
De ce ne da Dumnezeu toate greutatile?
Simplu , din neascultare.In Imparatia Cerurilor, nu va intra nimeni care sa se asemene celui fara chip , din a carui ispita si din voia lor , se lasa atitia oameni ademeniti iadului in care vor trai pentru vesnicie.Unde vom sta nu stim niciunul dintre noi, in rai ori in iad.Nu stim nici cand va fi sfarsitul lumii, de fapt ni se spune clar in Crez ( simbolul credintei) ca Imparatia Lui Dumnezeu nu va avea sfarsit, iar in Sfanta Scriptura scrie ca ,, va fi cer nou si pamant nou`` , si nu sfarsitul lumii.
Despre dobandirea Sfantului Duh , care ne este la indemana aici pe pamant , jertfind pentru aceasta izbanda voia noastra in bratele parintesti ale Voii Lui Dumnezeu,au scris prea frumos de-a lungul timpurilor cei care au dat ascultare si s-au nevoit in a da ascultare ( caci nu exista om fara de pacat)oameni deveniti sfinti sau despre care numai Bunul Dumnezeu stie ca sunt sfinti.
Noi in tara aceasta mica si cucerita fara lupta de tradatorii neamului, limbii si spera ei si ai credintei, dar spera degeaba, noi in tara aceasta mica ne-am cutremura sa stim pe cate oaseminte de sfinti calcam.
De fapt daca nu ne cutremuram de cat suntem de idolatri fata de bani ( pentru cati bani or fi acceptat romanii nostri, tradatori de neam si tara sa scrie pe cladirile inalte, postere negre mari , pe care scrie cu rosu Romanii n-au valoare?``, ce sugestie fac ei creierului ?)si noi fiecare cat suntem de idolatri fata de propria valoare fara ascultare de Dumnezeu?Daca lor japonezilor le-a dat Dumnezeu atata durere, noua carora ne-a dat Darul dreptei credinte, reteta fericirii, a drumului prin pamantul pacatelor, reteta pe care ar fi trebuit sa o aplicam , sa o pastram neatinsa, spre a fi raspandita asa in toata lumea si nu tinuta secreta asa ca reteta de coca-cola (moarte), noua tradatorilor de Dumnezeu ...ce ne va da El?Ca de dat ne-a dat , dar nu ne intereseaza.
Ce ne-a dat ne va lua sau nu ne va mai da, adica dragostea Lui, iertarea Lui, Mila Lui.Caci om sunt si cand dau altui om ceva din ce am eu mai bun si batjocoreste si calca in picioare si nu foloseste , ce rost are sa-i fi dat ori sa-i mai dau ?
E Postrul Mare.De ce le-a dat Dumnezeu japonezilor atata durere ? De buna seama nu pentru ca Dumnezeu pedepseste in post , ci pentru a-i face sa postasca si pe ei?
http://saccsiv.wordpress.com/2011/03/15/credinciosii-ortodocsi-din-japonia-sa-va-rugati-pentru-noi-pacatosii/
Prea multa idolatrie in Japonia.Dar la noi, prea multa neascultare.Pe ei ii va judeca Dumnezeu cu Mila Lui, cu Dragostea Lui, dupa celelalte virtuti, pe care le au din plin. Isi respetca si neamul si limba si traditiile.Si muncesc mult.Daca ar munci pentru Dumnezeu si nu pentru idolul ,,bani``, daca idolul ,,bani`` nu le-ar ocupa tot timpul in care mai apuca sa traiasca, ar mai avea loc sa-L cheme si pe Dumnezeu, dar valul neascultarii si al uitarii de Dumnezeu te ia si te duce exact ca un tsunami, catre iad.
E plin de secte si la noi, in taa aceasta mica si cucerita fara lupta tocmai de unii dintre noi, tradatori de neam si tara, care demartirizeaza eroi, dupa ce i-au martirizat, tradatori de neam si tara , dintre noi, dintre fiecare, pentru ca neamul si tara nu ti se iau daca mai ai credinta.Si credinta nu e suficient sa o ai doar in suflet sau sa te porti ,,civilizat`` .Nimic nu se castiga fara jertfa.Ce ne cere noua Dumnezeu sa jertfim , in aceste timpuri in care e drept nu ne mai ataca turcii sau tatarii, este dreapta credinta.Rugaciune, ascultare , fapte bune, iertare , iubire. Atat ne cere Dumnezeu.
