Translate

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Botez = a scufunda, a afunda


1.Insemnari despre Taina Sfantului Botez
2.Cuvantul parintelui Ilie Cleopa


1.Insemnari despre Taina Sfantului Botez


In casa verisorilor mei,
in dar de la Dumnezeu
un copil a venit pe lume.
Ce minune!
Parintii au hotarat sa-i dea 2 nume.

Nu e bine,
In cartea vietii Dumnezeu ne striga dupa un singur nume.

Parintii nu fac ascultare!

In postul Sfintelor Pasti si in celelalte posturi de peste an, nu se fac nunti, petreceri ...ne infranam de la mancare , bautura , pacate in general, ne curatim , ne straduim sa nu-L mai rastignim la nesfarsit pe Mantuitorul nostru.

Parintii nu fac ascultare!

Au hotarat sa-l boteze pe micut in post , vor manaca si vor dansa si cica asta e botezul fiului lor.Unde e ascultarea, cea care odata calcata i-a gonit din rai pe protoparinti?
Botezul In Treimea Sfanta ne izbaveste de acest pacat din Vechiul Testament, dar odata cu venirea pe pamant a Domnului nostru Iisus Hristos, facem ascultare dupa noua lege ...Noul Testament (cele 10 porunci, cele 7 Sfinte Taine)

Parintii nu fac ascultare!

Nu-si spovedesc pacatele, nu-l duc pe micut in fiecare Duminica la Sfanta Liturghie ca sa primeasca Sfanta Impartasanie (pana la 7 ani ,cand copilul nu are constinta pacatelor pe care le face, el poate primi Sfintele Taine )De la 7 ani , asa cum sustin si psihologii omuletul devine constient de cele rele si cele bune pe care le face si atunci el va trebui sa se spovedeasca pentru a primi Sfintele Taine.
E varsta la care copilul incepe sa se joace de-a mama si de-a tata.Si daca mama si tata nu fac ascultare de Dumnezeu ... nici in joaca serioasa a copilului nu se va face ascultare de Dumnezeu.

In timpul rugaciunilor pe care le face preotul la Botez in loc sa fim atenti si smeriti, cu mintea la cele ce citeste preotul, ne risipim cu altele: sa fie lumanarea imbracata nu stiu cum , sa-i stea fundita si floricica uite-asa , nu asa ...sa ne imbracam cumva , nu chiar asa-asa, sa mai vorbim putin intre noi ,una doua sa fotografiem orice ,oriunde, oricand in timpul slujbei s.a.m.d.
Sunt nasi care isi inchipuie ca atunci cand ii intreaba preotul de trei ori: ,,te lepezi de satana?`` asta inseamna ca pana la botez copchilul era al aluia cu coarne ...mai,mai,mai cand am auzit asta m-am cutremurat,dara mi-a trecut repede, ca nu-s nimica daca judec eu pe altu`, indata- l voiu pierde pe Dumnezeu.
Nasul copilului, care e bine sa fie de acelasi sex cu copilul, marturiseste credinta cea adevarat pentru cel mic si pe parcursul vietii ii e parinte spiritual.Acesta e rolul nasului si nu pentru a da bine in pozele de la Botez.

,,Insemnatu-sa peste noi Lumina Fetei Tale Doamne``


Un copil se boteaza cu apa si Duh Sfant.Botezul ( o Sfanta Taina , nu un simbol) prin trei scufundari care inseamna Pogorarea Sfantului Duh ,moartea si invierea.
(Domnul nostru Iisus Hristos in apa Iordanului fiind, Duhul Sfant a coborat in chip de porumbel asupra Sa, cerurile s-au deschis, a murit dupa trei ani, rastignit la ora 9 -a zilelor noastre- si a inviat a treia zi dupa Scripturi.

Se cuvine ca Duminica sa fim la ora 9 la biserica la Sfanta Liturghie.

Există un Botez al muceniciei sau al sangelui (Matei X, 32 ; XVI, 25), cunoscut în cele dintâi veacuri crestine, întelegând prin el moartea martirică, în persecutii, pentru Mântuitorul Iisus Hristos. Sfintii părinti îl socotesc asemenea Botezului din apă si din Duh, umeori chiar mai de pret decât acesta (sfântul Grigorie Teologul).

(Asa si numai asa cu ajutorul Lui Dumnezeu vom putea trece si noi de aceste vremuri tulburi in care ala negru a iesit pe uscat.Prigoana crestinilor si mucenicia sa nu ne sperie, caci teama nu vine de la Dumnezeu .Vietile Sfintilor sunt intarire pentru incercarile un crestin ortodox.Cei care-l marturisesc pe Hristos si sunt prigoniti ne arata vietile sfintilor ca nici fiarele flamande nu-i ataca, nici cuptoarele incinse nu-i ard, nu simt suferintele pamantesti ale trupului.La toti acesti sfinti ,aflam ca rugaciunile catre Dumnezeu, neincetate in acele clipe de chin, ii includ mai ales pe cei care-i chinuiesc. ,,Si ne iarta noua gresalele noastre, precum iertam si noi gresitilor nostri``)

Mai cunoastem si Botezul dorintei care constă în dorinta arzătoare a cuiva de a ajunge membru al Sfintei Biserici, ducând o viată de pocăintă si în virtute. Dacă dintr-o pricină oarecare fără voia lui nu ajunge să primească botezul prin apă si prin Duh, el e socotit botezat cu Botezul dorintei.


2.Cuvantul parintelui Ilie Cleopa

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 18

DESPRE

TAINA SFÂNTULUI MIR

Dar voi aţi primit ungere din partea Celui Sfânt şi ştiţi toate.
(I Ioan 2, 20)

Taina Sfântului Mir este lucrarea sfântă instituită de Iisus Hristos, prin care, ungându-se cu mir sfinţit membrele celui botezat şi rostindu-se cuvintele rânduite: «Pecetea darului Sfântului Duh, Amin», se împărtăşeşte primitorului harul perfecţionării vieţii duhovniceşti începute prin Botez.
Această Sfântă Taină a «peceţii Duhului Sfânt», sau «ungerea cu Sfântul Mir», se administrează îndată după Sfântul Botez, de către episcop, preot sau diacon, noului botezat. Această «ungere» cu untdelemn sfinţit a noului botezat a fost profeţită prin Iacov, patriarhul. Pe când acesta dormea cu capul pe o piatră, noaptea i s-a arătat Dumnezeu în vis deasupra unei scări ce ajungea până la cer, pe care se suiau şi se pogorau îngerii lui Dumnezeu. Şi deşteptându-se Iacov din somn, a zis: Cât de înfricoşat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor! …şi a luat piatra pe care o pusese căpătâi şi a pus-o stâlp de aducere aminte şi a turnat untdelemn pe vârful ei (Fac. 28, 11–18). Ungerea pietrei cu untdelemn închipuie ungerea creştinului cu untdelemn sfinţit sub pecetea Sfântului Duh, căci zice Sfânta Scriptură: Şi voi (creştinii) ca nişte pietre vii sunteţi zidiţi ca să fiţi casă duhovnicească (I Petru 2, 5; Evrei 3, 6). «Pietre vii» sunt numiţi creştinii, şi ungerea pietrei cu untdelemn, de către Iacov, a însemnat ungerea pietrelor celor vii (a creştinilor), prin Duhul Sfânt, cu untdelemn sfinţit.
În Legea Veche a lui Moise, numai pe împăraţi aveau poruncă preoţii cei mari – arhiereii – să-i ungă cu untdelemn sfinţit (I Regi 10, 1; 16, 1–13), iar aceasta era o profeţie despre ungerea creştinilor cu untdelemn sfinţit. În Legea Darului, a Noului Testament, această Sfântă Taină a Mirului, a «ungerii», era administrată numai de către apostoli, prin punerea mâinilor, şi numai celor ce primiseră botezul creştin. Aceasta o adevereşte Sfânta Scriptură când zice: Iar apostolii din Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan, care, coborând, s-au rugat pentru ei, ca să primească Duh Sfânt, căci nu Se pogorâse încă peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezaţi în numele Domnului Iisus. Atunci îşi puneau mâinile peste ei şi luau Duh Sfânt (Fapte 8, 14–19). Din acest text se vede că este vorba de împărtăşirea Duhului Sfânt celor ce primiseră botezul şi că această împărtăşire o făceau numai apostolii, prin punerea mâinilor (vezi şi Fapte 19, 1–6). Şi marele Apostol Pavel adevereşte că această Sfântă Taină se dădea şi pe atunci, îndată după botez, când zice: Nu întristaţi pe Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţi fost pecetluiţi în ziua răscumpărării (Ef. 4, 30); «ziua răscumpărării» nu este ziua învierii Domnului, cum s-ar crede, în care s-a adus răscumpărarea obiectivă a lumii, ci ziua în care au fost ei răscumpăraţi subiectiv, primind Botezul creştin. Deci «pecetluirea» cu Sfântul Duh s-a făcut deodată cu Botezul.
Iată, dar, de ce se dă această mirungere sau «pecetea Duhului Sfânt», după botez:
– întâi, pentru că aşa s-a moştenit de la Sfinţii Apostoli, prin Tradiţie;
– al doilea, pentru că aşa ne arată şi Sfânta Evanghelie când zice: Întru care voi (creştinii), auzind cuvântul adevărului, Evanghelia mântuirii voastre, crezând în El (Iisus), aţi fost pecetluiţi cu Sfântul Duh al făgăduinţei, Care este arvuna moştenirii noastre, spre răscumpărarea celor dobândiţi de El şi spre lauda slavei Sale (Ef. 1, 13–14). Vedeţi dar că întâi se arată credinţa în Evanghelie şi în Iisus Hristos şi apoi se pune pecetea Duhului Sfânt.
Sectarul: Sfânta Scriptură nu pomeneşte nimic despre o taină a Mirului împărtăşită prin ungere cu mir. Ea pomeneşte, cel mult, despre punerea mâinilor, dar ortodocşii nu au nimic din «punerea mâinilor», în această aşa-zisă Taină. Ea este o inovaţie care nu poate fi socotită nici ca provenind de la Hristos, nici ca fiind o Taină Sfântă.
Preotul: Nu este nici o inovaţie, deoarece lucrarea de transmitere a Sfântului Duh în om prin această Taină se numeşte în Sfânta Scriptură «ungere» (II Cor. 1, 21–22; I Ioan 2, 20–27). În aceste locuri, deşi se vorbeşte în special despre întărirea lăuntrică prin Duhul Sfânt, totuşi cuvântul «ungere» presupune şi ungere externă, prin care se împărtăşeşte harul. Că punerea mâinilor peste cei botezaţi şi ungerea cu Mir este una şi aceeaşi Taină, se adevereşte prin aceea că Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti din vechime arată, ca temeiuri scripturistice ale Tainei Mirului, locurile din Faptele Apostolilor care vorbesc de punerea mâinilor. Prin urmare, atât punerea mâinilor, cât şi ungerea cu mir, sunt apostolice. Apostolii au săvârşit aceasta sub ambele forme, mai ales atunci când, răspândindu-se creştinismul, ei n-au mai putut merge personal la toate comunităţile şi au administrat această Taină prin ungerea cu Sfântul Mir. În nici un caz nu se poate presupune că practicarea ungerii cu Sfântul Mir s-ar fi introdus într-un timp postapostolic, deoarece Biserica n-a introdus şi n-a permis nici o schimbare în cele orânduite de apostoli. Şi chiar dacă s-ar fi încercat vreo schimbare, s-ar fi născut opoziţii despre care ar fi cu neputinţă să n-avem vreo mărturie, dacă ele ar fi existat.
Esenţialul în această Taină este revărsarea Sfântului Duh, ungerea, în acest caz, reprezentând ceva secundar şi fiind identică sau sinonimă cu «punerea mâinilor». «Ungerea» şi «punerea mâinilor» sunt cuvinte reprezentând două acţiuni care în cazul de faţă sunt deosebite numai ca formă, dar în fond sunt identice, având acelaşi efect.
Sectarul: Dacă prin Taina Mirului se împărtăşeşte Sfântul Duh şi dacă ea se aplică numai celor botezaţi, în ce măsură mai este ea necesară, de vreme ce cei botezaţi au primit la Sfântul Botez pe Sfântul Duh? În acest sens ne lămuresc cuvintele Scripturii: Ce este născut din Duh, duh este (Ioan 3,6) Despre cei botezaţi zice şi Sfântul Apostol Pavel, că sunt sfinţi: …v-aţi spălat, v-aţi sfinţit, v-aţi îndreptat întru numele Domnului Iisus Hristos şi întru Duhul Dumnezeului nostru (I Cor. 6, 11). Deci nu mai este nevoie de o altă Taină prin care să se împărtăşească Duhul Sfânt, mai ales imediat după Botez.
Preotul: Foarte mă mir de viclenia voastră, a sectarilor, cum ştiţi a întoarce lucrurile pe dos, numai ca să vă susţineţi rătăcirea voastră. Când am vorbit despre Sfântul Botez, dumneata ai zis că Botezul nu este o Taină, ci un simbol; este o lucrare simbolică, care închipuieşte curăţirea de păcate, iar acum îmi înşiri citate din Sfânta Scriptură, prin care te sileşti să-mi arăţi că Botezul are caracter de „Taină” şi că prin el se dă Darul Duhului Sfânt spre curăţirea păcatelor şi spre sfinţire. Şi nu sunt acestea neadevărate, dar de mirare este cum ştiţi voi a suci tâlcuirea înţelesurilor Sfintei Scripturi după placul vostru, numai ca să vă susţineţi rătăcirea voastră împotriva adevărului.
La cele ce ai obiectat acum, că Botezul este o Taină prin care se primeşte Duhul Sfânt şi că nu mai este nevoie de o altă Taină – mai ales imediat după Botez – prin care să se împărtăşească Duhul Sfânt, trebuie să ştii că, într-adevăr, Botezul şi Mirungerea sunt două Taine ale Bisericii lui Hristos deosebite una de alta, dar şi darurile Sfântului Duh sunt deosebite şi felurite (Rom. 12, 6; I Cor. 12, 4–6). Aşa încât, în Taina Sfântului Botez se dă darul Sfântului Duh spre iertarea păcatului strămoşesc şi a celorlalte păcate, pe când în Taina Sfântului Mir se dă darul Sfântului Duh de a stărui în curăţia primită la Botez. Încă prin aceasta Sfântă Taină se dă şi darul cunoştinţei, care este unul din cele şapte daruri ale Sfântului Duh (Isaia 11,2). Iar Sfânta Scriptură, arătând acest adevăr, zice: Dar voi aţi primit ungerea din partea Celui Sfânt şi ştiţi toate (I Ioan 2, 20), şi iarăşi: Cât despre voi, ungerea pe care aţi primit-o de la El rămâne întru voi şi nu aveţi trebuinţă ca să vă înveţe cineva, ci precum ungerea Lui vă învaţă despre toate, şi adevărat este şi nu este minciună, rămâneţi întru El, aşa cum v-a învăţat (I Ioan 2, 27). Din aceste cuvinte dumnezeieşti de mai sus putem destul de clar a înţelege că ungerea cu Sfântul Mir are o mare importanţă pentru mântuirea noastră.
Mai întâi de toate, prin pecetluire ni se dă Duhul Sfânt, Care ne fusese făgăduit şi Care este arvuna moştenirii noastre, spre răscumpărarea celor dobândiţi de El şi spre lauda slavei Sale (Ef. 1, 14; 4, 30). În al doilea rând, ni se dă darul cunoştinţei prin care ştim toate lucrurile (I Ioan 2, 20, 27). Deci «ungerea» ne învaţă toate lucrurile ce trebuie a fi cunoscute pentru a ne putea mântui, adică:
1. să credem statornic în Iisus Hristos;
2. să credem în cuvintele Evangheliei Lui;
3. să fim ascultători faţă de apostolii Lui (Evrei 13, 17; Luca 10, 16; Ioan 13, 20; 20, 19–21);
4. să răbdăm până la moarte, când vom fi prigoniţi pentru adevărul lui Hristos şi pentru Evanghelia Lui;
5. să dăm dovadă de aceste virtuţi creştineşti, pentru ca să rămână cu noi «ungerea», «pecetea Duhului Sfânt», arvuna luată pentru ziua răscumpărării, căci altfel ni se va lua «arvuna» înapoi şi nu mai avem răscumpărare. Eu vin curând! Ţine ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa (Apoc. 3, 11).
Prin urmare, iată pe scurt în ce constă puterea Tainei Sfântului Mir.
Formula prin care se împărtăşeşte Taina Sfântului Mir este: Pecetea darului Sfântului Duh. Această formulă este alcătuită pe baza textelor biblice, care sunt în legătură cu Sfânta Taină a Mirului, ţinându-se seama de fondul şi de esenţa sa, de partea internă a acestei Sfinte Taine. În Sfânta Scriptură sunt texte în care Taina aceasta este numită «pecetluire» (II Cor. 1, 21–22; Ef. 4, 30) şi în care se spune că prin ea se împărtăşeşte darul Sfântului Duh, după cum este scris: Petru le-a răspuns: Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt (Fapte 2, 38).
Din cauza formei prin care era împărtăşită, această Taină se mai chema şi «punerea mâinilor» (Fapte 8, 15–18), spre deosebire de hirotonie, ce se chema «punerea mâinilor preoţiei» (I Tim. 4, 14; 5, 22; II Tim. 1, 6).
Vezi Teologia dogmatică şi simbolică, Manual pentru Institutele Teologice, Bucureşti, 1958, vol. II, p. 859.
Vezi Gavril al Filadelfiei, op. cit., c.7, p. 13.
La romano-catolici, această Taină şi până azi o administrează numai episcopii – fiecare în eparhia sa – şi nu odată cu botezul, ci în mod greşit abia mai târziu, în vizitele lor canonice, când o împărtăşesc la mai mulţi odată şi anume tuturor celor ce au depăşit o anumită vârstă şi încă n-au primit-o. De obicei este administrată celor ce au depăşit vârsta de 7–14 ani.

4 comentarii:

catalin fudulu spunea...

În urmă cu ceva vreme am citit pe peretele unei biserici de Ev Mediu (nu are importanţă unde, nu are importanţă care, important e alt detaliu...) că fiecare om primeşte, imediat după ce se naşte, un înger. Fiecare om îşi poate pierde darul, dacă nu merge odată pe lună la biserică/slujbă. Probabil că în mediul rural tradiţia se respectă, cel puţin de către femei. La urban e mult mai complicat...
PS1: Micuţul a primit două nume de botez (nume de sfinţi)?. Au mai fost cazuri de genul ăsta când părinţii nu s-au înţeles cu naşii...
PS2: Mulţam de trecere.

Danca Danela spunea...

Daca ziceti, poate sa primeasca un inger, ca doar tot omul e Dar de la Dumnezeu, dara numai primind Botezul , asadar Duhul Sfant poti sa intri si in Imparatia Cerurilor... o spun Sfintii Parinti, iar la Botez se primeste Sfant Inger Pazitor, probabil altceva decat un inger neajutat de puterea Duhului Sfant.

Duminica la Sfanta Liturghie, in timpul Sfintei Evanghelii, coboara Duhul Sfant asupra celor care sunt in biserica la slujba ( cu mintea si inima acolo, nu cu gandurile la cele lumesti: ex: fotografii , babe sau bani)Daca Duminica nu suntem la Sfanta Evanghelie , Ingerul nostru este acolo, iar noi singuri ... cine stie ce treburi ,, importante`` facand sau lenevind. Sfanta Liturghie se face doar la crestin ortodoxi!
Din nefericire sau mai corect spus ... din pacate, in mediul rural sunt multe secte , putina lume la Sfanta Liturghie si putina paine coapta-n tast, in mediul urban bisericile sunt pline, dar ei nu sunt decat 5-10 % din cei care populeaza urbea.

P.S.1.Va multumesc ! Cand treceti ... nu e o trecere, ci o petrecere pe cinste!:)Valabil si pt OgDoamna M.

p.s.2.micutul nu e scris in Cartea Vietii decat cu un nume, daca e nume de sfant cu atat mai bine pt el, acel Sfant va fi prezent si in ziua Botezului si in restul vietii
De are doua nume, de unde stim care este cel pomenit in cartea vietii... cum sa-l pomeneasca tot restul vietii in timpul Sfintei Liturghii... sigur ca nu e o nenorocire sa ai doua nume, e doar putina neascultare ... putin cate putin, ca asa inseala cornila , cu rabdare

ogarafgan spunea...

:) multzam Dancutzo! :)

Danca Danela spunea...

Fii binecuvantata , copila frumoasa si binecuvinteaza-i si tu pe altii ...ca inima buna , da gurii si mintii cuvinte bune.
In inima omului doar Dumnezeu poate sa priveasca.
Sunt inimi care plang si care nu se arata, sunt ca niste stane de piatra:)si cand vorbesc ai zice ca-s niste aruncatoare de piatra.
Dar inima lor plange, noi nu vedeme, doar Dumnezeu vede, noi judecam dupa judecata noastra si numai Dumnezeu poate sa judece ...

Rugaciune pentru neamul romanesc a parintelui Gheorghe Calciu

Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, Domnul nostru Iisus Hristos,
venim la Tine, Doamne,
cu pocainta si durere in inimi sa ne rugam pentru poporul romanesc.
Asculta cererea noastra, intra Doamne, ca un imparat ceresc in tara noastra si in neamul nostru si-l scapa, Iisuse de uneltirile vrajmasilor vazuti si nevazuti.
Ca prigoneste vrajmasul sufletul neamului romanesc si viata lui o calca in picioare.
Facutu-l-a sa locuiasca in intuneric ca mortii cei din veacuri si sufletul lui este mahnit de moarte.
Ca l-au tradat cei pusi de Tine sa-l conduca si au uitat ca Tu ai spus ca cel ce vrea sa fie intaiul, sa slujeasca tuturor.
Si ei au stiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tau, l-au asuprit si l-au jefuit, l-au vandut altor neamuri si au calcat poruncile Tale, iar pamantul acesta, pe care l-ai dat neamului romanesc pe veci, l-au instrainat.
Dar poporul acesta Te slaveste, Doamne, nu numai cu buzele ci si cu inima.
Adu-Ti aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii si monahiile care zilnic se roaga pentru el si pentru rugaciunea noastra de astazi, chiar daca suntem nevrednici de mila Ta.
Pentru ca toti ne-am abatut, toti am facut nelegiuire, si ierarhii, si preotii si credinciosii.
Nu mai este nici unul care sa faca dreptate, nu mai este nici unul! Ci inceteaza Doamne, bataia Ta impotriva poporului romanesc.
Adu-Ti aminte, Iisuse, de fratii nostri care sunt in afara tarii, in exil sau vanduti o data cu teritoriile cedate, si-i miluieste pe ei. Reunifica poporul Tau.
Repune-l in cinstea pe care a avut-o la Tine mai inainte, iarta-i pacatele savarsite, apostaziile, rautatile, indemnurile la desfranare, la neiertare si la razvratire impotriva Ta.
Rugatori aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfanta, Pururea Fecioara Maria, Puterile Ceresti, pe Sfintii Tai Apostoli, pe mucenicii neamului nostru si pe toti mucenicii, sfintii si cuviosii care au slujit Tie cu credinta curata.
Adu-Ti aminte, Stapane, de toti cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserica si Neam; adu-Ti aminte de sangele lor care s-a varsat si pune-l pe acesta in balanta iertarii noastre.Reda poporului nostru pamantul care l-a pazit cu grija si credinta prin veacuri, reda-i bisericile si manastirile vandute, reda-i pacea vazduhului si imbelsugarea roadelor pamantului, stapanirea de sine, demnitatea lui crestina si nationala de altadata, conducatori buni si cinstiti, neasupritori, nemincinosi si nelacomi, reda-i arhierei vrednici de Tine, Iisus Mare Arhiereu, preoti daruiti Bisericii si Neamului, credinciosi misiunii lor, adevarati seceratori, asa cum ii vrei Tu, Milostive.
Auzi-ne Doamne intru indurarea Ta!
Nu intra Stapane la judecata cu robii tai, ci intoarce-Ti iar privirea spre noi si ne ridica din pacat cu dreapta Ta cea mantuitoare.
Si trecand prin patimile toate, curatati prin suferinta, sa ajungem si la Sfanta Ta Inviere, Iisuse, slavindu-Te pe Tine impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin!



Postări populare

Arhivă blog