Un domn gasi ieri pe strada un porumbel bolnav.
Nu era ranit , dar nu prea minca si nu voia sa zboare.
O doamna a cautat pe internet fotografii cu pisici si a gasit pisicul pe umarul lui.
Atit de mult i-a placut, ca fotografia fuse facuta wallpaper.
Jumatate din crizantema alba din vaza aceea mica asezata in coltul camerei la icoana, fuse pirjolita.
Toate aceste neinsemnate s-au intimplat ieri, cind
Parintele Iustin adormi intru Domnul!
De parca la fiecare dintre noi a venit , fie sa arate ca duhul cel sfant il tinem ca pe un porumbel bolnav, fie ca floarea rugaciunii si a iubirii e cuprinsa de jumatate cu foc nimicitor, fie ca ne poarta in rugaciunile lui si dincolo de viata aceasta.
La noi teii sunt inmiresmati, sunt aproape scuturati.., trecuta vremea lor....
In Poiana Teiului unde a adormit parintele Iustin, ne-am aflat in preajma unui sfant in viata, vesnica pomenirea lui!
Domnul sa-l ierte si sa-l aseze in lumina!
Cum in lumina i-a asezat si pe Sfintii Parinti din primul Sinod ecumenic, zi cinstita ieri in calendar, caci asa cum Sfantul Nicolae l-a palmuit pe Arie, asa si Sfantul Iustin i-a palmuit cu cuvantul lui pe neiubitorii de neam , de tara ,de limba, de suflet omenesc, asa precum Sfantul Spiridon a coplesit intreaga suflere de la Niceea, asa si Sfantul Iustin ne-a coplesit cu sfaturile , cu povatuirea , cu deslusirea Sfintei Treimi.
Nu e intimplator nimic, nu e intimplator ca l-a luat Dumnezeu la El intr-o asa zi.
Evanghelia din Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul 1 Ecumenic (Ioann 17:1-13)
17:1 Acestea a grăit Iisus şi şi-a
ridicat ochii săi la cer şi a zis: Părinte, a venit ceasul. Proslăveşte
pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine.
17:2 Precum ai dat Lui stăpînire a tot trupul, ca tot ce ai dat Lui să le dea lor viaţă veşnică.
17:3 Şi aceasta este viaţa cea veşnică,
ca să Te cunoască pe Tine unul adevăratul Dumnezeu şi pe cel care ai
trimis, pe Iisus Hristos.
17:4 Eu Te-am proslăvit pe Tine pe pămînt; am săvîrşit lucrul care ai dat mie ca să-l fac.
17:5 Şi acum mă proslăveşte Tu, Părinte, la Tine Însuţi, cu slava care am avut la Tine mai înainte pînă a nu fi lumea.
17:6 Arătat-am numele Tău oamenilor pe
care Mi-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi-ai dat pe ei şi
cuvîntul Tău au păzit.
17:7 Acum au cunoscut că toate cîte ai dat Mie de la Tine sînt.
17:8 Pentru că cuvintele pe care le-ai
dat Mie le-am dat lor; şi ei au primit şi au cunoscut cu adevărat că de
la Tine am ieşit şi au crezut că Tu M-ai trimis.
17:9 Eu pentru aceştia mă rog; nu pentru lume mă rog, ci pentru aceştia pe care Mi-ai dat Mie, că ai Tăi sînt.
17:10 Şi ale Mele toate ale Tale sînt, şi ale Tale ale Mele; şi M-am proslăvit întru dînşii.
17:11 Şi nu mai sînt în lume; şi
aceştia în lume sînt şi Eu la Tine vin. Părinte Sfinte, păzeşte-i pe
dînşii întru numele Tău, pe cei care Mi-ai dat Mie, ca să fie una,
precum şi Noi.
17:12 Cînd eram cu ei în lume, Eu îi
păzeam pe ei întru numele Tău; pe care Mi-ai dat Mie i-am păzit, şi
nimeni dintr-înşii n-a pierit, fără numai fiul pierzării, ca să se
plinească Scriptura.
17:13 Iar acum la Tine vin, şi acestea grăiesc în lume, ca să aibă bucuria Mea deplin întru ei.
Apostolul din Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul 1 Ecumenic (Fapte 20:16-18, 28-36)
20:16 Pentru că a socotit Pavel să
treacă Efesul, ca să nu i se facă lui să zăbovească în Asia, că se
grăbea, de ar putea în ziua Praznicului a cincizeci de zile să fie în
Ierusalim.
20:17 Şi din Milet, trimiţînd în Efes, a chemat pe prezviterii Bisericii.
20:18 Şi dacă au venit la el, a zis
lor: Voi ştiţi din ziua cea dintîi, întru care am intrat în Asia, cum am
fost cu voi în toată vremea.
20:28 Drept aceea luaţi aminte de voi
şi de toată turma întru care Duhul Sfînt v-a pus pe voi episcopi ca să
păstoriţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a cîştigat-o cu sîngele Său.
