Translate

luni, 22 octombrie 2012

Despre oamenii demonizati

PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA LA DUMINICA A XXIII-A DUPĂ RUSALII: DESPRE OAMENII DEMONIZAŢI



Predică la Duminica a XXIII-a după Rusalii

*
Despre oamenii demonizaţi
Iar dacă Eu, cu degetul lui Dumnezeu scot pe demoni, iată a ajuns la voi Împărăţia lui Dumnezeu (Luca 11, 20)
Iubiţi credincioşi,
Dacă vom lua aminte cu dinadinsul la cuvintele Sfintei Evanghelii de astăzi, vom înţelege două lucruri de mare folos. Întîi, cît de mare şi nemărginită este iubirea de oameni a lui Dumnezeu şi, al doilea, cît de mare şi cumplită este răutatea diavolilor faţă de om şi de celelalte zidiri ale lui Dumnezeu.
Domnul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, văzînd starea jalnică şi chinuirea amară a omului demonizat din Evanghelie, prin negrăita lui milă şi bunătate faţă de zidirea Sa, a poruncit demonilor să iasă din acel om chinuit de mulţi ani, zidit după chipul şi asemănarea Sa (Facere 1, 26); iar demonii, văzîndu-se izgoniţi de puterea cea fără de margine a Mîntuitorului, după ce le-a dat voie, au intrat în turma cea mare de porci din apropiere şi îndată s-au aruncat în mare şi s-au înecat (Luca 8, 33).




Iată cît de mare este oceanul cel fără de margini al dragostei şi al milostivirii lui Dumnezeu faţă de om, că pentru slobozirea unui singur om din legăturile şi chinurile diavolului, a îngăduit să se dea pierzării ca la două mii de porci (Marcu 5, 13). 

Iar diavolii, avînd învoire de la Hristos şi vrînd să-şi arate răutatea şi puterea lor blestemată, au intrat în turma de porci şi într-o clipă i-au înecat pe toţi în mare. 

La această Evanghelie Sfîntul Ioan Gură de Aur, arătînd cîtă răutate au demonii asupra oamenilor, zicea: 

“Dacă asupra porcilor, cu care nu aveau nimic, au arătat diavolii atîta răutate, apoi cu atît mai mult asupra ta, omule, de-a pururea dă război neîmpăcat, luptă neîncetată şi vrajbă fără de moarte. 
Şi dacă pe porci, cu care nimic nu le era lor de obşte, nici un minut nu i-au suferit, apoi cu atît mai mult ne urăsc pe noi care sîntem vrăjmaşii lor şi doresc să ne piardă şi să ne supună lor. 
Apoi cîte rele am fi pătimit de la ei, dacă ar fi avut voie de la Dumnezeu asupra noastră.
 Căci pentru aceasta i-a lăsat Dumnezeu să intre în turma de porci, ca şi în trupul dobitoacelor să cunoaştem răutatea lor. 
Deci şi acum cînd vei vedea vreun om stăpînit de diavol, închină-te Stăpînului şi cunoaşte răutatea vrăjmaşului. 
Că iubirea de oameni a lui Dumnezeu îl ţine pe diavol şi nu-i dă voie să-şi arate puterea şi răutatea asupra omului cît ar voi el. 
Atît îi dă voie să-l muncească pe om cît să-l facă mai înţelept şi să arate răutatea diavolului asupra omului”.
Apoi zice acelaşi Părinte Ioan Gură de Aur: “Voieşti şi altă pildă despre răutatea diavolilor, cînd Dumnezeu îi dă voie să-şi pună în lucrare puterea sa?

 Socoteşte cirezile şi turmele lui Iov, cum într-o clipă pe toate le-a mistuit. 

Apoi socoteşte moartea cea ticăloasă a copiilor lui şi rana ce s-a adus asupra trupului său şi vei vedea cruzimea, asuprirea şi nemilostivirea răutăţii dracilor.

 Din aceasta vei înţelege minunat, că dacă lumea aceasta toată, ar fi slobozit-o Dumnezeu sub stăpînirea lui, în puţină vreme pe toate le-ar fi tulburat şi asemenea porcilor de care aţi auzit în Sfînta Evanghelie de azi şi cirezilor lui Iov, într-o clipă de vreme am fi pătimit, că nici o milă de noi nu ar fi avut” (Puţul Sf. Ioan Gură de Aur, Buzău, 1833, p. 108-109).
Să ascultăm mai departe cuvintele Sfintei Evanghelii care zice:

Iar păstorii, văzînd ceea ce s-a întîmplat, au fugit şi au vestit în cetate şi prin sate şi au ieşit să vadă cele ce se făcuseră şi venind la Iisus, au aflat pe omul din care scosese demonii şezînd lîngă picioarele lui Iisus îmbrăcat şi întreg la minte şi s-au înfricoşat (Luca 8, 34-35).
Dar care era pricina temerii gadarenilor? Oare minunea omului chinuit de diavoli sau înecarea porcilor în mare?  

Nici una, nici alta, ci pricina temerii şi înspăimîntării lor era călcarea Legii lui Dumnezeu.

 Căci Legea lui Moise oprea a se mînca carne de porc (Levitic 11, 7), iar ei creşteau porci şi mîncau din cărnurile lor. Deci, pentru călcarea Legii i-a cuprins atîta spaimă, ca nu cumva Dumnezeu, pentru această călcare de lege şi pentru alte răutăţi ale lor să-i pedepsească şi cu alte pedepse mai grele. Deci avînd această frică şi neîndrăznind a zice ceva asupra Domnului pentru paguba porcilor, Îl rugau cu toţii pe Iisus Hristos să se ducă din hotarele lor. Iar preabunul şi blîndul Mîntuitor, văzînd împietrirea şi nemulţumirea lor, nu i-a certat, ci intrînd în corabie S-a întors iarăşi în Galileea (Luca 8, 37). 

 Iar bărbatul din care ieşiseră demonii se ruga să rămînă cu El, iar Mîntuitorul, eliberîndu-l, i-a zis: 
Întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-a făcut ţie Dumnezeu. Şi s-a dus omul, propovăduind în toată cetatea, cîte i-a făcut Iisus (Luca 8, 39).
Vedeţi, fraţii mei, blîndeţea, smerenia şi bunătatea cea negrăită a Domnului? 
După ce a făcut un bine aşa de mare cu vindecarea acelui om chinuit de diavoli, nu aşteaptă plată de la el spre a rămîne şi a-i sluji Lui. 
Ci i-a zis: Întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-a făcut ţie Dumnezeu (Luca 8, 39). 
Dacă ar fi zis “întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-am făcut Eu ţie”, cărturarii, fariseii şi arhiereii cei plini de zavistie care pîndeau învăţătura Lui, ar fi avut motiv să spună că Mîntuitorul face minuni cu scopul de a fi lăudat de oameni. 
Dar aşa, la toţi le-a închis gura, zicînd: Întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-a făcut ţie Dumnezeu.
Deci se cuvine ca în toate să avem pildă de urmat învăţătura şi viaţa Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, iar faptele noastre cele bune să le facem cu scopul de a plăcea lui Dumnezeu spre slava Lui, cum ne învaţă şi Sfîntul Apostol Pavel (I Corinteni 10, 31).
Iubiţi credincioşi,
Să ştiţi că sînt trei feluri de oameni demonizaţi: 

întîi 
sînt cei ce se chinuiesc cu trupul de duhurile cele rele, cum sînt epilepticii, lunaticii şi cei demonizaţi ca cel din Evanghelia de astăzi. 

 Al doilea 
sînt toţi ereticii şi învăţătorii mincinoşi şi răi care cu învăţăturile lor greşite schimbă adevărul Sfintei Scripturi şi duc la rătăcire de la dreapta credinţă, pe creştinii nelămuriţi şi neîntemeiaţi în adevăr. 

Iar al treilea
 sînt cei stăpîniţi de grele patimi. 


Despre primul fel de demonizaţi am vorbit pe scurt mai sus, despre al doilea aminteşte marele Apostol Pavel, zicînd:  

Duhul vorbeşte lămurit că, în vremile cele de apoi, unii se vor depărta de la credinţă, luînd aminte la duhurile cele înşelătoare şi la învăţăturile demonilor (I Timotei 4, 1). 

 Dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur, tîlcuind acest text al Apostolului Pavel arată că aceştia sînt toţi începătorii de erezii, care, povăţuiţi fiind de demoni şi mişcaţi de duhurile înşelăciunii vor grăi înşelăciuni către cei binecredincioşi, spre a-i înstrăina de la adevărata Biserică a lui Hristos.
Deci, luaţi aminte, iubiţi credincioşi şi ţineţi bine minte cele auzite, că toţi cei ce vor să vă dezbine de la dreapta credinţă ortodoxă sînt oamenii demonizaţi şi minţile lor sînt mişcate şi înşelate de duhurile cele viclene ale iadului, mai ales de duhul mîndriei. Pe aceştia Sfînta Scriptură îi numeşte fii ai diavolului şi vrăjmaşi a toată dreptatea (Fapte 13, 10) şi chiar diavoli ca pe Iuda (Ioan 6, 70).

 Aşadar, toţi cei ce învaţă erezii şi vor să propovăduiască altă învăţătură afară de cea ortodoxă şi care se împotrivesc învăţăturii adevărate a Bisericii lui Hristos dreptmăritoare, aceştia sînt fiii diavolilor (Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10)

 Aceşti învăţători mincinoşi şi înşelători, lucrează pururea sub stăpînirea demonilor (Fapte 10, 38; 26, 18; II Timotei 2, 26). 

Ei ca învăţători mincinoşi şi vicleni, în toată vremea lucrează sub înrîurirea lui Satan (Iuda 1, 9; 1, 23; II Regi 18, 10; Matei 16, 23; Luca 23, 23; Ioan 6, 70 ş. a.). 

Şi tot ca ei predicatorii rătăciţi fac voia diavolilor (Ioan 8, 44) şi sînt înşelaţi de ei (III Regi 22, 21-22; II Paralipomena 18, 20-21; Apocalipsa 20, 8). 

Aceşti propovăduitori ai minciunii sînt demonizaţi şi orbiţi de diavoli (Fapte 13, 10; II Corinteni 4, 4; I Timotei 4, 1).

Al treilea fel de oameni demonizaţi sînt toţi cei stăpîniţi de patimi grele, ca: necredinţa, uciderea, ura, beţia, iubirea de arginţi, fermecătoria, desfrînarea şi altele care îi stăpînesc de multă vreme. 
 Aceştia sînt numiţi de Sfînta Scriptură fii ai diavolului (Ioan 8, 44; Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10; Ioan 6, 70). 

De aceea Sfîntul Vasile îi arată pe toţi cei beţivi a fi mai rău decît cei îndrăciţi, zicînd: “Cel ce se îndrăceşte este vrednic de jale, iar cel ce se îmbată fiind îndrăcit cu patima beţiei, este de rîs şi mai rău decît cel îndrăcit şi nimeni nu-l compătimeşte” (Sf. Vasile cel Mare, Exaimeron. Cuvînt împotriva celor beţivi. Buc., 1828).
Tot demonizaţi sînt şi vrăjitorii care amăgesc pe oameni cu puterea duhurilor rele. Vrăjitorii, fermcătorii şi toţi cei care părăsesc pe Dumnezeu şi cer ajutorul diavolilor, sînt ei înşişi demonizaţi şi osîndiţi la veşnicele chinuri ale iadului.
Iubiţi credincioşi,
De la primii oameni pînă la sfîrşitul veacurilor, toţi sîntem într-o neîncetată luptă cu diavolii, cu duhurile răutăţii, care încearcă fără odihnă să ne stăpînească, să ne tragă în adîncul iadului.
Pe unii oameni îi chinuiesc cu îngăduinţa lui Dumnezeu numai în trup, cum sînt cei demonizaţi şi epileptici. 
Pe aceştia Biserica Ortodoxă îi vindecă, atît trupeşte cît şi sufleteşte, prin rugăciuni speciale numite exorcisme. 
Cele mai renumite sînt molitfele Sfîntului Vasile cel Mare, ce se citesc de obicei în biserică, de preoţi evlavioşi, cu mult post, cu multă smerenie şi credinţă.
Pe lîngă exorcisme, bolnavii de duhuri rele sînt spovediţi, împărtăşiţi şi li se face de mai multe ori şi Sfîntul Maslu. 

Cu cît se roagă şi postesc mai mult, cu atît se vindecă mai repede.
Al doilea fel de demonizaţi sînt cei stăpîniţi de duhul mîndriei, adică sectanţii care luptă pe faţă împotriva Bisericii, a Ortodoxiei şi dezbină pe mulţi creştini, răstălmăcind Sfînta Scriptură. 

Aceştia sînt mult mai greu de vindecat din cauză că sînt stăpîniţi de cei mai răi diavoli, ai mîndriei şi neascultării. Dar dacă îşi recunosc păcatele şi le mărturisesc la preoţi şi se roagă mai mult pot fi eliberaţi de duhul mîndriei şi al neascultării.
Însă cei mai numeroşi oameni demonizaţi sînt cei stăpîniţi de patimi cumplite, cum sînt beţivii, desfrînaţii, ucigaşii, vrăjitorii, iubitorii de averi şi cei robiţi de ură şi răzbunare. Toţi aceştia pot fi izbăviţi de robia diavolului şi a patimilor care îi ţin legaţi cu lanţul deprinderii, numai dacă vor veni de bunăvoie la biserică, dacă vor să-şi mărturisească păcatele la duhovnici iscusiţi şi dacă îşi fac canonul de pocăinţă dat.

 Fără acestea, adică fără spovedanie, căinţă şi părăsirea păcatelor care îi robesc, nimeni din aceşti oameni demonizaţi, bolnavi la suflet şi la trup, nu se pot elibera de patimi, de diavoli şi de osînda iadului.
Grija noastră, fraţii mei, este să facem voia lui Dumnezeu şi să împlinim poruncile Lui, cu toată credinţa şi rîvna. 
La aceasta ne ajută harul Duhului Sfînt, ne ajută sfinţii îngeri şi toţi sfinţii, în frunte cu Maica Domnului, care se roagă neîncetat pentru noi.
 Să fugim de păcate ca de moarte, căci prin ele, pierdem harul lui Dumnezeu şi în locul lui intră duhul diavolului.
Să nu uităm că prin păcate, oamenii sînt loviţi de tot felul de boli, de necazuri şi suferinţe, ajung robi ai cumpliţilor diavoli şi-şi pierd mîntuirea sufletului.  
Oare cîţi creştini nu sînt astăzi robiţi de beţie şi desfrîu? Cîte mame nu-şi ucid cu voia proprii lor copii?
 Cîte familii nu se distrug prin divorţ ca urmare a acestor grele păcate?
Deci, să părăsim păcatele ca să scăpăm de diavoli şi să rămînem cu Hristos. 
Să ne păzim inima curată de patimi şi mai ales de mîndrie, ca să devenim scaun al Preasfintei Treimi.
 Să ne păzim trupul curat de beţie şi desfrîu, ca să devină “templul Duhului Sfînt”. 

