Translate

sâmbătă, 13 februarie 2010

una caineasca


Am scris cateva cuvinte si le-am sters.Iar si iar de cateva zile incoa.
Mi s-a oprit in piept fiecare silaba.
Am stat si mi-am amintit cateva perechi de ochi mici , rotunzi, vioi sau melancolici.
Prima pereche de ochi , identici cu ai stapanului insotea si pazea pe omul in fas cafeniu care locuia intr-o cabana incalzita cu lemne, intre brazi , pe poteca ingusta la mica distanta de cabana unde-mi petreceam vacanta adolescentina.Era un caine mic ,nepretentios, era un caine filosofic, cel mai apropiat de stapanul sau ...filosoful,jurnalistul, esestul si scriitorul Constantin Noica
(O femeie frumoasă pe care întâlnirea cu cineva n-o face mai frumoasă e una din cele mai triste reuşite ale biologiei.Jurnal filozofic)Pe langa opera sa, din cei doi copii, baiatul , devenit de ceva ani parintele Rafail Noica, este retras in Muntii Apuseni, in asceza , in tacere si rugaciune, dand Slava Lui Dumnezeu pe care l-a gasit dupa multe cautari pe la multe alte religii.
Am mers pana acolo, am ratacit pe potecile strajuite de capite de fan trudite de putinii oameni ai locului.
Ca sa nu ne temem pe drumul de intoarcere, cainele parintelui Rafail ne-a insotit pana aproape de sosea.A mers 3 ore alaturi de noi, marcandu-si drumul si adulmecand poteca.
Se intunecase cand am ajuns la sosea.
(Parinte Rafail, ati spus ca pe meleagurile noastre ortodoxia este putin inteleasa si traita, am dori sa ne constientizati mai mult asupra acestui lucru?

Parintele Rafail Noica: Ma bucur de intrebarea asta. Ce mi s-a intamplat mie s-a intamplat multora in Apus cand ne-au lipsit cele ce luam de buna, am inceput sa cautam, cautand am gasit mai mult decat ne-am asteptat. In cazul meu, cand va spun ca am trait ortodoxia ca fiind insasi firea omului a fost acel mult mai mult decat ma asteptam. Intrebam pe Dumnezeu in taina inimii: Doamne! da de ce ar fi ortodoxia mai adevarata sau mai inteleapta sau mai adanca sau mai nu stiu ce decat protestantismul care-l descoperisem eu asa cum mi se parea. Mi-a aratat Dumnezeu ca nu era mai inteleapta, mai adevarata, era firea omului. De-aia este mai decat ori si ce. Orice religie, orice ratacire, orice ideal este un om care se cauta si ortodoxia este aia ce cauta omul.)


Altadata intr-o noapte recisoara, cu stele multe si cu luna, o seara de Duminica, o Duminica in care nu stiam ca locul meu e la Sfanta Liturghie, coboram de la Vf Omu. Era multa zapada pe varf.
Pe jepii mari insa era topita .
Un catel mic si cred ca foarte batran, se impleticise in bocancii mei si de la varful Omu si pana jos la Busteni nu s-a despartit de noi.
A fost o coborare incontienta, periculoasa, pe gheata, pe lanturi, noaptea.Catelul strangea si aducea inapoi toate puterile pe care le pierdeam... pe un traseu care vara nu dureaza mai mult de 3 sferturi de ora sa-l cobori...acum facusem 5 ore si nu vedeam orasul. aproape de dimineata am ajuns la masina, catelul era epuizat, l-am strans in brate , mi-a lins mainile, i-am dat biscuit si ciocolata, nu s-a atins de ele, cred ca voia doar sa doarma.
Si el a vrut sa doarma, a stat cat a putut de mult ca sa o mangaie, ca sa-i fie , ca sa-i dea , ca sa o invete dragostea.,,E soare, e dimineață.``
http://nnovalee.blogspot.com/2010/02/prietenul-meu.html

,,Câinele - singura vieţuitoare care a dus la perfecţiune vocaţia prieteniei.`` Constantin Noica
Am scris cateva cuvinte si le-am sters.Iar si iar de cateva zile incoa.
Mi s-a oprit in piept fiecare silaba. Marilena, te imbratisez!




