Translate

miercuri, 3 februarie 2010

de la o viata la alta, dragostea trece prin stomac?



Ce-ai mancat azi?
Dar, ieri?
Si ce vei manca dupa ce vei fi plecat de pe pamant?

de la o viata la alta, de pe pamant in cer ... ce mancam , ce bem ?

Pentru toata hrana stam la rand , cu rabdare.
Cu patima si cu frica.
Cu patima urmand pofta de carnat, afumatura, slaninuta, chiftelute, mancarici gustoase.
Cu frica urmand calea cea dreapta , catre Dumnezeu cel in Treime laudat, frica resimtita ca un sentiment de iubire.
Frica de Dumnezeu inseamna iubire de Dumnezeu.
Frica inseamna paza, sa pazim lumea facuta de Dumnezeu.
Caci frica de Dumnezeu e liniste, lumina si indreptare, e alegerea de a pazi binele lumii de la distrugerea lui.


Se poate incepe cu post si rugaciune.Cand nu stii drumul , nu mai urmezi poftelor, infranarea ascute intelepciunea, rugaciunea lumineaza inima, ii da bataia dulce a iubirii.


Binele lumii il pazim urmand cele 10 porunci , care desi sunt perfecte si cuprind tot ce ni se intampla noua fiecaruia, unici, diferiti si tainici fiecare in gandurile noastre, le respingem de parca ne-ar obliga Dumnezeu sa le urmam.Nu ...Dumnezeu nu ne obliga, e alegerea noastra daca vrem sa pazim binele lumii , prin armele celor 10 porunci sau vrem prin propriile puteri sa ne luptam cu diavolul, cel despre care stim ca nu vrea binele lumii, nu-l vrea pe Dumnezeu , nu vrea iubirea.
Aiasta e mandrie.
Cu diavolul numai Dumnezeu se poate socoti.
Noi fiecare , daca din mandrie il respingem pe Dumnezeu si cele 10 porunci ale dreptei credinte, si credem ca putem ceva fara Dumnezeu, deja nu mai pazim binele lumii.
Tatal mandriei si al minciunii e ...ala negru.
E o alegere ...

Nu mancarea e pacatul , ci patima ei .
Mai bine sa multumim Domnului ca avem ce manca, sunt clipe , momente , perioade in viata omului cand nu are ce manca.
Sa multumim si cand ne ridicam de la masa.

Cand nu ai nimic obisnuit sau neobisnuit de gustos drept hrana la masa, Cuvantul Domnului e hrana aleasa .

Nu , nu moare nimeni de nemancare , Cuvantul Lui Dumnezeu este hrana.
Domnul nostru Iisus Hristos a stat in pustiu fara apa si fara mancare 40 de zile, in firea lumeasca ne-a aratat Domnul ca si noi putem tot ce-a putut El pe pamant.
Dar toate acestea se pot doar cu credinta, cu rugaciune si binecuvantare.

Neincrezatori cum suntem ne-am indoi , dar ne vin in ajutor cei care in inchisori au strigat la Dumnezeu , cei care nehraniti au stat zeci de ani in chinuri si pe chipul lor s-a insemnat Lumina.
Cum s-ar fi putut toate fara ajutorul Lui Dumnezeu si fara rugaciunile neincetate ale Maicii Domnului?

Ioan Ianolide este unul dintre ... numai Dumnezeu stie numarul lor!

A doua fotografie este din curtea interioara a Memorialului Durerii de la Sighetul Marmatiei.
O simpla vizitare a acelui loc de jertfa si rugaciune, te scoate alt om.

,, Inchisorile au creat caractere si au conferit morala indivizilor au creat patrioti pentru ca detinutii n-au confundat niciodata pe tortionari si pe gardieni cu poporul roman``Parintele Iustin Parvu

http://www.agnos. ro/blog/2010/ 02/01/parastas- pentru-ioan- ianolide- marturisitorul- din-temnitele- comuniste/
Pe 5 februarie 1986 trecea la Domnul cu pace Ioan Ianolide, prietenul cel mai apropiat al Sfântului Valeriu Gafencu şi autorul nepreţuitelor mărturii “Întoarcerea la Hristos” şi “Deţinutul profet”.

Mananca cei adormiti intru Domnul , ce le impartim noi la parastase ? Nu , dar rugaciunile noastre de multumire pentru ce se imparte pentru ei , hranindu-ne pe noi ...acele rugaciuni sunt hrana celor adormiti intru Domnul.

Parastasul (gr. Paristimi "a se infatisa inaintea cuiva, a mijloci") nu este altceva decat o prescurtare a slujbei de inmormantare. Partea de capetenie o alcatuieste rugaciunea de dezlegare si iertare rostita de preot urmata de “Vesnica Pomenire.” Se savarseste in Biserica dupa Sf. Liturghie, iar cand e cu putinta la mormant.

La parastas se aduce intru pomenirea celui adormit coliva, colac, vin si lumanari.

Parastasul se poate face la plinirea unor soroace ( 40 zile, 6 luni, 1 an, 7 ani ) sau atunci când sunt rânduite pomenirile generale ale morţilor (moşii de iarnă, moşii de vară, moşii de tomană ).

Ce este coliva? –coliva inchipuie insusi trupul celui adormit si este in acelasi timp un semn vazut al credintei nostre in inviere, pentru ca este facuta din boabe de grau pe care insusi Mantuitorul le-a infatisat ca purtand in ele icoana sau asemanare invierii trupului: dupa cum bobul de grau ca sa incolteasca si sa aduca roada trebuie sa se ingroape mai intai in pamant,apoi sa putrezeasca si in final sa dea rod, tot asa si trupul omenesc mai intai se ingroapa si putrezeste pentru ca sa invieze apoi intru nestricaciune. De aceia la binecuvantarea colivei de catre preot cand se canta Vesnica Pomenire, rudele si prietenii celui adormit ridica farfuria cu coliva, leganand-o pe maini in semn de comuniune sau legatura cu raposatul. Acelasi lucru il inchipuie si gustarea din coliva dupa binecuvantarea ei.

Colacul – facut din grau curat simbolizeaza (se face de obicei rotund) infinitatea lui Dumnezeu, inchipuie vesnicia. Prin aducerea colacului pentru jerfa se inchipuie nazuinta noatra ca bunul Dumnezeu sa daruiasca celui pomenit castigarea vietii vesnice.

Vinul – obiceiul de a stropi cu vin trupul mortilor (la inmormantare), peste groapa (la cimitir), ori peste coliva ( la parastas), simbolizeaza aromatele cu care a fost uns trupul Domnului cand a fost coborat in mormant. Gustarea din paharul cu vin de toti cei prezenti la slujba parasasului, inchipuie comuniunea in credinta si dragoste cu cel adormit. (preluat de pe saitul Schitului Darvari, Dumnezeu sa-l pomeneasca pe domnul Gheorghe Pruteanu)







2 comentarii:

catalin fudulu spunea...

Foarte sugestiva prima imagine. Cozile interioare la mâncare de pe timpul împuşcatului s-au mutat acum în exterior. Măcar acum marfă e ceva mai variata...
Dar cârnaţii nu sunt din Bucureşti, că-s prea mari!!!

Danca Danela spunea...

Multumesc pentru comentariu, cârnaţii sunt din Bucureşti, intr-o zi la Muzeul Satului, cand domnul Pol, care a citit cartea lui Ioan Ianolide (dupa cum se vede din fotografia vizibila dupa clic pe linkul catre pagina domniei sale- cartea de langa Biblie), se afla tot in Italia .

Rugaciune pentru neamul romanesc a parintelui Gheorghe Calciu

Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, Domnul nostru Iisus Hristos,
venim la Tine, Doamne,
cu pocainta si durere in inimi sa ne rugam pentru poporul romanesc.
Asculta cererea noastra, intra Doamne, ca un imparat ceresc in tara noastra si in neamul nostru si-l scapa, Iisuse de uneltirile vrajmasilor vazuti si nevazuti.
Ca prigoneste vrajmasul sufletul neamului romanesc si viata lui o calca in picioare.
Facutu-l-a sa locuiasca in intuneric ca mortii cei din veacuri si sufletul lui este mahnit de moarte.
Ca l-au tradat cei pusi de Tine sa-l conduca si au uitat ca Tu ai spus ca cel ce vrea sa fie intaiul, sa slujeasca tuturor.
Si ei au stiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tau, l-au asuprit si l-au jefuit, l-au vandut altor neamuri si au calcat poruncile Tale, iar pamantul acesta, pe care l-ai dat neamului romanesc pe veci, l-au instrainat.
Dar poporul acesta Te slaveste, Doamne, nu numai cu buzele ci si cu inima.
Adu-Ti aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii si monahiile care zilnic se roaga pentru el si pentru rugaciunea noastra de astazi, chiar daca suntem nevrednici de mila Ta.
Pentru ca toti ne-am abatut, toti am facut nelegiuire, si ierarhii, si preotii si credinciosii.
Nu mai este nici unul care sa faca dreptate, nu mai este nici unul! Ci inceteaza Doamne, bataia Ta impotriva poporului romanesc.
Adu-Ti aminte, Iisuse, de fratii nostri care sunt in afara tarii, in exil sau vanduti o data cu teritoriile cedate, si-i miluieste pe ei. Reunifica poporul Tau.
Repune-l in cinstea pe care a avut-o la Tine mai inainte, iarta-i pacatele savarsite, apostaziile, rautatile, indemnurile la desfranare, la neiertare si la razvratire impotriva Ta.
Rugatori aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfanta, Pururea Fecioara Maria, Puterile Ceresti, pe Sfintii Tai Apostoli, pe mucenicii neamului nostru si pe toti mucenicii, sfintii si cuviosii care au slujit Tie cu credinta curata.
Adu-Ti aminte, Stapane, de toti cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserica si Neam; adu-Ti aminte de sangele lor care s-a varsat si pune-l pe acesta in balanta iertarii noastre.Reda poporului nostru pamantul care l-a pazit cu grija si credinta prin veacuri, reda-i bisericile si manastirile vandute, reda-i pacea vazduhului si imbelsugarea roadelor pamantului, stapanirea de sine, demnitatea lui crestina si nationala de altadata, conducatori buni si cinstiti, neasupritori, nemincinosi si nelacomi, reda-i arhierei vrednici de Tine, Iisus Mare Arhiereu, preoti daruiti Bisericii si Neamului, credinciosi misiunii lor, adevarati seceratori, asa cum ii vrei Tu, Milostive.
Auzi-ne Doamne intru indurarea Ta!
Nu intra Stapane la judecata cu robii tai, ci intoarce-Ti iar privirea spre noi si ne ridica din pacat cu dreapta Ta cea mantuitoare.
Si trecand prin patimile toate, curatati prin suferinta, sa ajungem si la Sfanta Ta Inviere, Iisuse, slavindu-Te pe Tine impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin!



Postări populare

Arhivă blog