In dreapta mea tipa asta cu ochelari era tare bosumflata.
In dreapta ei, tipul ei primea cu naduf ocarile.
Cica o mintise in ultima vreme!
M-am dat cat am putut mai in stanga , nu doream sa aud ce-si spuneau.
In stanga mea altii.
Grasucul domn jovial si boem,
o alinta pe doamna dumnealui, iar cand el a stranutat ...ea i-a spus cel mai duios ,,norocel!`` din cate am auzit vreodata.
Bine ca s-a stins lumina.Tacura si unii , incetara si altii.
Personajul principal din piesa asta de teatru ... un mincinos.
(trag cu ochiul catre cei din dreapta mea... vad fara efort doua boturi, sunt suparati ca nu i-a lasat in sala cu caciulile sa li se vada mustele)
Ma...da tare bine si iertator si indreptator impachetat de regizor.
Ea si el in dormitor.La usa suna celalalt... unde sa-l ascunda ea pe primul...ma, daca va zic ...mi-a placut ce ascunzatoare i-a gasit regizorul ( nu poci sa va zic, mergeti de vedeti singuri, na!)
A fost un spectacol cald... tandru... ma, regizorul asta e o femeie.
(E femeia directorului...sau directorul e barbatul regizorului...parca suna mai bine ca femeia e a barbatului)
FLOAREA DE CACTUS de Barillet şi Gredy
cu : Adela MĂRCULESCU, Damian CRÂŞMARU, Cristiana RĂDUŢĂ-BOBIC, Ionuţ ADĂSCĂLIŢEI, Theodor DANETTI / Mihai NICULESCU, Rudy ROSENFELD
un spectacol de Alice BARB
Scenografia: Ioana CANTUNIARI
Teatrul Metropolis O cladire primitoare se remarca pe strada Mihai Eminescu, la numarul 89. | |
Director: George Ivascu Director onorific: Radu Beligan |
Radu Beligan: Dragostea este motorul vieţii, după părerea mea. Adică “unde dragoste nu e, nimic nu e”, cum spune... Biblia. De altfel, teoria mea este că longevitatea se datorează actului iubirii. Suntem născuţi pe lume pentru a iubi. Orice. Nu-ţi impun să joci, să iubeşti ce iubesc eu, ci să iubeşti ce iubeşti dumneata, dar să iubeşti cu adevărat. Cred că ăsta e marele mister: iubirea. Dacă oamenii ar putea să-şi însuşească asta, crede-mă că lumea ar fi o bucurie. Uită-te la săraca noastră ţară, unde războiul româno-român continuă fără încetare! Nu mai încetează!...
http://www.jurnalul.ro/stire-special/radu-beligan-eu-m-am-mutat-de-mult-in-beligania-142196.html
4 comentarii:
La prima nu mă bag, că mie îmi place să mă uit mai de aproape...
A doua are în ea un suflet de om...
Iar a treia...a treia e tare bună...până mâine dimineaţă :)
:) si mie imi place sa ma uit mai deaproape , mijesc ochii si vad bine, nu-i mijesc , nu vad ...simplu
aaaaaaaaaaa, va refereati la obiectivele fotografice care fac macro...n-avem! (s-a auzit o voce groasa din spatele usii cabinei de baie, aflata in intuneric, unde un om mititel invartea la un tanc (da, da... film lat)
V-am spus că vine primăvara şi nu mai găsiţi zăpadă? :)
Ce nu înţeleg eu (ştiţi 'meavoastră, treaba cu injinieru') este data la care au fost făcute fotografiile...
01 ianuarie 1900 ora 00.00? Ştiam că pe atunci încă nu erau digitalele inventate... :)
inseamna ca la data aceea si la ora aceea :) aveam al mai de fite aparat
Trimiteți un comentariu