2 comentarii:

catalin fudulu spunea...

Suntem alături de Dvs...

ogarafgan spunea...

Mulțumesc mult Dăncuțo!
Frumoasă imaginea!
Mi-e greu să spun mai multe ... de cele mai multe ori ..... până rabufnesc .... și scriu la mine pe blog

Rugaciune pentru neamul romanesc a parintelui Gheorghe Calciu

Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, Domnul nostru Iisus Hristos,
venim la Tine, Doamne,
cu pocainta si durere in inimi sa ne rugam pentru poporul romanesc.
Asculta cererea noastra, intra Doamne, ca un imparat ceresc in tara noastra si in neamul nostru si-l scapa, Iisuse de uneltirile vrajmasilor vazuti si nevazuti.
Ca prigoneste vrajmasul sufletul neamului romanesc si viata lui o calca in picioare.
Facutu-l-a sa locuiasca in intuneric ca mortii cei din veacuri si sufletul lui este mahnit de moarte.
Ca l-au tradat cei pusi de Tine sa-l conduca si au uitat ca Tu ai spus ca cel ce vrea sa fie intaiul, sa slujeasca tuturor.
Si ei au stiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tau, l-au asuprit si l-au jefuit, l-au vandut altor neamuri si au calcat poruncile Tale, iar pamantul acesta, pe care l-ai dat neamului romanesc pe veci, l-au instrainat.
Dar poporul acesta Te slaveste, Doamne, nu numai cu buzele ci si cu inima.
Adu-Ti aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii si monahiile care zilnic se roaga pentru el si pentru rugaciunea noastra de astazi, chiar daca suntem nevrednici de mila Ta.
Pentru ca toti ne-am abatut, toti am facut nelegiuire, si ierarhii, si preotii si credinciosii.
Nu mai este nici unul care sa faca dreptate, nu mai este nici unul! Ci inceteaza Doamne, bataia Ta impotriva poporului romanesc.
Adu-Ti aminte, Iisuse, de fratii nostri care sunt in afara tarii, in exil sau vanduti o data cu teritoriile cedate, si-i miluieste pe ei. Reunifica poporul Tau.
Repune-l in cinstea pe care a avut-o la Tine mai inainte, iarta-i pacatele savarsite, apostaziile, rautatile, indemnurile la desfranare, la neiertare si la razvratire impotriva Ta.
Rugatori aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfanta, Pururea Fecioara Maria, Puterile Ceresti, pe Sfintii Tai Apostoli, pe mucenicii neamului nostru si pe toti mucenicii, sfintii si cuviosii care au slujit Tie cu credinta curata.
Adu-Ti aminte, Stapane, de toti cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserica si Neam; adu-Ti aminte de sangele lor care s-a varsat si pune-l pe acesta in balanta iertarii noastre.Reda poporului nostru pamantul care l-a pazit cu grija si credinta prin veacuri, reda-i bisericile si manastirile vandute, reda-i pacea vazduhului si imbelsugarea roadelor pamantului, stapanirea de sine, demnitatea lui crestina si nationala de altadata, conducatori buni si cinstiti, neasupritori, nemincinosi si nelacomi, reda-i arhierei vrednici de Tine, Iisus Mare Arhiereu, preoti daruiti Bisericii si Neamului, credinciosi misiunii lor, adevarati seceratori, asa cum ii vrei Tu, Milostive.
Auzi-ne Doamne intru indurarea Ta!
Nu intra Stapane la judecata cu robii tai, ci intoarce-Ti iar privirea spre noi si ne ridica din pacat cu dreapta Ta cea mantuitoare.
Si trecand prin patimile toate, curatati prin suferinta, sa ajungem si la Sfanta Ta Inviere, Iisuse, slavindu-Te pe Tine impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin!



Postări populare

Arhivă blog