Să fugim de diavolul mîndriei, care ucide pe cei mai mulţi oameni, ştiind că Dumnezeu, celor mîndri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har.
Să ne ferim de cursele Satanei, de patimile tinereţii, de vrăjitorie, de înjurături şi drăcuit, de beţie şi vorbe deşarte, ştiind că prin acestea ne înstrăinăm de Dumnezeu şi ajungem să păţim ca omul demonizat din Evanghelia de astăzi.
 Să aveţi grijă mai ales de copiii dumneavoastră, ca nu cumva să cadă în păcate grele şi să ajungă robiţi de diavoli. 

Spovediţi-vă mai des, rugaţi-vă mereu, nu lipsiţi de la biserică, preţuiţi mai mult postul, iubiţi viaţa curată şi toate “poruncile lui Dumnezeu” şi veţi fi vii.
Să ne rugăm Mîntuitorului Hristos să alunge patimile şi duhurile rele din noi, să ne ierte păcatele, să ne vindece bolile şi să ne facă locaşuri ale Preasfintei Treimi. Amin.


http://acvila30.ro/2012/10/19/predica-parintelui-cleopa-la-duminica-a-xxiii-a-dupa-rusalii-despre-oamenii-demonizati/

vineri, 19 octombrie 2012

Calea

Amalia mergea leganata.Soldurile ei imbatranite, ospitaliere cu coxartroza fie ea si venita pe neasteptate, chiar fara a fi poftita, ii trimiteau oarece dureri pe undeva , caci le vedeam incruntate la radacina nasului.Amalia zambea cu chipul ei bland si alb.
Pe fiecare stalp de lumina era notat un numar.Intre doi stalpi de lumina e o distanta de 50 m.Asa cazura de acord cativa barbati tineri la interventia inginereasca a unui barbat grizonat si bine imbracat care le taie elanul sa tot masoare cu pasul dinstanta dintre doi stalpi si sa le tot iese la socoteala 30 m.
Intr-un fel sau altul fiecare generatie mai tanara decat alta are alte masuri de recunoastere a distantelor de la cer la pamant.
Sa fi fost stalpul 84sau mai mult....
84stalpix50m=4200m

Jocul era asa:
sa iubesti pe toti cei de langa tine, sa nu te enervezi, sa nu te intrsitezi, sa nu parasesti randul decat la anumite nevoi fiziologice si sa parcurgi timp de 24 de ore aceasta distanta inaintand incet, incet , foarte incet.

Miza:
La capatul drumului te asteapta o mare bucurie, o parcurgi in 30 de secunde, capeti cunoastere la intrebarile pe care le pui si daca ai parcurs dupa regulile jocului distanta de la ultimul stalp pana la primul, atunci poti sa mai primesti si alte bucurii.

Noutate:
Da eram pentru prima data inscrisa in aceasta cursa:

E seara , putin dupa ora noua, mergem paralel cu malul Bahluiului.
Langa mine un voinic de la Suceava tuseste neintrerupt si sec.
Ii dau un leac din poseta mea.Se potoleste.
Tacem si inaintam.
Trec 5 ore.
Din cind in cind cate-o cohorta de tigani, cu tot neamul lor, ne flancheaza si ne depaseste.Astfel incat ei parcurg aceeiasi distanta  in 15 minute.Sunt uniti si nu se amesteca cu randul.

Dupa cinci ore in linie dreapta , melcul rabdarii afla ca o vom coti la dreapta.Nerabdare!
Gata am cotit, de-acum vom merge la fel.
Unii langa altii, in rand.
Voinicul din Suceava cade brusc secerat de o durere care-i acopera fruntea de sudoare rece.
Jandarmi, smurd, piatra la rinichi.
Lesin ca un student in anul intai la medicina .De durerea omului si de neputinta in a i-o alina.Ma mir! Ma ridic si petrec ambulanta cu privirea!Durerea careia nu-i poti gasi nici o pozitie in care sa te mai lase-n pace...si mi-aduc aminte de o poezie invatata atunci: papaverina-algocalmin-scobutil. Ce, nu e tocmai o poezie?Auzi, durere?Tu ce parere ai?

Trec orele , trece noaptea, mai uitam regulile jocului, ni le reamintim, se face ziua.
Incepe Sfanta Liturghie , dar suntem departe de biserica.Ma uit in jur.Sunt alti oameni decat cei cu care pornisem aseara la drum.
Un mos batos cu caciula neagra de astrahan, uscativ , imbracat cu un palton gros de culoarea fanului.Fiica-sa , o doamna evlavioasa, profesoara, care ca sa-si cumpere o carte subtire , ii veneau bani din batista innodata a domnului dinainte.O mama cu doi copiiintr-un carut pregatit pentru asaltul oricarui atac al frigului.O doamna fara varsta redesenata trupeste prin ,,talentul`` poliartritei reumatoide care-i deformase degetele.In spatele meu cinci studenti, 3 fete frumoase si doi baieti zdraveni care le purtau de grija .O tanara care nu ma suporta.Nu ea, ci legiunile ei de ispite, plus ale mele.

Lume multa, fiecare cu o viata sub forma unei povesti depanate sub forma unei rugaciuni , incet, cu viteza de melc, din 50 in 50 de metri mai aproape de raspuns la intrebarile din poveste.

Flori, lumina, icoane, calugari, preoti, copii care vand flori galbene, jandarmi evlaviosi.
Iti venea sa te inchini firesc ,,a multumire`` des, iar cu gandul neintrerupt.

Pe o cateva banci , mult inapoia masei de oameni care se impotmolisera in propriile directii si sensuri care-i adusesera la Sfanta Liturghie, erau cativa oameni cu totul simpli.Atenti si cu capetele plecate , cat sa nu-i ispiteasca si sa judece vederea altui om, sedea asa cum sta bunul simt si asteapta sa-l alegem ca dintr-o gradinina de flori, zicand doar din cind in cand ,, Doamne, iarta-ne, Doamne!``Pe ei nu cred ca i-a adus trenul ori masina ori altceva , ci o mana nevazuta care le-a stiut lipsurile si neputintele si care pe toate le poate.

Si trecem pe langa stalpi...trecem pe langa stalpi, ploua marunt.

Acum ploua de-a binelea.
De atatea ore ne-am apropiat unii de altii, incat nu mai conteaza nici de unde venim , nici ce facem ...doar ai Cui suntem!
Ai Lui Dumnezeu!

Se face seara, stalpi raman in urma, ajungem la ultimul si-l depasim.
Ne inchinam tremurand ca o lacrima, mireasma Sfintei Cuvioase Parascheva , taine si raspunsuri primite intr-o clipa, intampinarea celuilalt sfant , nebunul dupa Hristos Teofil, cel care se ingrijeste de copiii aruncati de mame, ma copleseste si ma copilareste.

Stalpii podiumului in care sunt asezate sfintele moaste sunt impodobiti cu flori,una langa alta,una in alta, din tavan atarna candelabre albe de clopotei, orhidee si alte flori necunoscute.Trandafiri albi, galbeni, flori albe si portocalii, verde busuioc si cine oare poate sa mai stie ce alte flori rare imbraca delicat, cinstind cu masura frumusetii lor dumnezeiesti aceasta ,,casa`` in care fuseram invitati la cinstea zilei praznuirii cuviosei Maicii nostre Parascheva de la Iasi.Nimeni dintre oameni nu a avut atatia invitati la petrecerea zilei de cinstire.

Ajung la doamna Zorica.
Amalia imi intinde blanda un mar verde.Sunt usoara si nu de  somn am nevoie.
Sa impartasesc ceea ce simt am nevoie.Slava Lui Dumnezeu ca m-a inconjurat de urechi montate direct pe inima.

Aparatul de fotografiat, sapuniera mea draga, am pierdut-o.
De azi , pentru o vreme...  nu mai am decat fotografii vechi.
Nu ma pot supara, pur si simplu nu ma pot supara.
Trebuie ca i-a fost altcuiva mai de folos decat mie.
Ploua in continuare!
Au fost cateva ore de nevointa, nu zeci de ani , ca-n timpurile in care aveam rege bun pe Decebal , ori domnitori dreptcredinciosi la carma tarii , neam cu Frica Lui Dumnezeu ori sfinti in inchisori...

Ploua la Iasi !
Sa ploua oricind peste noi cu binecuvantarile Sfintei Cuvioase Parascheva si ale Sfantului Teofil!




//sfantulmunteathos.wordpress.com/2012/10/19/simplificati-va-viata-cuviosul-paisie-aghioritul/

miercuri, 17 octombrie 2012

Ce faci cind esti atacat?... S`am u` RAI!

Patriarhul Ierusalimului vorbeşte despre atacurile împotriva Bisericilor din Israel

Joi, 11 octombrie 2012, Sanctitatea Sa Teofil, Patriarhul Ierusalimului, a declarat că Patriarhia pe care o conduce va răspunde la atacurile recente împotriva Bisericilor şi locurilor sfinte din Israel.
Acest răspuns – a spus ierarhul – va fi prin construcţia de noi Biserici şi prin repararea celor afectate de recentele violenţe şi profanări. „Musulmanii şi creştinii sunt prezenţi în această ţară nu ca nişte oaspeţi, ci ca cetăţeni de origine. Oricine gândeşte că aceste delicte ne vor face să plecăm din ţara noastră, se înşeală amarnic” a spus patriarhul.
Mai multe organizaţii extremiste evreieşti au atacat recent Biserici creştine din Israel, profanând locuri sfinte şi scriind grafitti cu mesaje violente şi obscene pe pereţii mănăstirilor.
De câteva zile, şi Biserica românească Sfântul Gheorghe din Ierusalim a fost atacată cu pietre şi gunoaie de extremişti evrei.
http://mitropolia.md/patriarhul-ierusalimului-vorbeste-despre-atacurile-impotriva-bisericilor-din-israel/
 .......


Extrapolez:
Cind Biserica este atacata, cand sufletul care-l urmeaza pe Hristos este atacat cu te miri ce carti, filme, imbracaminte fistichie ori cum s-ar numi desfraul alimentar ori material ori trupesc, ei bine , atunci e momentul sa-ti aperi biserica sufletului, contruindu-i cu o rugaciune si ascultare de duhovnic, de poruncile Lui Dumnezeu , de cele 7 Sfinte Taine, de glasul rugaciunii Maicii Domnului pe care-l auzi aprinzandu-i candela cu ulei din cel mai curat .
Ca un carbune aprins pe care sta un bob de tamaie , fie-ne sufletul in fata oricarui atac asupra bisericii din noi!
...............................................................................................

vineri, 12 octombrie 2012

când vei fi mâhnit şi descurajat

Să ceri ajutorul Domnului

„’Nectarie, când vei fi mâhnit şi descurajat şi asaltat de grele încercari spune doar atât: Doamne, păzeşte, mântuieşte şi miluieşte pe robul Tău, Iero­monahul Nectarie’. Asta-i tot ce mi-a spus, dar cuvintele lui m-au salvat odată şi mă salvează până în ziua de azi, fiindca au fost spuse cu putere”.
(Stareţul Nectarie de la Optina (+ 1928), Citându-l pe Episcopul Macarie, care l-a hirotonit întru preoţie. The Orthodox Word, nr. 129, p. 184)

joi, 11 octombrie 2012

11.10.1593 - Mihai Viteazul

11.10.1593 - Mihai Viteazul intra in Bucuresti si ocupa tronul Tarii Romanesti, al carei Domn a fost numit de catre Poarta Otomana;

miercuri, 10 octombrie 2012

Ajutor pentru Daniel-reactualizare

 Slavit sa fie Domnul!

Toti banii necesari pentru Daniel s-au strans!
 Dumnezeu sa va rasplateasca pentru milostenie!

Sa ne rugam in continuare pentru sanatatea si mantuirea acestui tanar Daniel!
Si Dumnezeu va aduna rugaciunile noastre si-i va da lui Daniel cele dupa Voia Lui, faca-se Voia Domnului!

joi, 4 octombrie 2012

Celui care nu poarta la gat Sfanta Cruce

Ce-l intrebi
(daca-ti pasa , nu daca esti nepasator, adica tolerant)
pe un om care nu poarta la gat sfanta cruce:?

,,Oita, unde-ti e clopotelul?
Cum sa te gaseasca pastorul cand te pierzi de turma?``





Care om dintre voi, având o sută de oi și pierzând din ele una, nu lasă pe cele nouăzeci și nouă în pustiu și se duce după cea pierdută, până ce o găsește? Și, găsind-o, o pune pe umerii săi, bucurându-se; și, sosind acasă, cheamă prietenii și vecinii, zicându-le: Bucurați-vă cu mine, că am găsit oaia cea pierdută. Zic vouă: Că așa și în cer va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de drepți, care nu au nevoie de pocăință”
(Luca 15, 3-7).

 „În această parabolă evanghelică (Luca 15, 1-7) se vede nemărginita dragoste a lui Dumnezeu față de oameni.

Cu câtă râvnă a alergat păstorul să caute oaia pierdută, ca să o aducă din nou în turma sa! În parabola fiului risipitor, acesta s-a întors singur acasă, pe când în cea a oii rătăcite, păstorul a lăsat în munți celelalte oi și s-a dus să caute oaia care se pierduse de turmă. Și după ce a găsit-o, pentru aceasta s-a bucurat mai mult decât pentru celelalte. Și iată cum a adus-o înapoi: nu a bătut-o, ci a luat-o cu dragoste pe umeri și s-a întors cu ea la turmă. Știind că Părintele ceresc, Care este Păstorul cel bun, nu numai că nu ne disprețuiește când ne întoarcem la El, dar ne primește înapoi cu multă dragoste – cu mai multă dragoste decât cea pe care o arată oamenilor sporiți în virtute –, știind nu numai că nu-i pedepsește pe cei rătăciți, dar Se duce chiar să-i caute, ca să-i aducă din nou în turmă și Se bucură mai mult pentru ei decât pentru cei drepți, atunci când suntem căzuți în păcat, nu trebuie să deznădăjduim, după cum atunci când facem vreun lucru bun, nu trebuie să aveam o prea mare îndrăzneală. Când cădem, să ne pocăim, iar când săvârșim vreo faptă bună, să fim cu luare aminte, să nu cădem. Căci este o la fel de mare cădere când lucrăm virtutea și căpătăm o prea mare îndrăzneală dinaintea lui Dumnezeu, ca atunci când păcătuim și ne cuprinde deznădejdea...

În viața creștinului, deznădejdea și nepăsarea sunt distrugătoare.


Pe cel care a căzut în păcat, deznădejdea nu-l lasă să se ridice, iar pe cel care este în picioare, nepăsarea îl face să cadă. Deznădejdea îl lipsește pe om de bunătățile pe care le-a dobândit, iar nepăsarea nu-l lasă să scape de relele care îl apasă. Nepăsarea îl coboară din ceruri, pe când deznădejdea îl coboară de tot în prăpastia răutății. Iată cât de mare este puterea celor două patimi” (Sfântul Ioan Gură de Aur).

luni, 1 octombrie 2012

Ajutor pentru Daniel reactualizare

Reactualizare ( sau cum se zice in limbaj ,,modern , limbaj de uituc al limbii romane...apdeit, pardon ,,up date``)



Cu bucurie am aflat ca s-au strans 410lei din cei 500, ban cu ban, amintind ca banul vaduvei a ridicat biserici.
Si-un indemn , sa nu ne lasam unul in baza celuilat, fiecare banut cit de mic e de mare folos , iar Bunul Dumnezeu si Maica Domnului, al carui Sfant Acoperamant il praznuim astazi il vom si simti deasupra noastra.

Bucura-te, puternica desteptare a constiintelor celor adormite!


http://www.razbointrucuvant.ro/2011/09/30/acoperamantul-maicii-domnului/

La sfârşitul fiecărei ectenii, preotul cheamă poporul să se dea în chip deplin Domnului Hristos, zicând: „Pe noi înşine, şi unii pe alţii, şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm!” La care poporul răspunde: „Ţie, Doamne!”.


De curand un suflet a cerut ajutor.
Cu greutate si cu ochii in pamant.
Boala poate veni peste oricare dintre noi,
dar sa nu o numim boala ,
ci nevoie,
nevoie din  care nu poti iesi singur.
 Ajutorul celor din jur, cei randuiti de Dumnezeu sa aline suferinta si nevoile, este mana cu care ei daruiesc lui Hristos.
Si orice dar facut in numele Domnului nostru Iisus Hristos,cu o mana, ti se intoarce inapoi cu zece maini.

(O prietena s-a dus la fiul ei, care traieste din munca binecuvantata, intr-o tara bogata.
Mai repede decat s-a dus, a si venit inapoi.
Nu avea cui sa faca milostenie !Nu avea cui sa dea o paine !
Cred ca milostenia e un motiv pentru care Dumnezeu ne daruieste o parte din bogatia vesniciei.
Multumim Doamne!)

Nu voi scrie o poveste impresionanta despre un tanar de 18 ani, nici fotografia lui nu o voi arata, nici nu o am, dar daca fratiile voastre puteti si inma va e curata cind  intindeti darul pentru Daniel , in numele Domnului nostru Iisus Hristos, va rog atunci sa trimiteti cea mai mica suma pe care puteti sa o dezlipiti din nevoile voastre, in contul de mai jos:


LILIANA ARAMA
RO72INGB0000999902553431
ING Bank N.V. Amsterdam - Sucursala Bucuresti
cu mentiunea" PENTRU DANIEL"

lilianaarama_co@yahoo.com

Banii sunt necesari pentru un storcator de fructe care costa 500 de lei, daca se va strange peste aceasta suma , isi va putea procura si fructe si legume de care are mare trebuinta in nevoia  trupeasca din acest moment, pentru boala trupului.
Pentru nevoia sufleteasca, pomeniti-l in rugaciunile voastre si fie ca Maica Domnului, Pururea Fecioara Maria sa duca Fiului ei rugaciunile noastre ale tuturor!



Doamne ajuta!



O!, Preacurata Maica a Domnului, a puterilor celor de sus, Imparateasa cerului si a pamantului, atotputernica, aparatoarea si taria noastra, primeste aceasta cantare de lauda si de multumire de la noi nevrednicii robii tai.
Inalta rugaciunile noastre la Tronul lui Dumnezeu si Fiul tau ca sa fie milostiv nedreptatilor noastre. Sa adauge harul sau tuturor celor ce cinstesc preacinstitul tau nume si cu credinta si cu dragoste se inchina facatoarei de minuni icoanei tale. Ca nu suntem vrednici sa fim miluiti de Dansul, daca tu Stapana nu-L vei milostivi asupra noastra. Tie toate sunt cu putinta de la Dansul si pentru aceasta nazuim la tine, ca esti acoperitoarea noastra si grabnica ajutatoare. Auzi-ne pe noi cei ce ne rugam tie, ocroteste-ne cu puternicul tau Acoperamant si cere de la Dumnezeu Fiul Tau, sa dea pastorilor nostri sfintenie ca sa privegheze si sa ocarmuiasca sufletele noastre; ocarmuitorilor de orase intelepciune si putere, judecatorilor dreptate si necautare la fata, invatatorilor minte si smerita intelepciune, sotilor dragoste si conglasuire, fiilor ascultare, asupritilor rabdare, asupritorilor frica de Dumnezeu, celor scarbiti rabdare si bucurie duhovniceasca, benchetuitorilor infranare, si noua tuturor, duhul intelepciunii si al cucerniciei, duhul milostivirii si al blandetii, duhul curatiei si al dreptatii.
Asa, Doamna preasfanta, milostiveste-te asupra noastra si asupra neputinciosului tau popor. Pe cei rataciti povatuieste-i pe calea cea buna, pe cei batrani ii sprijineste, pe prunci ii pazeste si pe noi pe toti ne apara si ne ocroteste cu milostivirea ta. Pe toti scoate-ne din adancul pacatului si ne lumineaza ochii inimii noastre spre cautarea mantuirii. Milostiva fii noua aici in aceasta viata, iar la infricosata judecata sa te rogi pentru noi catre Fiul tau si Dumnezeul nostru. Ca tu, Doamna, esti slava celor ceresti si nadejdea pamantenilor. Tu esti dupa Dumnezeu nadejdea si aparatoarea noastra a tuturor celor ce ne rugam tie cu credinta. Deci ne rugam tie, atotputernica ajutatoarea noastra si tie ne incredintam pe noi insine si unul pe altul si toata viata noastra acum si pururea si in vecii vecilor, Amin.

Rugaciune pentru neamul romanesc a parintelui Gheorghe Calciu

Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, Domnul nostru Iisus Hristos,
venim la Tine, Doamne,
cu pocainta si durere in inimi sa ne rugam pentru poporul romanesc.
Asculta cererea noastra, intra Doamne, ca un imparat ceresc in tara noastra si in neamul nostru si-l scapa, Iisuse de uneltirile vrajmasilor vazuti si nevazuti.
Ca prigoneste vrajmasul sufletul neamului romanesc si viata lui o calca in picioare.
Facutu-l-a sa locuiasca in intuneric ca mortii cei din veacuri si sufletul lui este mahnit de moarte.
Ca l-au tradat cei pusi de Tine sa-l conduca si au uitat ca Tu ai spus ca cel ce vrea sa fie intaiul, sa slujeasca tuturor.
Si ei au stiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tau, l-au asuprit si l-au jefuit, l-au vandut altor neamuri si au calcat poruncile Tale, iar pamantul acesta, pe care l-ai dat neamului romanesc pe veci, l-au instrainat.
Dar poporul acesta Te slaveste, Doamne, nu numai cu buzele ci si cu inima.
Adu-Ti aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii si monahiile care zilnic se roaga pentru el si pentru rugaciunea noastra de astazi, chiar daca suntem nevrednici de mila Ta.
Pentru ca toti ne-am abatut, toti am facut nelegiuire, si ierarhii, si preotii si credinciosii.
Nu mai este nici unul care sa faca dreptate, nu mai este nici unul! Ci inceteaza Doamne, bataia Ta impotriva poporului romanesc.
Adu-Ti aminte, Iisuse, de fratii nostri care sunt in afara tarii, in exil sau vanduti o data cu teritoriile cedate, si-i miluieste pe ei. Reunifica poporul Tau.
Repune-l in cinstea pe care a avut-o la Tine mai inainte, iarta-i pacatele savarsite, apostaziile, rautatile, indemnurile la desfranare, la neiertare si la razvratire impotriva Ta.
Rugatori aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfanta, Pururea Fecioara Maria, Puterile Ceresti, pe Sfintii Tai Apostoli, pe mucenicii neamului nostru si pe toti mucenicii, sfintii si cuviosii care au slujit Tie cu credinta curata.
Adu-Ti aminte, Stapane, de toti cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserica si Neam; adu-Ti aminte de sangele lor care s-a varsat si pune-l pe acesta in balanta iertarii noastre.Reda poporului nostru pamantul care l-a pazit cu grija si credinta prin veacuri, reda-i bisericile si manastirile vandute, reda-i pacea vazduhului si imbelsugarea roadelor pamantului, stapanirea de sine, demnitatea lui crestina si nationala de altadata, conducatori buni si cinstiti, neasupritori, nemincinosi si nelacomi, reda-i arhierei vrednici de Tine, Iisus Mare Arhiereu, preoti daruiti Bisericii si Neamului, credinciosi misiunii lor, adevarati seceratori, asa cum ii vrei Tu, Milostive.
Auzi-ne Doamne intru indurarea Ta!
Nu intra Stapane la judecata cu robii tai, ci intoarce-Ti iar privirea spre noi si ne ridica din pacat cu dreapta Ta cea mantuitoare.
Si trecand prin patimile toate, curatati prin suferinta, sa ajungem si la Sfanta Ta Inviere, Iisuse, slavindu-Te pe Tine impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin!



Postări populare