Ca nu poti ierta singur, dar Dumnezeu iti da reteta , ca nu poti iubi fara sa ierti, dar Dumnezeu iti arata calea, ca nu poti asculta , ca esti mandru de tine si crezi ca lumea merge dupa ,,logica, ratiunea, starea ta de om civilizat, destept , sclipitor``...ca dracu intocmai, ca nu poti face fapte bune ca sa te mandresti cu ele si sa astepti laude, caci ele Dumnezeu le face, pe El trebuie sa-l laudam pentru fiecare reusita a noastra de a ajuta un om, cu o vorba, cu un banut, cu o casa , cu o hainuta, cu o bucata de paine, cu o imbratisare , cu o fotografie, cu un gand, cu o rugaciune.
Despre Dumnezeu nu ar trebui vorbit atat de mult pe cat vorbesc eu pe un blog, care nu sunt nici teolog ,nici monahie, nici copil,dar imi pare ca nu mai este vreme sa vorbes despre iubirile mele, angoasele mele, ce sa mai zic despre pasiunile mele:) sau despre umilintele si izbanzile muncii.De fapt despre ele vorbesc , despre toata, caci fara niciuna dintre ele nu l-as fi chemat pe Dumnezeu si n-a fi avut ncio Lumina daca nu mi-o dadea El.Si ma intreb mereu , pe unde sunt , caci Dumnezeu ma asteapta de atata vreme asa cum ne asteapta pe fiecare.
,,Cârma din zare
„Oare de ce învinuieşte Dumnezeu pe oameni de faptul că nu se mai naşte dreptul printre dânşii, şi că ei nu bagă de seamă? Răspunsul este următoarul: drepţii sunt uneltele lui Dumnezeu, prin care sfătuieşte neamurile şi, prin rostul lor, face cu putinţă milostivirea Sa peste oameni; pe când dacă nu-i are, oamenii vor da peste urgia dreptăţii Sale, după faptele lor. Familia, cu roadele ei împovărate de fărădelegi, îl aduce pe Dumnezeu la impas; drept aceea oamenii sunt traşi la răspundere şi se află în aceeaşi primejdie ca smochinul fără roadă (Luca 13, 6; Marcu 11, 13)
Căutat-am printre ei, să găsesc un om ca să se poarte cu dreptate înaintea feţei Mele pentru ţara aceasta, ca să nu o pierd, şi n-am găsit (Iezechiil 22, 30). Primul drept care a stat înaintea lui Dumnezeu pentru alţii a fost Avraam (Facere 18,23). Altul a fost Moise, care chiar a strâmtorat pe Dumnezeu, ca să ierte norodul care făcuse mare păcat, închinânduse la viţelul de aur, zicând: Rogu-mă acum, de vrei să le ierţi păcatul acesta, iartă-i; iar de nu, şterge-mă pe mine din cartea Ta, în care m-ai scris! (Ieşire 32, 32).
Şi Dumnezeu ascultă de om. Alt drept, Iisus Navi, urmaşul lui Moise, intrând în pământul făgăduinţei, la o luptă cu Amoreii, s-a rugat să stea soarele şi s-a oprit soarele, până ce i-a făcut Dumnezeu izbândă asupra vrăjmaşilor. Şi n-a mai fost nici înainte, nici după aceea, o astfel de zi, în care Domnul să asculte aşa glasul omului (Iisus Navi), mărturiseşte Scriptura. De obicei oamenii stârnesc cu faptele lor anumite furtuni nevăzute; acestea tot în capul lor se întorc, dar în chipul cel mai văzut cu putinţă.”``
Sursa: Ieromonah Arsenie Boca, Cărarea Împărăţiei, Editura Sfintei Episcopii Ortodoxe Române a Aradului, Deva, 2006.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu