


Iesise din casa cu un singur scop.
Cumparase de la doi vanzatori.
Privea cu caldura la trecatori,
din spatele unor ochelari mari
de soare, cu rame albe.
Un domn se oprise in capatul aleii
si o privea cu palaria in mina.
-Sunteti cumva, Maytrei? o intreba el cind ajunse in dreptul lui
Si-a apropiat fata
de buchetul de lalele si garofite salbatice de culoarea fustei lungi.
Nu mi-am dat seama daca i-a raspuns,
nu s-a oprit deloc
si
tot mersul ei arata ca un zambet.
-Hai acasa, bunicule ! zise pustiul in timp ce-i incredinta placa pe role si incaleca bicicleta.
Domnul isi aranja pe cap palaria
si murmura doar pentru el
,,szerelem,szerelem``.
In timp ce-si urma nepotul cu breton,
strangea sub brat placa pe role
ca si cum ar fi strans la piept
o scrisoare de dragoste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu