va continua...
Ne nastem din dragoste , apoi din cauza ei si datorita ei , dobandim credinta si speranta. '' Domnul este luminarea mea si mantuirea mea; de cine ma voi teme. Domnul este aparatorul vietii mele; de cine ma voi infricosa?''....Dumnezeu sa fie cu tine si nimeni impotriva! Amin.
Translate
marți, 29 decembrie 2009
luni, 28 decembrie 2009
fotografia din ajun, din orasul in care ma uit la lume
* * *
"La inceput sa ne rugam pentru ca rugaciunea noastra sa aiba drept rezultat venirea tuturor
celor ce traiesc si a celor care vor trai la evlavie fata de Dumnezeu. Eu spun in rugaciunea
mea: "Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine". Si mai spun: "Doamne, mantuieste pe cei
necredinciosi" . Cand preotul spune "Pentru cei ce ne-au cerut noua nevrednicilor sa ne rugam
pentru dansii", adaug si "pentru cei ce nu ne-au cerut". Pentru ca trebuie sa ne rugam si pentru
care ne-au cerut-o, cat si pentru cei ce nu ne-au cerut, si pentru cunoscuti si pentru
necunoscuti. Exista atatea mii de oameni care au mai mare nevoie si probleme mai serioase
decat acei care ne-au cerut sa ne rugam. Sa facem rugaciune si pentru cei ce au fost
nedreptatiti, ca sa se arate adevarul; sa li se dea libertate celor inchisi si sa-i foloseasca
duhovniceste necazul prin care au trecut. (...)
Sa te rogi in general [decat sa adresezi cereri concrete] si sa spui: "Doamne Iisuse Hristoase
miluieste pe cei ce sufera trupeste si sufleteste." In aceasta rugaciune sunt cuprinsi si cei
adormiti. Daca-ti vine in minte o ruda, spune si pentru ea o rugaciune: "...miluieste pe robul
Tau cutare", si treci imediat la rugaciunea generala pentru toata lumea, "...miluieste toata
lumea Ta." Poti sa-ti aduci amine de o persoana care are nevoie si sa te rogi putin pentru ea,
dupa care spune: "Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ne pe noi" si sa te doara pentru toti, ca
sa nu plece... trenul doar cu un calator. Sa nu ne agatam numai de o problema si dupa aceea sa
nu putem ajuta cu rugaciunea nici pe ceilalti, nici pe noi insine. Cand, de pilda, te rogi pentru
un bolnav de cancer, sa te rogi pentru toti bolnavii de cancer si sa pui o rugaciune si pentru cei
adormiti. Sau vezi un nefericit. Mintea ta sa mearga imediat la toti nefericitii si sa te rogi
pentru ei. (...) Atunci cand merge cineva la subiecte speciale si se gandeste cat sufera semenii
nostri, se foloseste pentru ca i se brodeaza inima. Astfel, cu inima indurerata, de la subiectele
speciale merge la cele generale si ajuta tot mai mult prin rugaciunea inimii. "
RUGACIUNEA INIMII : Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatoasa/pacatosul
:) Fotografia am facut-o in dimineata Ajunului Nasterii Domnului si-mi pare ca rasaritul s-a agatat in lampa din tavan
miercuri, 23 decembrie 2009
un bradut adormit
Nu stiu cand am inceput dara imi pare cel mai vechi si mai drag obicei al meu.
De cate ori vin cu bradutul de la piata acasa, eu nu-mi simt mersul, aud zapada sub talpile groase ale ghetutelor si vad urmele in zapada , dara mersul cum zisai , nu mi-l simt.
Bradutul pentru ca-l tiu de la mijloc se zbate ca doua aripi, uneori seamana si cu pletele lungi ale unei fete fericite sau ale unui baiat liber sa fie foarte tanar.
Bradutul cel de azi a venit in capitala tocmai din Harghita,apoi a fost ostenit in mana mushteriilor, drept pentru care-l las pe canapea sa se-odihneasca.
Pesemne cand eram plecata in alta parte a casutei , a sforait. Miroase-n casa doar respiratia lui.I-am adus mere si covrigi ca sa-l impodobesc .Imi vine sa-l trezesc si sa ma uit in ochii lui sa-mi povesteasca despre padurea copilariei dumisale si despre fratiorii cei mici lasati acasa de straja muntelui.
luni, 23 noiembrie 2009
vremurile nu sunt vechi sau noi , vremurile sunt doar ale dragostei
Din “Cararea Imparatiei” a parintelui nostrum Arsenie Boca
“Despre dragoste
Nu dori să fii stimat şi iubit de oameni cu deosebire, că aceasta se cuvine numai lui Dumnezeu care n-are Luişi asemănare. Nu dori a avea întâiul loc în inima ta cuiva, că aceasta se cuvine să fie închinată numai lui Dumnezeu; nici altul să cuprindă în inima ta locul acesta ci Hristos să-l cuprindă în tine şi-n tot omul bun.
În vremea ispitelor să nu părăseşti mănăstirea ta, ci suferă cu vitejie valurile gândurilor şi mai ales pe cele ale deznădejdii şi ale moleşelii. Căci aşa fiind probat cu bun rost prin necazuri, vei dobândi o nădejde şi mai întărită în Dumnezeu. Iar de-o vei părăsi, te ve afla neprobat, lipsit de bărbatie şi nestatornic.
De vrei să nu cazi din dragostea cea după Dumnezeu, să nu laşi nici pe fratele tău să se culce întristat împotriva ta, nici tu să nu te culci scârbit împotriva lui, ci "mergi şi te împacă cu fratele tău" şi venind adu lui Hristos, cunoştinta curată prin rugăciune stăruitoare, darul dragostei.
Nu da urechea ta limbii celui ce defaimă, nici limba ta urechii iubitorului de ponegrire, ascultând sau grăind cu plăcere cele rele împotriva aproapelui, ca să nu cazi din dragostea dumnezeiescă şi să te afli străin de viaţa veşnică.
Nu primi bârfa împotriva părintelui tău, nici nu-l încuraja pe cel ce-l necinsteşte pe el ca să nu se mânie Domnul pentru faptele tale şi să te stârpească din pământul celor vii.
Închide-i gura celui ce bârfeşte la urechile tale, ca să nu săvârşeşti păcat îndoit împreună cu acela: pe tine obişnuindu-te cu patima pierzătoare iar pe acela neoprindu-l de a flecări împotriva aproapelui.
Să nu loveşti vreodată pe vreunul din fraţi, mai ales fără pricină şi fără judecată, ca nu cumva, nerăbdând jignirea, să plece şi să nu mai scapi niciodată de mustrarea conştiinţei, aducându-ţi (aminte) pururea întristarea în vremea rugăciunii şi răpindu-ţi mintea de la dumnezeiasca îndrăznire.
Să nu suferi bănuieli, sau măcar oameni care îti aduc sminteli împotriva altuia. Căci cei ce primesc smintelile în orice chip, fata de cele ce se întâmplă cu voie sau fără de voie, nu cunosc calea păcii, care duce prin dragoste la cunoştinţa lui Dumnezeu pe cei ce o iubesc pe ea.
Încă nu are dragoste desăvârşită cel ce se mai ia încă după părerile oamenilor.
De pildă pe unul iubindu-l şi pe altul urându-l pentru pricina aceasta sau aceea; sau pe acelaşi odată iubindu-l, altădată urându-l, pentru aceleaşi pricini.
Oamenii se iubesc unii pe alţii, fie în chip vrednic de laudă, fie în chip vrednic de ocară, pentru cinci pricini: sau pentru Dumnezeu, cum iubeşte cel virtuos pe toţi, atât pe cel virtuos cât şi pe cel ce încă nu este virtuos; sau pentru fire, cum iubesc părinţii pe copii şi invers; sau pentru slava deşartă, cum iubeşte cel slăvit pe cel ce-l slăveşte; sau pentru iubirea de argint, cum iubeşte cineva pe cel bogat pentru a primi banii; sau pentru plăcere, ca cel ce-şi slujeşte stomacul şi cele de sub stomac. Dragostea cea dintâi este vrednică de laudă, a doua este mijlocie, celelalte sunt pătimaşe.
Dacă pe unii îi urasti, pe alţii nici nu-i iubeşti, nici nu-i urasti, pe alţii iarasi îi iubeşti dar potrivit, şi în sfârşit pe altii îi iubeşti foarte tare, din această neegalitate cunoaşte că eşti departe de dragostea desăvârşită care cere să iubeşti pe tot omul la fel deopotrivă.”
joi, 19 noiembrie 2009
relatie in alb si negru
Vrei sa locuim sub acelasi acoperis?
dupa o vreme...
Stii ce, m-am saturat de miorlaiturile tale!
Nu incercam decat sa vorbesc pe limba ta
Si eu m-am saturat de latraturile tale,
parca esti catea lovita peste coada!
N-ai vrea in casa, doar sa tacem zambind?
ziua urmatoare...
nu, ne despartim!
niciodata nu ti-au placut soriceii verzi la micul dejun
... si sa nu ma mai rupi lantul cand trec prin fata ta
Pisi
duminică, 15 noiembrie 2009
luni, 9 noiembrie 2009
duminică, 8 noiembrie 2009
joi, 5 noiembrie 2009
Mi-e dor de inima mea
Mi-e dor de inima mea.
Am lasat-o
la intamplare,
la drumul mare.
Un hot , cum era de asteptat,mi-a rupt-o!
Apoi a impartit-o cu alti hoti.
La asta nu m-am asteptat.
Vedeti erau vremuri cand hotii stiau cat de mult valoreaza o inima si nu se lasau pacaliti de hotii straini.
Acu` inima valoreaza mai mult ca altadata, dar hotu-i prost, mai prost ca altadata.
Imi vine sa plang.
Mi-e dor de inima mea si mi-e frig inlauntrul ei.
Hotii astia chiar n-au un dram de inima ca sa simta ca frigul omoara si inima lor si inima mea?
Ca poate zici ca nu le pasa de inima mea si pot sa o lase mortii.
Bine si atunci de ce-au mai furat-o?
Ca tocmai am ajuns la concluzia ca sunt prostanaci... asadar nici de mari aventuriei nu au stofita.
Inima mea nu are moarte, fraierilor!
Pesemne ca au incurcat jaful.
Stiti ca se mai intampla sa dea si lovituri gresite.
Facui paine in cuptor,
miroase asa de frumos!
Mi-e dor de inima mea.
In inima mea miroase a paine.
A paine si a talhari
Numai ca dracu nu are bogatii pe pamant, iar in cer nu mai are nimic , iar talharul daca vrea poate sa talhareasca si raiul, daca-n ultimul moment al bataii inimii lui ii pare rau ca a luat ce-a vrut din inima mea.
Dumnezeu are toate bogatiile.
Mi-e dor de inima mea, ce nu poate cuprinde bogatiile Lui.
vineri, 30 octombrie 2009
pantofi de dans , de dans descultz
Dar nicio operatie din lume, ii raspund eu dupa multi ani baiatului al carui chip nu mi-l amintesc, nu poate scoate nimic din cap. Nici daca strivesti capul , asa cum se zice ,, ca la sarpe`` nu scoti din capul omului ce-i al capului acelui om.
Stii de ce?
Da-te mai aproape sa-ti spun! Hai , ia si o bucatica de ciocolata!
Pentru ca ce e in capul omului si nu poate fi strivit sau scos , se salveaza in sufletul lui.
Sarpele nu are suflet , are doar suflare, omul are suflet , are Duh Sfant .
...sau doar Duh de la Dumnezeu (de venire pe pamant cu voia Lui Dumnezeu) daca nu este crestin ortodox
ei, cum asa ? Daca nu-s crestin ortodox , crezi ca poti sa-mi scoti dansul din cap si din suflet?
Nu , nu se poate , dar nici nu poti lua dansul cu tine in vesnicie.
Doamne, eu stiu ca Tu ne asculti cu iubire cand ne rugam unul pentru celalalt.
Te rog lui sa-i lasi dansul in vesnicie.
Si din dansul lui , Tu sa faci iubire, de e voia Ta Doamne...iar de nu, lasa deoparte rugaciunea mea, ca sa nu-i fie grea sufletului dumisale.
Au!Ma doare spatele!
E de la nedans, de la lene, de la vreme si de la ce tocmai imi sasaisi printre dinti !
parafraza dupa Mistretul cu colti de argint
de Stefan Augustin Doinas
,, si sarpele mai sasaii, insa foarte putin``
marți, 27 octombrie 2009
trei copile si afisul presedintelui sau de ce ti-e dragoste , de aia nu scapi
O intersectie ca oricare alta, multe masini, niciun sofer dispus sa-si dea parbrizul pe mana spalatorilor de ocazie.
Nu mai stiu cum am ajuns cu toatele pe un trotuar.
Incercau sa-mi arate ca stiu sa citeasca. Silabiseau pe litere : ,, de ce va e frica nu scapati``...
bieti copii inocenti, biet presedinte alunecat in prea mare, mult prea mare greseala
Iară noi? noi, epigonii... Simţiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,
Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;
În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;
Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!
Un scaun devine prea mare sau omul se face tot mai mic in scaunul cel mare, cu spatar imens... ca sa pleci la plimbare nu te mai ridici, sari din el , cu atentie sa nu-ti fracturezi vreun membru ... inferior
la plimbare un trup mic si-un suflet in zgarda
in cazul acesta pot sa spun si eu
de ce crezi ca nu ti-e frica, nu scapi:
adica de Dumnezeu
Stim ce faceti dupa alegeri, veti adopta legi anticrestine : codex alimentarium, dictatura biometrica , vaccinurile administrate abuziv.
Ne rugam si pentru voi , sa scapati din vrajmasia in care ati cazut, vai de voi!
In fata rugaciunilor neamului si ale jertfelor neamului
nimic nu sta
Va multumim presedintilor si sub si sub sub presedintilor Romaniei ca intretineti pepiniera de mucenici a Ortodoxiei Romanesti
treziti-va intr-un tango, lasati desfraul !
duminică, 25 octombrie 2009
Rugaciune pentru lume
a Parintelui Paisie Aghioritul
Dumnezeul meu, să nu-i părăseşti pe robii Tăi care trăiesc departe de Biserică; dragostea Ta să-i aducă pe toţi lângă Tine.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de cancer.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de boli uşoare sau grave.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmităţi trupeşti.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmităţi sufleteşti.
Pomeneşte, Doamne, pe conducătorii ţărilor şi ajută-i să conducă creştineşte.
Pomeneşte, Doamne, pe copiii care provin din familii cu probleme.
Pomeneşte, Doamne, pe familiile care au probleme şi pe cei divorţaţi.
Pomeneşte, Doamne, pe orfanii din toată lumea, pe toţi cei îndureraţi şi nedreptăţiţi în această viaţă, pe văduvi şi pe văduve.
Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei întemniţaţi, pe anarhişti, pe narcomani, pe ucigaşi, pe făcătorii de rele, pe hoţi, luminează-i şi ajută-i să se îndrepteze.
Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei înstrăinaţi.
Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei ce călătoresc pe mare, pe uscat şi prin aer, şi-i păzeşte.
Pomeneşte, Doamne, Biserica noastră, pe slujitorii sfinţiţi ai Bisericii şi pe credincioşi.
Pomeneşte, Doamne, toate frăţiile monahale, pe stareţi şi pe stareţe, pe monahi şi pe monahii.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt în vreme de război.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt prigoniţi.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt precum păsările vânate.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care şi-au lăsat casele şi serviciile lor şi se chinuiesc.
Pomeneşte, Doamne, pe săraci, pe cei fără casă şi pe refugiaţi.
Pomeneşte, Doamne, toate popoarele, să le ţii în braţele Tale, să le acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să le păzeşti de orice rău şi de război. Şi iubita noastră ţară , zi şi noapte să o ţii la sânul Tău, să o acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să o păzeşti de orice rău şi de război.
Pomeneşte, Doamne, familiile chinuite, părăsite, nedreptăţite, încercate şi dăruieşte-le lor milele Tale cele bogate.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de tot felul de boli sufleteşti şi trupeşti.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care ne-au cerut nouă să ne rugăm pentru ei.
sâmbătă, 24 octombrie 2009
vineri, 23 octombrie 2009
- “Satelitul” Doamne (fragment dintr-o conferinta a parintelui Rafail Noica)
- Ati spus odata: toate lucrurile se leaga si se dezleaga in Duh, explicati-ne, va rog?
- Da, am spus si in felul asta. Tot ce face omul incepe in nevazut, adica in taina inimii lui. Cand ti-ai pus in inima ceva, Dumnezeu a vazut si daca te-ai hotarat pentru acest ceva, este foarte probabil ca acel lucru o sa inceapa sa se infaptuiasca candva in viata ta.
Uitati, va dau o pilda: Un monah grec mi-a spus intr-o zi; ma certasem cu-n alt monah, dintr-o alta manastire si m-am cait dupa aceea si am vrut sa-mi cer iertare, dar acela nu mai vroia sa stie de mine, asa era de ranit si mi-am zis ce sa fac, maine poimaine trebuie sa plec, eu vreau sa ma apropii de Sfanta Impartasanie, ce sa fac, am ranit pe fratele meu, cum o sa mai pot sa ma apropii de Impartasanie, cum sa mai continui viata pocaintei mele ca nu ma mai primeste: eu vreau sa-I cer iertare si el nu vrea sa auda de nimic. Si zice: Mi-am amintit de un cuvant din Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. Im pare rau ca in traducerea noastra nu reiese intocmai cum suna in greaca. La pomeniri, dupa sfintirea Tainelor cand spune: “ pomenste Doamne pe cei care ai invrednicit sa imparatesca pe pamant” spune asa: “glasuieste in inimile lor cele bune pentru Biserica Ta, pentru poporul tau”. Monahul si-a adus aminte de acest “glasuieste” si a zis: Doamne! Glasuieste in inima lui pentru pocainta mea, spune-I ca ma caiesc pentru ce am facut, ca-I cer iertare si ca si eu il iert. Si mi-a spus: data urmatoare cand l-am vazut parca nu fusese niciodata nor pe cer, totul disparuse si impacarea lor era deja facuta. Cand am auzit cuvantul asta, am sfatuit multe persoane in acesta directie si aproape de fiecare data s-au intamplat minuni dintr-astea.
O monahie care era noua intr-o manastire si spunea “Parinte! Mi-e frica de toata lumea”, era foarte sensibila si ranita mai ales de o monahie care era un pic mai in varsta si mai autoritara. Zice: cand intru in bucatarie m-apuca goaza, nu stiu ce sa fac. I-am spus sa se roage; “Doamne spune in inima ei sa-mi spuna un cuvant bun, sau spunei ceva bun despre mine”. Intr-o zi vine fugind catre mine: “Parinte! Parinte! Stiti ce s-a intamplat? A venit maica cutare si m-a apucat groaza si am zis repede in gand “Doamne, spune-I ca o iubesc!”si zice “nu stiu parinte, coincidenta sau nu, s-a uitat frumos la mine si mi-a zis ceva frumos”. Ultima oara cand am vazut-o, acum un an, era aceasi fatza luminoasa cum se luminase atunci, acum vre-o zece ani si era impacata cu toata lumea sic red ca au continuat aceste “coincidente”.
Deci se leaga si dezleaga in Duh, in taina inimii si profit de intrebare sa spun si lucrul acesta: tebuie sa ne nevoim acum in ceva ce stramosii nostri cred ca faceau din fire pe vremea lor. Cred ca stramosii nostri, care erau cat de cat apropiati de Dumnezeu, in mod firesc pt fiecare lucru chemau pe Dumnezeu. Vezi un pacat in tine: Doamne! Uite ce-I in mine, nu ma lasa asa! Vezi pe cineva care te supara si nu te poti impaca cu el: Doamne! Spune ceva in inima mea pt aproapele meu! S.a.m.d.
Chemati-L pe Dumnezeu. Zicem ca Iisus Mantuitorul este singurul Mijlocitor intre Dumnezeu si om. Indraznesc sa spun ca lui Dumnezeu ii place sa mijloceasca intre om si om. Chemati-L pe Dumnezeu mijlocitor intre tine si vrajmasul tau, intre tine si cei cu care te-ai certat si sa vezi: cum spuneam catre cineva acum catava vreme: Dumnezeu nu exista! Nu! Dar se preface bine! Fa si tu ca si cum ai crede si sa vezi cum si Dumnezeu se face ca si cum exista! Si provocam coincidente dintr-acelea mai sus amintite.
In esenta profit ca sa zic: sa invatam fratilor sa chemam pe Dumnezeu in toate imprejurarile, sa-I cerem sfatul lui Dumnezeu, sa multumim lui Dumnezeu cand ne-a dat ce i-am cerut, sa-L intebam pe Dumnezeu cand avem nedumeriri. Intai “Doamne!”sa fie in inimile noastre si dupa aceea tot restul. Daca vrei sa-l vezi pe duhovnicul tau si este la 1km, trebuie sa mergi un km si ai ajuns la el, sau iei telefonul si faci un numar ca sa-l contactezi. Pentru Dumnezeu nimic din toate astea, doar cu un suspin “Doamne!” ai si contactat “satelitul" Doamne si sa vezi cum se preface acest Dumnezeu ca exista. Caci Dumnezeu lucreaza in cele cu neputinta, caci in cele cu putinta lucram si noi. Amin!
miercuri, 21 octombrie 2009
om (vezi şi fiinţă umană) Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru.
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai vad, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.
Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.
marți, 20 octombrie 2009
Cine, pe cine, a scos in cale, cui?
Ploua mocaneste!
Lipai prin balti.Mult mai imi place sa lipai prin balti, seara , cand e putin racoare.(e putin cam prea racoare azi).
Lipai, lipai, lipai si cu nesat ma gandesc la colegii mei (mult prea mult spus colegii mei), la somitatile care au sustinut lucrari stiintifice stralucite si despre care numai Bunul Dumnezeu stie cata truda s-a asezat in noptile si zilele lor...
Media, neamul romanesc si lumea larga nu e interesata, in general.
Trebuie ca exagerez, cine-ar putea crede ca sunt interesata de stiinta, cand eu lipai , lipai, lipai prin baltile orasului?
Semaforul rosu ma favorizeaza sa dau roata cu privirea.
O fata fara un picior si-a lipit carja de un gard verde de fier si s-a sprijinit si ea.
Ca-n fiecare seara , un caine cafeniu , vine sa-i arate prietenia lui.Se mangaie reciproc, fata ii marunteste un colt de paine.Mananca linistit, ea zambeste , il mai mangaie in rastimp strengareste pe cap, el scapa mancarea din botisor, parca intentionat , ca sa-i prelungeasca ei , bucuria.
Pare ca manaca cea mai buna paine din lume.
Paine cu dragoste!
Verde!
Trec pe zebra.O bucata de trotuar fara nicio balta, ce pierdere!Lip, lip, lip , balta mare , balta mica,balta foarte mica si iar mers uscat!
Ma opresc , privesc peste umarul drept, ma intorc nesigura cativa pasi, ocolesc baltile si-l intreb usor ,, va simtiti bine?``
Tremura si lacrimeaza , miroase usor a alcool.Ma priveste prin ochii sai rotunzi si descurajati de intuneric, ma priveste drept in ochi .Nu cred ca vede prea bine.
Ploua mocaneste!
Nebarbierit si carunt , cu greu imi incredinteaza o ureche a plasei de rafie in care nu stiu ce duce, dar e greu.
In cativa metri aflu despre nepretuitul necunoscut ca are o biblioteca imensa in casa lui batraneasca din Muntii Apuseni.
Ca mama si bunica lui au fost prescuraritele satului.
,,stii ce sunt prescuraritele?``
Si-mi recita versurile lui Lucian Blaga.
Uneori se opreste, tromboflebita ii da dureri , e musai sa se opreasca .
Se scuza smerit ca ma retine.
Scoate din buzunar o batista mototolita , isi sterge ochii si nasul, suspina inabusit, intr-un fel in care numai batranii o stiu face.
Nu conteneste sa multumeasca Bunului Dumnezeu , de-o juma de ora statuse rezemat de zid si nu-l intrebase nimeni ,, ce ai mosule?``
Mai vorbim , mai zicem cate-un vers, radem incet.
Da, sigur ca-l stie pe Sfantul Parinte Arsenie, doar s-a nascut in Muntii Apuseni, la Vata de Sus.
Am ajuns inapoi la semafor, nici fata fara un picior si nici cainele cafeniu nu mai sunt.S-a terminat doa painea , nu si dragostea.
Traversam usurel, ajungem la numarul 60.
Mi-a placut intotdeauna curtea interioara a blocului vechi de langa academie, nu mi-a placut deloc cand, tot in curtea asta, iubitul meu se saruta cu iubita (mare yoghina) prietenului lui, in fata mea, pe motiv ca...yoghinii o numesc ,, iubire detasata``( scartz!)
Gavrila imi flutura mana in semn de multumire din dreptul usii.
Zambeste si lacrimeaza.
Ploua mocaneste!
Gavrila are patru copii, 8 nepoti, locuieste la etajul al patrulea si nu are conexiune la internet.
joi, 15 octombrie 2009
www.presaortodoxa.ro
Pot!
Pot, eu ?
Poti!
Tu poti orice vrei sa ceri de la Dumnezeu , si de-ti este de folos pentru mantuirea sufletului , Dumnezeu iti va da!
,,fara de mine , nu puteti face nimic`` si ,, Orice veti cere (de la Tatal) in numele meu , eu voi face``
,,fara de mine , nu puteti face nimic``
Ieri am zis ca pot sa fur dureri
si tu te-ai indoit
tu esti in fire smerita, iar eu mandra
e adevarat
eu nu pot sa fur durerile oamenilor fara ajutorul Lui Dumnezeu
nici sa clipesc nu pot fara ajutorul Lui Dumnezeu
lucifer cand a cazut , cat era de frumos si stralucitor , ce-a zis ... pot sa fiu dumnezeu... si jduuuuuup ! a luat viteza si a cazut
iar tie de ti ingaduie Dumnezeu, durerile
de ti-au devenit dragi ca prietenii
vrea sa-ti arate ceva frumos
numa` ca Dumnezeu sta langa tine, asteapta cu rabdare , cu iubire si mila
sa-l chemi si sa-i spovedesti toate neputintele sufletului tau
Doamne , nu am prieteni
vreau si eu pe Adam al meu,
sa stau la coasta lui
sa ascult inima lui
scrie parintele Rafail Noica ( fiul filosofului Constantin Noica) in cartea
Celalalt Noica
.....................................
In pantecele maicii ni s formau madularele de care nu aveam nevoie acolo.Ce cautau acolo maini si picioare,; ce aveam de facut cu nasul. cu ochii si cu gura?Acestea erau insa pentru viata ce avea sa fie dupa aceea.
Multi dintre intelectualii nostri se simntesc si nu cred in rugaciune, nu cred in duhovnicie si pare normal asa;cu intelectul ramas in limitele vietii acesteia, nu se poate vedea o ratiune a lucrurilorduhovnicesti, fiindca ele sunt madularele vietii ce va fi.Spre deosebire insa de starea de dinainte de nastere, Dumnezeu nu ne formeaza madularele acestea decat prin voia noastra libera, care voie libera se exprima prin credinta pe care ne incurajeaza Dummezeu sa o avem si o cultiva in noi.Zic ca Dumnezeu o cultiva in noi mai mult decat o cultivam noi
...................................
Dumnezeu ne invata in viata aceasta sa incepem noi insine sa taiem ombilicul dintre noi si pantecele creatiei acesteia. Si aici incep in starea cazuta a omului, durerea si tragismul vietii duhovnicesti, care trebuie vazute in perspectiva vietii vesnice. Si precum pruncul in pantecele maicii sale nu stie nimic, ci lasa firea sa faca ce stie ea cu el, asa si noi, in pantecele vietii acesteia, sa ne incredintam intru totul Domnului.
..................................................``
...prin rugaciune si prin participarea la Tainele Bisericii , care sunt energiile vietii ce va sa fie``
Cand Domnica era pe patul de spital , putin inainte sa plece din lumea aceasta, la indemnul plin de iubire al fiicei mult iubite, a acceptat intalnirea cu parintele duhovnic, intalnire pe care o refuzase constant pana atunci.
Ce crezi ca i-a ,, reprosat`` fiicei?
Ca nu i-a adus un preot , ci cel mai bun prieten.
( ,, Jurnal`` de Oana Pellea, o carte publicata la indemnul nepretuit al criticului literar Ioana Parvulescu)
Nici Oana nu se cuibareste la pieptul lui Adam, nici tu, nici eu , nici Adam nu o gaseste intotdeauna pe Eva
De ce , ne intrebam noi, de ce se intreaba cei casatoriti si cu copii din jurul nostru... nu acesta e rostul lumii acesteia?
,, A te casatori e o lege a veacului de acum.A renunta la ea, cand o poti face, insemneaza a trai prefigurarea modului viitor al naturii omenesti, a trai cu anticipatie metafizica; inseamna a trai una din concluziile religiei, asa cum a trait Iisus
............................................
Patru mari interventii ale Lui Dumnezeu fac lumea sa aiba o noima, o explicatie si un sens.Acestea sunt urmatoarele:
1)Creatia lumii
2)Potopul
3)Intruparea Mantuitorului
4)Sfarsitul Lumii
Interventii Stihiale, dupa principalele Sale definitii:
astfel de doua ori Dumnezeu este ,, iubire`` si de doua ori ,, sfarsit``
,,Iubire``
1)La zidirea fapturii
2)La refacerea fapturii prin Hristos
,,Sfarsit``
La potop
La sfarsitul lumii (Dumnezeu e si foc mistuitor)(Evrei 12, 29)``
Seminte Duhovnicesti- Un caiet al parintelui Arsenie Boca
Nota:
1)Parintele Rafail Noica este calugar crestin ortodox, dupa multi ani de cautari
traieste la Lazesti,in Muntii Apuseni,
pe un deal cu multe capite,
departe de lume
unde campurile sunt aurii dupa ploaie
si unde oamenii locului dau Slava Lui Dumnezeu
2)Tainele Bisericii sunt :
7 Sfinte Taine:
Taina Preotiei ( de ce sa ma spovedesc la om , zic unii, tu ce crezi, de ce?)
Taina Sfantului Botez ( copilul se scufunda de trei ori in apa, pai ce sa insemne asta?)
Taina Mirungerii (ce este mirul ?)
Taina Casatoriei (de ce sa ne casatorim in Biserica , nu putem trai modern ca un cuplu civilizat?)
Taina Sfantului Maslu (una din cele şapte Sfinte Taine, aduce vindecare fizică şi spirituală prin ungerea cu ulei sfinţit prin Harul Duhului Sfânt, se face de cel putin trei preoti? de ce oare?)
Taina Sfintei Spovedanii
Taina Sfintei Impartasanii
marți, 13 octombrie 2009
trei buzate, nesiliconate...raritate!
Lumina era
cam chioara.
Puteam sa citesc cu greu.
Icoana Sfantului Spiridon zugravita pe lemn de maslin, imi dadea putere.
Durerea incetase pentru moment.
O durere din care simti ca mori , care te desprinde de realitatea obisnuita.
O durere pentru care medicina are solutii simple, dar pentru care orgoliile intre colegi sunt prea mari, monstruoase .
Te doare uraciunea.te doare prostia celui care nu-ti simte durerea.
Ce paradox!
In loc sa-l doara pe el, te doare pe tine.
Pai atunci indura, daca tie ti-e data puterea acestei dureri !
Ma uitam ca din spatele unor gratii la medici, la asistente, la infirmiere, la baiatul cel tanar si frumos care te duce cu carutul intre sectiile spitalului, dispus ,, sa dea din casa``, ma uitam la sufletele lor bune , care ramaneau bune doar in ei dar care nu faceau punti intre ei, ca si cum fiecare isi cara trupul cu suflet intr-o cusca cu gratii.
Dintr-o cusca , un rezident zice :,,alba!``si pot sa confirm ca era alba...dar din cusca blondei cu ochelari , una despre care se stie ca a indoit zabrelele custii profesorului,
contorsionista in tineretile ei, se aude categoric :,, neagra!``
si-atunci durerile celor trei femei din rezerva in care ma gasesc,
urla de bucurie, sunt in libertate.
Trei femei frumoase , trei buzate ,
cum s-or fi nimerit toate in acelasi loc, in aceeiasi suferinta?
Una s-a trezit de dureri si se plimba. Geme usor ,inabusit , ca sa nu le trezeasca pe celelalte.
(As putea sa exclam ,, cat bun simt! Adica ce simtire buna , ce duh , ce har are fiinta aceasta.Acesta este bunul simt al omului, Sfantul Duh!)
Are picioare lungi, e bronzata , e gazela de fapt.
In fata oglinzii , femeia se opreste in toata durerea ei si se priveste.
Ofteaza!
(nu-i place cum arata, dar asta se intampla tuturor femeilor), trece mai departe, se covrigeste iarasi in pat.
Tintesc niste locuri prin care sa-i ,,fur`` din durere ,o mangai bland, ma inchin de cateva ori si ma rog Maicii Domnului si Sfintilor Nectarie, Ioan Rus si Pantelimon. Georgeta adoarme!
Viseaza ca face costume la Odeon , unde poimaine o asteapta plecarea intr-un turneu foarte scurt , asadar obositor?
Citesc Acatistul Sfantului Spiridon,
sirena salvarii se aude in noapte ,
se ivesc zorile curand,
frumoasele dorm , aceste frumoase femei care vor sa aiba copii , dorm cu parul ravasit , cu bratele invinetite de la venele sparte pe nedrept , cu buzele lor frumoase , nesiliconate, cu somnul lor indulcit de speranta.
Slava Tie Doamne ca ne-ai ajutat sa trecem noaptea aceasta si ca ca dincolo de gratiile noastre Tu ne ajuti sa ne rugam unii pentru altii!
luni, 12 octombrie 2009
Alte invataturi din ,, seminte duhovnicesti``un caiet al parintelui Arsenie Boca
Noi suntem raspunzatori de darurile lui Dumnezeu.(Noi nu le cunoastem si le tinem ca lumina sub obroc)
Avem raspundere la Judecata din urma.
Foarte repede avem sa aflam lucrul acesta la moartea noastra;de aici dincolo, vom ala masura noastra, pana unde era sa ajungem, cu schimbarea noastra in bine.Caci ne poarta ingerul nostru pazitor dupa ce trecem vamile vazduhului, unde cunoastem si recunoastem pacatele, ne duce in Rai si ne arata masurile unde trebuia sa ajungem, dupa inzestrarea Lui Dumnezeu.
Toti cei botezati au cinci, doi sau un talant.Si dupa acei talanti se cunoaste datoria (fecaruia), unde trebuia sa ajunga cu sfintenia vietii pe pamant.Daca n-a indeplinit masura aceasta, va fi trimis la judecata deosebi si va petrece dupa pacate, dupa tandaleala lor, pe care le-a iubit mai mult decat pe Dumnezeu(va petrece in iad)
Daca urmasii lui fac osteneaa si milostenii, poate iesi la bine, iar daca nu , petrece in iad pana la Judecata din urma.
(rau de cei ca noi , fara copii, fara urmasi fara prieteni dreptcredinciosi dupa noi care sa ne pomeneasca la Sfintele Liturghii si sa se roage pentru iertarea noastra.imi vine sa rad cand aud pe unii ca nu inteleg rostul pomenilor ,, ce , mananca mortu`?`` , pai daca-i dai un colt de paine si un cocolos de branza , zice flamandul un ,,bogdaproste`` de s-aude direct la Dumnezeu)
Viata de dincolo de mormant e si rai , si iad. Si crestinii lenesi locuiesc acolo pana ce cunosc dreptatea Lui Dumnezeu si datoria lor de a se fi facut mai buni.Pentru a se sili mai bine(tragere de inima spre bine)Aici putem alege, acolo suntem legati.
Cum vom pleca de pe pamant cu porneala aceea vom fi si dincolo, chiar de vom petrece in iad pentru trezire prea tarziu.
Sa aducem pe suflet lui Dumnezeu la masura lui de desavarsire.
Sa lucram binele si in afara si inlauntrul lui.
E grea sarcina sufletului, daca pleci cu datorie de pe pamant.
Masura ta o stie preotul, sub purtarea lui de grija poti merge inainte. caci el stie cat de bine poate face fiecare dupa puterea lui.
Toti suntem chemati cu dragoste de Dumnezeu.
Lamuririle sunt dovada a dragstei lui Dumnezeu pentru darul acesta si celor ce vor auzi.
Intelegeti si petreceti potrivit cu dragostea parinteasca a Parintelui Ceresc, Tatal, Care ne trimite ajutoare , cunostinte si minuni, lucreaza cu alesii Sai.
Probat ca ne ajuta rugaciunea sa fim subtiri de obraz de a-I darui Lui viata, dragostea si sufletul nostru, caci ne ajuta.
Este posibila o schimbare a crestinatatii noastre: sa ne rugam, ca Dumnezeu este hotarat sa ne ajute. O stralucire din noi si a celorlalte popoare, care sa porneasca de la noi.
Rugati-va pentru aceasta!Amin!
..................................................................................................................................................................
Iata de ce tara asta bogata, cu oameni poeti e macelarita de toti vatamatii sufletesti, care slujesc unii cu voie altii cu inselare celui rau, antihristului si noi nu intelegem de ce pierim ca o spuma, acesta este rostul nostru ... rugaciunea la care ne indeamna Sfantul Parinte Arsenie .
Sfantul Parinte Arsenie a spus ca de la Manastirea Prislop va porni scanteia rugaciunii si asa este , de la an la an tot mai multi oameni vin sa se inchine si sa multumeasca ajutorului pe care l-au primit de la Dumnezeu pentru rugaciunile Sfantului Parinte Arsenie.
Pentru aceasta se spune ca Romanaia va fi Gradina Maicii Domnului.
Talantul neamului romanesc este credinta in Dumnezeu.
Dumnezeu ne va judeca pe fiecare in parte, Judecata Personala ... dar ne va judeca si ca neam!
Hai sa dam inima cu inima la rugaciune!
Sfinte Constantin Brancoveanu, Sfinte Stefan cel Mare, Sfinte Valeriu Gafencu, toti Sfintii cunoscuti si necunoscuti, rugati-va Lui Dumnezeu sa aprinda focul credintei celei drepte in inimile romanilor !
miercuri, 7 octombrie 2009
dureaza ceva,ceva !
gandul meu a pornit catre tine
schimb doua mijloace de transport,
dureaza ceva
gandul meu a si ajuns la tine!
urc, sun, bat usor cu unghiile in usa
si incep sa zambesc...
nu apuc sa duc zambetul cat cuprinde
deschizi
si-mi tragi o palma
si-un scuipat
o vecina de-a ta,
o frantuzoaica cu gambe subtiri,
ma vede stergandu-ma la ochi
si-mi spune ca te-a vazut plecand mai devreme sa-ti plimbi
furnica
si ogarul afgan
ogarul afgan a zbughit-o , furnica vrea sa-l ajunga
dureaza ceva
le zici amandurora:
stanga imprejur!
furnica e prima, ogarul afgan recupereaza,
dar,
dureaza ceva-ceva
aha, zic
inseamna ca m-a palmuit
si m-a scuipat
gandul meu
si zambesc.
si de data asta
ma trezesc in bratele tale
care ma acopera ca doua aripi de pasare
aripile bunatatii tale
(aripi de brebuse)
dar,
dureaza ceva-ceva
Sfinte ingere, pazitorul meu,
acopera-ma cu aripile bunatatii tale
si
izgoneste de la mine toata lucrarea cea rea a diavolului
si
roaga pe Dumnezeu pentru mine, pacatosul
p.s.furnica isi cauta pantofi cu toc, dar si probatul,
dureaza ceva-ceva
marți, 6 octombrie 2009
,,asa ne trebuie``
Dintr-un colt de casa , de masa , plecai de acasa.
Pe centura
cum ii sta bine unei doamne
catre baraj
cum ii sta bine unei cam pioane
campiano e si Jane Champion,
numai ca ea nu are ce cauta pe centura, la baraj
la Draganescu, dincolo de Mihailesti
Eu tot pe urmele lui
sa mai vad o data pictura
sa mai curat sufletul
pentru rugaciunile Sfantului Parinte Arsenie
care ,
da
a pictat prooroceste Biserica de la Draganescu
vreti sa o vedeti si voi?
nu?
eram sigura!
cand ne mai plangem de ce e in tara asta,
in tara asta
in care calcam pe oase de sfinti
sfatuieste parintetle Arsenie sa zicem ,,asa ne trebuie``
pentru ca ne-am omorat sfintii si duhovnicii cu avorturile
si pentru ca ne rusinam si ne departam de ORTODOXIE
pentru ca suntem foarte, dar foarte destepti
si Ionel se facu mason, citii mai deunezi si mai citisera si altii
asa iubire avem noi de Dumnezeu si de neamul acesta si de tara aceasta
calcam ortodoxia
legea cea dreapta
direct in inima ei
,, asa ne trebuie``
duminică, 4 octombrie 2009
ma facui mare
Am crezut ca oamenii traiesc pe pamant gasind libertatea luptand, simplu luptand cu ei , nu intre ei
Am crezut intotdeauna ca lumea e buna, buna, buna.
Am aflat intre timp , de cand ma facui mare ca starea copilariei e singurul lucru care ramane bun in om.
In rest , tot ceea ce are Dumnezeu Cel Adevarat de pedepsit in noi ... sa pedepseasca, sa ma intorc plangand la mingea de lumina, cu plansul de copil cu care jeleam baloanele de cauciuc, plansul acela sincer si ostoit de bratele parintesti.
Am aflat ca Ionel se facu mason.Cat de trist o fi Ingerul lui Pazitor?
luni, 28 septembrie 2009
Nicu Nicu
la sfat , atentie la uliu!
fiti blanzi ca porumbeii si intelepti ca serpii!
ghilimele, ca nu am zis-o eu...
cine sunt eu?
sunt eu din Tu, Doamne
Precum spune un sfânt părinte în Pateric: „Ce este smerenia, părinte?" „A te vedea pe tine sub toată făptura, fiule". Făptură e si viermele, faptură e si câinele. Cum ar putea fi fiinta asta ratională sub toată făptura? Pentru că si viermele si oricare fiintă stiu precis ce vor: vor să trăiască. în sensul acesta se zbate, se încovoaie să ajungă existenta vietii. Biologic, că e vierme...
"Fiti intelepti ca serpii, spune Mantuitorul, "si blanzi ca porumbeii". De ce intelept ca sarpele, care-i atat de odios intre fiare, intre animale? Pentru ca sarpele isi fereste capul. Sa nu-1 lovesti la cap, ca moare. Daca il lovesti oriunde, nu piere. Si capul nostru e Hristos. Trebuie, cu orice chip, identificat cu El si ferit Hristos, sa nu cumva sa sufere Hristos, Care a spus: "Fara de mine nu puteti face nimic!"
joi, 10 septembrie 2009
Concurs de relaxare
miercuri, 9 septembrie 2009
ce fata am!?
marți, 8 septembrie 2009
povestea omului
Masini , multe masini
pe trei benzi masini
si o fata subtirateca
cu ochelari
printre ele
am chemat-o printr-un gest al degetelor
a venit ca si cum si-ar fi gasit punctul fix dupa care sa se orienteze
mi-a cerut scurt cinzeci de mii
cu ceva ezitari
i-am dat
a luat-o inaintea mea
si am vazut-o cum impaturindu-i
i-a introdus in cutia de lemn care purta eticheta
SINISTRATI
i-am mai dat cinzeci
de data aceasta
fara ezitari
coplesita de micimea mea
si dupa un timp
a venit la mine zambind
de parca m-ar fi vazut prima data
si mi-a zis,
in timp ce-mi intindea bancnota cu George Enescu,
boteaza un copil sau cumpara-ti o prajitura
povestea omului:
un om e milostiv
altul e mai putin milostiv decat celalalt
un om e lasat de Dumnezeu sa fie nebun
altul e mai putin milostiv decat celalalt
un om
e
om adevarat
daca are macar putina nebunie in viata lui
joi, 3 septembrie 2009
Amintiri din Kerkyra
uite asa
pitita sub fereastra lui
pe calutul cu motor
as atipi
si cand m-ar vedea
ca pe-o pisica adormita
sub fereastra lui
de mila sa nu ma trezeasca o furnica
s-ar apleca peste pervaz
in laturi dand obloanele albe
ca sa ma ia
sa ma dezmierde
pana acum
cand e dimineata
vrrrrruuuummmm
in insula Corfu toti oameni care locuiesc la ferestre cu obloane albe si toate furnicile si pisicile beau cafea si se plimba cu motoarele
trei, 9, patruzeci-coliva, colaci si vin
Dureaza trei zile ca sa treaca iarasi peste tot pe unde a fost.
In prima clipa , ii e greu sa se desprinda, e chiar un moment de panica, dar nu sta multe clipe singur.
Apoi se apropie de prima vama.
Cu toatele sunt 24.
Intre a 3-a si a 9 a zi se plimba prin rai.
Intre a 9-a si a 40 a zi se plimba prin iad.
Asa face sufletul omului, se plimba pe cararea imparatiei... CARAREA IMPARATIEI o carte scrisa de Arsenie Boca Ieromonah.
luni, 17 august 2009
15 august Adormirea Maicii Domnului
Gradina ingrijita de Pr Simeon arata toata bucuria trudirii mainilor.
Petunii, trandafiri, regina noptii...
Ce ploaie s-a pornit peste straturile de flori si peste oameni!
O fiinta a venit catre mine intinzand presul proaspat tesut in razboi de-o soacra cu fasii de rosu portocaliu, de gri si alb si taine colorate si inguste .
M-a acoperit , am stat impreuna , necunoscind nimic una despre cealalta sub presul trudit cu bucurie din fasii colorate sub mainile cuminti ale soacrei .
Auzul a primit cheia sa deschida usile sufletesti.
A trecut mai bine de o ora.
Stateam si ascultam schimband greutatea de pe un picior pe altul.
Ploaia parca s-a mai domolit.
M-am dezechilibrat ( presurile ude sunt grele tare), am dat un pas in spate si mi-am dat seama ca am calcat pe cineva pe picior.M-am intors indatoritoare si am vazut un barbat inalt cu o umbrela mare.
Aha! Si eu care credeam ca s-a mai domolit ploaia!Jumatate din umbrela domnului, statuse peste noi, cine stie de cand.
S-a oprit ploaia .Parinteii au sfarsit Prohodul Maicii Domnului.
Oamenii au revenit printre straturile de flori.
Cetele ingeresti, heruvimii si serafimii au deschis umbrela peste noi, Maica Domnului a deschis umbrela peste ei sipeste noi si umbrela Lui Dumnezeu a oprit lacrimile Maicii Domnului pentru pacatele noastre.
Macar pentru o clipa.
Clipa Adormirii Maicii Domnului.
Copiii trudeau cu bucurie la trasul clopotelor de sfori.
Doamne,
Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu ,
miluieste-ne pe noi pacatosii.
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu
pururea Fecioara Maria, miluieste-ne pe noi.
Cuvantul P. Arsenie Papacioc rostit la Praznicul Adormirii Maicii Domnului din 2005:
“Iubitii nostri frati crestini,
Cu toate cerurile, cu toată creaţia lui Dumnezeu, dacă n-ar fi Maica Domnului, n-ar fi atât de foarte frumos şi împlinită. Este stăpâna cerului şi a pământului! E uşor să spui lucrul acesta, dar când spui şi a cuvântului… Este atâta loc în împărăţia lui Dumnezeu, să stea ca o împărăteasă, dar îi convine mai mult să stea la căpătâiul nostru!
Şi să ştiţi că oricare ar fi motivul întristărilor şi al supărărilor, sunt numai de la draci!Cum e posibil să deznădăjduim când avem un frate atât de grozav şi de puternic, care este Hristos, şi o mamă atât de cuprinzătoare, peste tot, care e Maica Domnului!Dumnezeu ne-a făcut dintr-o mare iubire, dar numai pentru El, nu ne-a făcut şi pentru altceva, ca să fim în Împărăţie împreună în marea bucurie şi veselie alături de El! Dar pentru lucrul acesta trebuie să jertfim.
A căzut Adam, Dumnezeu ne-a creat perfecţi, ne-a creat cu mari posibilităţi pentru că umanitatea este superioară angelităţii îngerilor! Domnul Iisus Hristos ne-a adus mai mult decât ne-a pierdut Adam, ne-a adus putinţa de a ne îndumnezei după har.
În Evanghelia de aseară Maica Domnului spunea la Sfânta Elisabeta că mare dar mi-a dat, de acum mă vor bucura toate neamurile pământului, a căutat spre smerenia roabei Sale! Ce-o să zică duşmanii Maicii Domnului, care zic că-i o simplă femeie, măcar că şi chiar femeia simplă înseamnă viaţă, înseamnă nădejde! Dar cum să vorbeşti aşa de Maica Domnului? E îngrozitor de vinovat! Şi totuşi acestor oameni la judecata cea din urmă, Maica Domnului le va arăta această nebănuită pedeapsă: „Vă iert, dar, fraţi creştini! Domnul Dumnezeu poate să facă orice dar un lucru nu poate, să-şi calce cuvântul!” Şi dacă este vorba aşa şi nu se va pocăi, în focul iadului zice că o să se ducă! Ne aşteaptă clipă de clipă, veacuri întregi, ne aşteaptă să ne îndreptăm inima către El, pentru că o simplă suspinare e o rugăciune mare!
Nu vă descurajaţi! Am spus că e nevoie de cruce, de jertfă, pentru că trebuie să dărâmăm în noi tot ce a creat păcatul şi tot cu darul lui Dumnezeu vom face şi această nebunie. Pentru că nu este ruşine să mori strivit de dureri! E ruşine să mori istovit de plăceri!
Ne-a creat cu atâta putere, cu atâta dragoste dar ne-a făcut liberi ca să avem, zice-se, şi noi meritul că suntem în Împărăţia Cerului. Dar şi aici ne ajută pas cu pas, ne spune Mântuitorul: „Nu se mişcă fir de păr fără voia mea!“. Dacă nu se mişcă fir de păr, nu se mişcă nici fir de iarbă, nici o frunză nu se mişcă fără voia lui Dumnezeu.
Am primit un bileţel într-o împrejurare, unde vorbeam, îmi spune unul că „eu am făcut un păcat mic“. Fraţilor, nu este lucrul mic în viaţă răul cel mai mic! E foarte mare păcatul! Şi atunci eu, era lume mai multă decât aici: „Domnule dragă, eu ştiu pe cineva care avea un păcat şi mai mic decât al matale! Adam n-a făcut decât că a muşcat dintr-un măr dar a răsunat cerul şi pământul, pentru că făcuse o neascultare, pentru că se despărţise de Dumnezeul lui!” Pentru lucrul acesta a trebuit, pentru că a fost jignită Sfânta Treime, Dumnezeirea, să Se întrupeze Cineva din Sfânta Treime şi aşa S-a întrupat Mântuitorul, aşa cum ştiţi. Dar pentru ca noi să străbatem, deşi suntem guvernaţi de El, cu multe ajutoare, avem înger păzitor, pe care l-aţi cam uitat! Şi spune aşa într-un loc: „E cu neputinţă să nu mori dacă l-ai vedea in adevărata lui lumină!“. Îngerul păzitor nu e singur, are alte miliarde de îngeri care sunt o mare unitate. Sunt extrem de puternici pentru că sunt extrem de curaţi!
Avem pe Maica Domnului, dacă este atât e destul! Maica Domnului este o nouă lume, Maicii Domnului îi place să stea la căpătâiul dureroşilor, la capătâiul suferinzilor, deşi stăpâneşte întreg cerul şi pământul. Este o enorm de mare greşeală aşa cum spuneam, să nu-i ceri nimic!E foarte supărată pe acei care nu-i cer nimic. Ne rugăm încontinuu să mai trăim, dar cu o condiţie, să purtăm crucea. A trebuit să vină Mântuitorul ca să ne salveze în urma unei căderi care a făcut-o Adam, v-am spus, a muşcat dintr-un măr.
Toate minunile pe care le-a făcut Mântuitorul, pe care le ştiţi, ne stă mintea în loc! Învia morţii ca şi cum era treaz. Dar n-a văzut lumea minunile pe care le-a făcut, numai atunci când a fost pe cruce, pentru că necesita această suferinţă cu orice chip. Când Mântuitorul era pe cruce, acum se văita Satana, a fost răpus! Nu putea în iubirea Dumnezeiască care stăpâneşte totul. Tot, fraţii mei! Nu există gând şi mişcare de păr să nu ştie! Dracul, dragii mei, e un tolerat, n-are nici o putere! „Îndrăzniţi“, a spus Mântuitorul, „Eu am biruit lumea!” şi ce alta doresc decât să aprindeţi focul pe care Eu l-am aprins.
Nu este timp de şagă, am fost în viaţa mea la multe căpătâi de morţi: plânset, vaiet, răcnet, muget, mii de glasuri fremătătoare. Vedeau păcatele pe care le-au făcut! Nu se puteau repara altfel decât înapoi, [dar] inapoi nu mai putea, că venise moartea. Moartea e o realitate, iadul e o realitate, raiul e o realitate - mereu auzim lucrurile acestea, mereu fiecare dintre noi spune ceva, bate un clopot în inima noastră: „Trezeşte-te!“.
Sigur că de asta am spus că e nevoie de jertfă! Oriunde ai fi, chiar în iubire, în familie, peste tot e nevoie de armonie. Ca să faci armonia e nevoie să ştii să jertfeşti! Ce ţi se cere? De ce vă speriaţi? De ce se zice: „Drace, drace!“. El zice: „Doamne, Doamne!“. Dumnezeu e bucuros de numai atât! Nu trebuie o mare meşteşugire, şi în sfârşit, tehnică neapărat a rugăciunii! Pune-ţi inima în mişcare! I-am spus lui Dumnezeu, şi cu cât i-am spus mai mult cu cât ne-a pierdut Adam. Ne-a adus putinţa de a fi dumnezei, ne-a dat putinţa să iubim duşmanii! Suntem mereu şi-n situaţia să repetăm că putem orice, dar părinte, să iubim vrăjmaşii nu putem. Bine dragii mei, care ziceţi că nu puteţi, dar ce vi se pare aşa de mare povară? Să zici: „Doamne, Doamne!“.
Iadul e o realitate care nu poate fi dezminţită, o confirmă: „mergeţi în focul cel de veci“. Focul veşnic e fără lumină! E de mii de ori mai tare în calorii decât asta de aici! Cât stai acolo? “O mie de ani“. Nu! O veşnicie! Pentru că nu i-ai spus ăluia: „Iartă-l Doamne!“. M-a înjurat, m-a lovit, m-a furat… Ce puţin! Eu m-am convins la căpătâiul atâtor morţi că toţi se căiau grozav, voiau să mai trăiască o zi! Ca să-şi pună lucrarea în regulă, care era foarte greu, nu s-a mai putut, decât atât. Astăzi este ziua aia! Dacă nu murim ne împodobim cu daruri deosebite, să putem sufla şi răsufla. Fraţi creştini, suflarea şi răsuflarea e un dar de la Dumnezeu, nici asta nu este a noastră! Totul - suntem guvernaţi, stăpâniţi de marea Lui iubire.
Vă daţi seama dumneavoastră ce se poate întâmpla dacă Mântuitorul Dumnezeu refuză să ne mai iubească?! Pentru că suntem cu gânduri frumoase, nu vă descurajaţi niciodată, este omeneşte să greşeşti, îngereşte să te ridici şi drăceşte să rămâi în groapă!
Acesta-i timpul, nu amânaţi cu nici un chip pe mâine! Nu vreau să fac istorie în tot ce vreau să vă spun, dar vreau să vă spun că este cel mai preţios timp acum, dovada este că stăm în picioare şi că am venit cu râvnă să împodobim aici cu prezenţa noastră acest grozav de mare praznic!
Ne spune Mântuitorul că atunci vei trece de la moarte la viaţă… Moartea-i o realitate, iadul de asemenea, v-am spus, Dumnezeu nu poate să facă un lucru, să-şi calce cuvântul. A spus aşa, aşa va judeca! A apărut iadul care este cea mai mare durere a lui Dumnezeu. Vă amintesc, să nu vă îngrijoraţi, nici să vă înspăimântaţi. Sunt foarte convins că veţi vedea la răscrucea cea din urmă ce important a fost momentul acesta, prezenţa dumneavoastră aici.
Noi batem clopotele, ne luptăm să fim prezenţi, şi nu vi se cere nimic decât atât, să fii prezentşi să spui: „Maica Domnului, nu mă lăsa!“. Credeţi că e puţin? Nu e puţin unde e dragoste desăvârşită. Acolo unde e dragoste desăvârşită totul este posibil. Încercaţi să vă iubiţi! Vă spun dragii mei, iubirea este criteriul judecăţii de apoi. Nu faceţi pofta acestui drac, că iar spun: e cu neputinţă să nu mori dacă dai în adevărata lui răutate, urâciune. O fetiţă mai mărişoară a văzut un drac, nu în adevărata lui urâciune, şi a preferat să meargă toată viaţa cu picioarele goale pe jar decât să mai vadă un drac! E o realitate, atât de mult l-a sluţit păcatul, lepădarea, urâciunea, şi tot ceea ce a făcut şi face. Dar nu vă speriaţi! Dumnezeu ne-a ascultat, ne-a dat înger păzitor, ne-a dat pe Maica Domnului, avem toate cetele de îngeri. Un părinte, îi citea ucenicul rugăciunea, părintele a făcut aşa şi a zis fratele: „Ce e părinte?“, „Ai greşit că am văzut îngerul dând din aripi!” Orice gând îl ia şi-l duce la Dumnezeu că-i înger păzitor, nu doarme în post!
Aveţi îndrăzneală, e tot ce vă putem spune, pentru că avem multe de spus, pentru că în inimile noastre foarte pretenţioase, aici nu mai e nevoie de multe, e nevoie de mult! E nevoie de adâncime, de a trăi acolo unde suntem!
E o mare bucurie pentru noi mânăstirea de-aci, că sunteţi prezenţi aici, şi cu alte cuvinte suntem una!
Nu vă temeţi de judecată dacă aveţi pe Dumnezeu şi pe Maica Domnului! În noi stă toată fericirea veşnică. Luaţi lucrurile aşa cum sunt şi încercaţi, fraţilor încercaţi să vă iubiţi! Dacă nu se poate, cel puţin să nu vă omorâţi, să nu vă duşmăniţi!
N-am alt termen, decât ăsta: „Moarte sau viaţă!” Şi m-au întrebat mulţi ce e viaţa şi am răspuns: „Viaţa e moarte continuă!“, pentru că e mereu jertfă. Nu contează celelalte, ce spune lumea şi ce latră dracul! Contează ce spune Dumnezeu despre mişcarea inimii noastre.
Vă preţuim sincer, noi ne rugăm aici, chiar dacă nu vă interesează dar barem să ştiţi, ne rugăm pentru toată lumea şi sigur, pentru dumneavoastră acesta-i semnul material că sunteţi cu inima prezentă. N-aţi venit la praznicul din Techirghiol, aţi venit la un praznic ceresc sub oblăduirea, mângâierea, bucuria, nespus de marea veşnicie fericită a Maicii Domnului!
Aşa să vă ajute Dumnezeu!”
Rugaciune pentru neamul romanesc a parintelui Gheorghe Calciu
venim la Tine, Doamne,
cu pocainta si durere in inimi sa ne rugam pentru poporul romanesc.
Asculta cererea noastra, intra Doamne, ca un imparat ceresc in tara noastra si in neamul nostru si-l scapa, Iisuse de uneltirile vrajmasilor vazuti si nevazuti.
Ca prigoneste vrajmasul sufletul neamului romanesc si viata lui o calca in picioare.
Facutu-l-a sa locuiasca in intuneric ca mortii cei din veacuri si sufletul lui este mahnit de moarte.
Ca l-au tradat cei pusi de Tine sa-l conduca si au uitat ca Tu ai spus ca cel ce vrea sa fie intaiul, sa slujeasca tuturor.
Si ei au stiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tau, l-au asuprit si l-au jefuit, l-au vandut altor neamuri si au calcat poruncile Tale, iar pamantul acesta, pe care l-ai dat neamului romanesc pe veci, l-au instrainat.
Dar poporul acesta Te slaveste, Doamne, nu numai cu buzele ci si cu inima.
Adu-Ti aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii si monahiile care zilnic se roaga pentru el si pentru rugaciunea noastra de astazi, chiar daca suntem nevrednici de mila Ta.
Pentru ca toti ne-am abatut, toti am facut nelegiuire, si ierarhii, si preotii si credinciosii.
Nu mai este nici unul care sa faca dreptate, nu mai este nici unul! Ci inceteaza Doamne, bataia Ta impotriva poporului romanesc.
Adu-Ti aminte, Iisuse, de fratii nostri care sunt in afara tarii, in exil sau vanduti o data cu teritoriile cedate, si-i miluieste pe ei. Reunifica poporul Tau.
Repune-l in cinstea pe care a avut-o la Tine mai inainte, iarta-i pacatele savarsite, apostaziile, rautatile, indemnurile la desfranare, la neiertare si la razvratire impotriva Ta.
Rugatori aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfanta, Pururea Fecioara Maria, Puterile Ceresti, pe Sfintii Tai Apostoli, pe mucenicii neamului nostru si pe toti mucenicii, sfintii si cuviosii care au slujit Tie cu credinta curata.
Adu-Ti aminte, Stapane, de toti cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserica si Neam; adu-Ti aminte de sangele lor care s-a varsat si pune-l pe acesta in balanta iertarii noastre.Reda poporului nostru pamantul care l-a pazit cu grija si credinta prin veacuri, reda-i bisericile si manastirile vandute, reda-i pacea vazduhului si imbelsugarea roadelor pamantului, stapanirea de sine, demnitatea lui crestina si nationala de altadata, conducatori buni si cinstiti, neasupritori, nemincinosi si nelacomi, reda-i arhierei vrednici de Tine, Iisus Mare Arhiereu, preoti daruiti Bisericii si Neamului, credinciosi misiunii lor, adevarati seceratori, asa cum ii vrei Tu, Milostive.
Auzi-ne Doamne intru indurarea Ta!
Nu intra Stapane la judecata cu robii tai, ci intoarce-Ti iar privirea spre noi si ne ridica din pacat cu dreapta Ta cea mantuitoare.
Si trecand prin patimile toate, curatati prin suferinta, sa ajungem si la Sfanta Ta Inviere, Iisuse, slavindu-Te pe Tine impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!
Postări populare
-
Cand caut adevarul, caut sa-l privesc direct in ochi.Cand nu pot sa ma uit in ochii tai, nici in mine , nici in tine nu-i inca destul de cau...
-
Lasa-te de fumat! Ai putea sa spui ca ai noroc, intrucat fumatul este interzis! Da, da ... e batuta in cuie! Dupa legea omeneasca fumatu...
-
E de neinteles de ce majoritatea celor care traiesc in afara Romaniei, romani fiind, se intorc la drumurile sparte, la harababura din tara ,...
-
bradoşei Sfintii 40 de mucenici - Tropar Sfintii 40 de mucenici;Sfintii 40 de mucenici erau soldati crestini, aflati in slujba impa...
-
Sfantul Petru a avut o tentativa de a-L apara pe Hristos cu sabia, in gradina Ghetimani, cand i-a taiat urechea lui Malchus, sluga arhiere...
-
Neclar sau ce? Cerbisor cu Andrei Tache? RM foto by MR Am plecat de acasa intr-o stare de emotie, pretenden...
-
Cum sa te aperi de ursi? Cu cutitul, cu cutitele... Intinzandu-le ursilor putina miere pe paine! Dupa care intinde-o, creste presiunea! http...
-
Ce dor mi-a fost de tine Mare intarmurita in maluri necuprinse Ce dor mi-a fost de tine... Si inainte sa fac orice alta miscare , am baut o ...
-
Noi suntem raspunzatori de darurile lui Dumnezeu.(Noi nu le cunoastem si le tinem ca lumina sub obroc) Avem raspundere la Judecata din urma....
-
Parintele Arsenie Boca despre cel mai iubit sfant al crestinatatii - Sfântul Nicolae Inima lui era o mare în care s...
Arhivă blog
-
►
2013
(47)
- ► septembrie (1)
-
►
2012
(86)
- ► septembrie (12)
-
►
2011
(89)
- ► septembrie (10)
-
►
2010
(150)
- ► septembrie (11)
-
▼
2009
(58)
-
►
octombrie
(16)
- pantofi de dans , de dans descultz
- trei copile si afisul presedintelui sau de ce ti-e...
- Rugaciune pentru lume
- a venit in zboro pasare micamica?una foarte, foart...
- Fără titlu
- Fără titlu
- “Satelitul” Doamne (fragment dintr-o conferin...
- Fără titlu
- om (vezi şi fiinţă umană) Oamenii sunt păsări ...
- Cine, pe cine, a scos in cale, cui?
- www.presaortodoxa.ro
- trei buzate, nesiliconate...raritate!
- Alte invataturi din ,, seminte duhovnicesti``un ca...
- dureaza ceva,ceva !
- ,,asa ne trebuie``
- ma facui mare
- ► septembrie (8)
-
►
octombrie
(16)