20:29 Că eu ştiu aceasta, că după ducerea mea vor intra lupi grei întru voi, care nu vor cruţa turma.
20:30 Şi dintre voi înşivă se vor scula bărbaţi grăind îndărătnicii, ca să tragă pe ucenici după dînşii.
20:31 Pentru aceea, privegheaţi,
aducîndu-vă aminte că trei ani noaptea şi ziua nu am încetat cu lacrimi
învăţînd pe fiecare dintre voi.
20:32 Şi acum vă încredinţez pe voi,
fraţilor, lui Dumnezeu şi cuvîntului Darului Lui, care poate să vă
zidească şi să vă dea vouă moştenire între toţi cei sfinţiţi.
20:33 Argintul sau aurul sau haina nici a unuia nu am poftit.
20:34 Înşişi cunoaşteţi că trebuinţelor mele şi celor ce sînt cu mine au slujit mîinile acestea.
20:35 Toate am arătat vouă, că aşa
ostenindu-vă se cade să ajutaţi celor slabi, aducînd-vă aminte de
cuvîntul Domnului Iisus, că El a zis: Mai fericit este a da decît a lua.
20:36 Şi acestea zicînd, plecîndu-şi genunchii săi, împreună cu ei toţi s-a rugat.
iar azi ...cind noi am aflat si suntem indurerati.... ce spune evanghelia si apostolul zilei:
Ev. Ioan 14, 27-31; 15, 1-7
Zis-a Domnul către ucenicii Săi: să nu se tulbure inima voastră, nici
să se înfricoşeze. Aţi auzit că Eu v-am spus că Mă duc, dar voi veni la
voi. De M-aţi iubi, v-aţi bucura că v-am spus vouă: Mă duc la Tatăl,
pentru că Tatăl Meu este mai mare decât Mine. Şi v-am spus vouă acestea,
mai înainte de a se împlini, ca să credeţi când se vor împlini. Nu voi
mai vorbi mult cu voi, căci vine stăpânitorul acestei lumi. El nu are
nimic în Mine. Dar lumea va cunoaşte că Eu iubesc pe Tatăl şi precum
Tatăl Mi-a poruncit, aşa fac. Sculaţi-vă să mergem de aici.
Eu sunt adevărata tulpină a viţei şi Tatăl Meu este lucrătorul. Pe
orice mlădiţă care este în Mine şi nu aduce roadă El o taie; şi pe orice
mlădiţă care aduce roadă El o curăţeşte pentru ca mai multă roadă să
aducă. Acum voi sunteţi curaţi, pentru cuvântul pe care vi l-am spus.
Rămâneţi în Mine şi Eu voi rămâne în voi. După cum mlădiţa nu poate să
aducă roadă de la sine însăşi, dacă nu rămâne în tulpina viţei, tot aşa
nici voi, dacă nu veţi rămâne în Mine. Eu sunt tulpina viţei, voi
sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce roadă
multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic. Dacă vreunul nu rămâne în
Mine, este aruncat afară ca mlădiţa neroditoare, care s-a uscat şi pe
care o adună lumea, o aruncă în foc şi arde. Dacă rămâneţi în Mine şi
cuvintele Mele rămân în voi, cereţi orice veţi vrea, şi se va da vouă.
Ap. Fapte 21, 8-14
În zilele acelea, pornind a doua zi, noi şi cei ce eram cu Pavel, am
venit la Cezareea. Şi, intrând în casa lui Filip binevestitorul, care
era dintre cei şapte (diaconi), am rămas la el. Şi acesta avea patru
fiice, fecioare, care prooroceau. Şi rămânând noi acolo mai multe zile, a
coborât din Iudeea un prooroc cu numele Agav; şi venind el la noi, a
luat brâul lui Pavel şi, legându-şi picioarele şi mâinile, a zis:
Acestea zice Duhul Sfânt: Pe bărbatul al căruia este acest brâu, aşa îl
vor lega iudeii la Ierusalim şi-l vor da în mâinile neamurilor. Şi când
am auzit acestea, îl rugam şi noi şi localnicii să nu se suie la
Ierusalim. Atunci a răspuns Pavel: Ce faceţi de plângeţi şi-mi sfâşiaţi
inima! Căci eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci să şi mor în
Ierusalim pentru numele Domnului Iisus. Şi neînduplecându-se el, ne-am
liniştit, zicând: Facă-se voia Domnului.
http://vlad-mihai.blogspot.ro/
Si i-am asezat la icoana lui, a parintelui Iustin, o floare de la iubitul sau frate de suferinta , parintele Ilie Lacatusu, pe la care trecusem...tot ieri
Si i-am asezat la icoana lui, a parintelui Iustin, o floare de la iubitul sau frate de suferinta , parintele Ilie Lacatusu, pe la care trecusem...tot ieri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu