
Zambesc! Te vad inaintea mea , imi pare ca te cunosc de o viata! Pasesc, si cand sunt gata sa alerg, pentru ca acum iti vad foarte bine zambetul, imi pare ca ma cunosti de o viata,ma impiedic la timp si cad, ma ridic si ma scutur de praful gandurilor.Parul tremura odata cu gandurile,inima bate de o viata.In sfarsit, ea care a venit in urma mea,cea careia ii zambeai prin mine , cea cu care te imbratisezi acum si-ti umple gandurile, ti-a adus si zambetul pe chip.
Oamenii se cheama , se cauta sa-si dea saruturi sub Poarta Sarutului.Cine stie cand vor afla si ei adevarul despre Brancusi, despre Dumnezeu.
La acesta poarta ne cheama Dumnezeu , de la aceasta poarta plecam la Dumnezeu sau daca nu-L alegem pe El in timpul vietii pamantesti, ajungem la celalalt, la diavol.
Este o poarta a sarutului vietii si al mortii.
Ce simplu le-a aliniat sculptorul-Masa Tacerii (MASA APOSTOLILOR NEAMULUI)-aleea scaunelor, clepsidre ale timpului-Poarta Sarutului(MONUMENTUL INTREGIRII NEAMULUI), Biserica si apoi Coloana Fara Sfarsit(COLOANA SACRIFICIULUI INFINIT), toate pe aceeiasi axa, ca sa vezi drumul, caci Brancusi a gasit ,,Calea, Adevarul si Viata``.
Se spune ca la sfarsitul vremurilor toate neamurile se vor intoarce cu fata catre Dumnezeu.
Odata mi-a venit ideea ca ,,omenire`` vine de la ,,o menire`` si singura menire pe aceasta lume este indumnezeirea, adica mantuirea.
La mantuire poti sa ajungi de unul singur , sau casatorit fiind barbat cu femeie, asa cum scrie Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre Corinteni ( despre starea casatorita , necasatorita si vaduvie)luptandu-te in timpul vietii sau chiar in ultima clipa, precum unul din cei doi talhari,intre care a fost rastignit Domnul nostru Iisus Hristos, cand esti chiar sub poarta, cand treci din viata pamanteasca in moarte sau in Viata, in vesnicie.
Credeam ca-mi zambeai mie, ca te cunosc de o viata, credeam ca am sa mor cand am cazut si-mi tremurau firele de par precum gandurile, precum inima, iar tu vedeai cum banal ma scutur de praf.Si era adevarat si ce vedeai tu si ce simteam eu, e un drum pentru fiecare, singur sau impreuna, cu Dumnezeu inainte.
* Iubirea cheama iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubeşti tu cu toata puterea şi cu toata fiinţa. * ( Constantin Brâncuşi )
6 comentarii:
Ce-i făcuşi sărutului?
L-ai dus la Piasa ? :p
Nu stiu ce e ,,Piasa`` ...dar e clar ca nu ti-am dus gandul unde m-a dus pe mine.Suntem multi, suntem diferiti, dar intram pe aceeiasi poarta toti.Ma inclin , domnule C!
Aparent s-ar spune ca e un arc de triumf, insa privind indeaproape este mai degraba triumful vietii asupra mortii.
Imi place mult ideea cu "omenire" si "o menire"!
Adică ai luat poarta în spate şi ai dus-o la Dragonul american (numit Piasa sau Piasa Bird) descris,în 1673, de părintele Jacques Marquette...Şi din cauză că a stat dragonul pe ea...a ieşit şuie :)
Lăudabil este că ai adus-o înapoi :)
*
Tu te-ai gândit la turnul din Pisa...:)
Nu trebuie să te înclini. Pădurea blondă îţi va acoperi ochii şi nu mai am la ce să mă uit...
@Vera iti multumesc , tu care stii multe limbi straine si vorbesti pe limba tuturor, te intreb daca in alta limba exista ceva care sa semene cu ,,omenire`` si sa insemne ,, o menire``?
@Catalin...n-as putea sa vorbesc de dragoni, fie ei ( mai ales) americani alaturea cu cea mai neinsemntata urma a sculptorului Constantin Brancusi
Nu,cred că este singura.Limba română e foarte interesant.Uite un cuvant frumos precum ”drag ”,citit de la dreapta la stânga dă ca rezultat ”gard ”,hihi
Trimiteți un comentariu