricată inimă nu i se poate împotrivi până în sfârsit; căci gheata groasă ce acoperă râurile se topeste când vântul cald al primăverii suflă fără oprire.

Dumnezeul meu, Tu care cârmuiesti inimile oamenilor spre cele bune, cârmuieste asemenea si pe ale noastre si fă ca deplina întelegere să unească sufletele noastre.

Iar dacă Tu ai hotărât, Doamne, să cerci inima mea, dă-mi răbdare, ajută-mi să nu mă port împotriva poruncilor răbdării, nici să fiu nedrept cu altii pentru că ei s-au arătat nedrepti fată de mine.

Fă să cunosc că numai simtămintele de dragoste înrâuresc celelalte suflete. Întăreste inima mea în bunele hotărâri, si ajută-mi ca prin purtarea mea să nu fac nefericită făptura pe care bunătatea Ta mi-a încredintat-o. Ci, printr-o înteleaptă unire, bucurându-ne de fericire pe cât poate omul a se bucura pe pământ, să binecuvântăm totdeauna numele Tău. Amin.



Rugăciunea sotiei pentru sotul ei

O, Doamne preabunule, Tu mi-ai dat un sot al zilelor mele pe pământ, părtas sortii mele si sprijinul meu în vremea călătoriei acestei vieti. Fă să cunosc că el se îngrijeste de mine si ajută-mă să nu întristez niciodată zilele lui, nici să fiu nemultumitoare fată de cel care mă sprijină si mă îngrijeste. Fă-mă supusă si îndatoritoare, ca nu cumva printr-o purtare necuviincioasă să-i adaug la osteneli si să-i amărăsc pâinea ce-o câstigă pentru mine si copiii nostri.

Izvorule al întelepciunii, luminează-mă să cunosc toate virtutile familiei si printr-o înteleaptă chivernisire să păstrez ceea ce el adună cu osteneli si prin sudoarea fetei sale. Ajută-mi ca prin supunere, prin dulceata purtării mele, prin răbdarea si dragostea mea, să încununez zilele lui cu flori si cu bucurii, să împart cu el fără cârtire toate loviturile vietii si să-i fiu însotitoare nedespărtită, precum în fericire asa si în necaz.

Păzeste-mă de împodobirile necumpătate si de necuviintele în care cad femeile care nu cunosc pretul unui sot bun, punându-si toată fericirea lor în podoabe si petreceri zgomotoase si desarte ce atrag după sine neîntelegeri, dezamăgire si dureri. Ajută-mi să deprind toate virtutile care fac podoaba femeii, pentru ca dacă vârsta sau bolile îmi vor ridica floarea frumusetii si a tineretii să-mi rămână o inimă vrednică de dragostea sotului meu si a fiilor nostri, ca să le dau pildă bună, întărindu-i în puterea virtutii. Ascultă, Preabunule, glasul meu cel umilit, si trimite binecuvântarea Ta asupra zilelor noastre. Amin.

Rugaciune pentru neamul romanesc a parintelui Gheorghe Calciu

Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, Domnul nostru Iisus Hristos,
venim la Tine, Doamne,
cu pocainta si durere in inimi sa ne rugam pentru poporul romanesc.
Asculta cererea noastra, intra Doamne, ca un imparat ceresc in tara noastra si in neamul nostru si-l scapa, Iisuse de uneltirile vrajmasilor vazuti si nevazuti.
Ca prigoneste vrajmasul sufletul neamului romanesc si viata lui o calca in picioare.
Facutu-l-a sa locuiasca in intuneric ca mortii cei din veacuri si sufletul lui este mahnit de moarte.
Ca l-au tradat cei pusi de Tine sa-l conduca si au uitat ca Tu ai spus ca cel ce vrea sa fie intaiul, sa slujeasca tuturor.
Si ei au stiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tau, l-au asuprit si l-au jefuit, l-au vandut altor neamuri si au calcat poruncile Tale, iar pamantul acesta, pe care l-ai dat neamului romanesc pe veci, l-au instrainat.
Dar poporul acesta Te slaveste, Doamne, nu numai cu buzele ci si cu inima.
Adu-Ti aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii si monahiile care zilnic se roaga pentru el si pentru rugaciunea noastra de astazi, chiar daca suntem nevrednici de mila Ta.
Pentru ca toti ne-am abatut, toti am facut nelegiuire, si ierarhii, si preotii si credinciosii.
Nu mai este nici unul care sa faca dreptate, nu mai este nici unul! Ci inceteaza Doamne, bataia Ta impotriva poporului romanesc.
Adu-Ti aminte, Iisuse, de fratii nostri care sunt in afara tarii, in exil sau vanduti o data cu teritoriile cedate, si-i miluieste pe ei. Reunifica poporul Tau.
Repune-l in cinstea pe care a avut-o la Tine mai inainte, iarta-i pacatele savarsite, apostaziile, rautatile, indemnurile la desfranare, la neiertare si la razvratire impotriva Ta.
Rugatori aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfanta, Pururea Fecioara Maria, Puterile Ceresti, pe Sfintii Tai Apostoli, pe mucenicii neamului nostru si pe toti mucenicii, sfintii si cuviosii care au slujit Tie cu credinta curata.
Adu-Ti aminte, Stapane, de toti cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserica si Neam; adu-Ti aminte de sangele lor care s-a varsat si pune-l pe acesta in balanta iertarii noastre.Reda poporului nostru pamantul care l-a pazit cu grija si credinta prin veacuri, reda-i bisericile si manastirile vandute, reda-i pacea vazduhului si imbelsugarea roadelor pamantului, stapanirea de sine, demnitatea lui crestina si nationala de altadata, conducatori buni si cinstiti, neasupritori, nemincinosi si nelacomi, reda-i arhierei vrednici de Tine, Iisus Mare Arhiereu, preoti daruiti Bisericii si Neamului, credinciosi misiunii lor, adevarati seceratori, asa cum ii vrei Tu, Milostive.
Auzi-ne Doamne intru indurarea Ta!
Nu intra Stapane la judecata cu robii tai, ci intoarce-Ti iar privirea spre noi si ne ridica din pacat cu dreapta Ta cea mantuitoare.
Si trecand prin patimile toate, curatati prin suferinta, sa ajungem si la Sfanta Ta Inviere, Iisuse, slavindu-Te pe Tine impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin!



Postări populare