Sinaia, anul 2012.
Mama si fetita.
Lipsuri de tot felul, familie mare, haine de capatat.
Putina credinta ori putina nadejde!
Chipul mamei pastreaza ceva din chipul Reginei Maria, poate suferinta si nadajduinta!

Zmeurica si frunzele verzi si cosurile impletite din fasii de alun inmuiate in apa, ori din nuiele de dud, au ceva din chipul copilei, iar copila are ceva din chipul mamei, dar nu la trasaturi ma refer.

Ce avem unii de la altii?Suferinta, iubirea?

Iau cate o zmeurica intre degete,apoi  o zdrobesc de cerul gurii, urc incet pe scarile de piatra, impletesc gandurile, cosuri de diferite marimi.Cu cine seman?Cu cine ar trebui sa seman?Oare ce mi-o fi dat Bunul Dumnezeu de facut si n-am facut?
Ajung la Manastirea Sinaia si , de parca as veni pentru prima data aici, descopar cat de buna este apa izvorului de la intrarea pe poarta manastirii.
Apa!Apa curata!Cu apa curata trebuie sa ma aseman!

"Nedreptatile pe care mi le-au facut altii mie nu cer nimanui sa le regrete, caci eu le uit; acelea pe care le-am facut eu altora, nu cer nimanui sa le ierte, caci eu le regret."

Tache Ionescu (Take Ionescu)

Take Ionescu ...la Manastirea Sinaia
...unde este acel izvor de apa vie
"N-are doar sarcina de vitejie de a slulge cu sabia hotarele naturale, ci are si sarcina cuminteniei de a se transforma ea insasi, ca sa iasa nu numai o alta Romanie geografica, dar si o alta Romanie sufleteasca. Nu e destul sa fie numai in statistici cauza nationala, trebuie sa fie si in suflete."